5,717 matches
-
mai îndelungată, concomitent, el a fost atras ori s-a lansat singur în felurite alte proiecte industriale, nu lipsite de importanță pentru o țară ce se arăta tot mai preocupată adevărată obsesie înscrisă ca atare și în preambulul numeroaselor privilegii domnești acordate întreprinzătorilor de "a preface producturile cele crude și de puțin valor, în manufacturi folositoare [...], ceea ce împuținează exportația somelor însemnătoare din țară"8. Între cele dintâi reușite, s-a numărat colaborarea sa la proiectul inițiat de Gheorghe Asachi, în ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și meserii din Iași. Hodocin își va fi îndeplinit cu promptitudine toate obligațiile ce și le asumase față de proprietar, de vreme ce fabrica a putut fi construită și a intrat efectiv în funcțiune în mai puțin de doi ani de la dobândirea privilegiului domnesc, iar la data inaugurării existau deja "nouă fabricanți cu ale lor familii [...] din Würtenberg și <din> alte țări"11, aduși cu siguranță de dânsul. Momentul inaugural a prilejuit o solemnitate deosebită, la care a participat și ispravnicul ținutului Neamț, în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întărit credința altor întreprinzători, care l-au succedat în preocupări, în posibilitatea reușitei depline. De altfel, însuși Mihalic avea să revină nu peste multă vreme spre același domeniu al metalurgiei, ispitit fiind nu atât de substanța sau de consistența privilegiilor domnești, oferite îndeobște întreprinzătorilor, cât mai ales de propria-i credință în reușită, fundamentată pe cunoașterea bogatelor resurse naturale ale țării, pe informațiile adunate de-a lungul anilor, incluzând și experiența deja acumulată în materie și, nu în ultimul rând, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
două tabere, fapt ce ar putea explica aparenta-i izolare. Evident, este o simplă ipoteză, neconfirmată însă de vreo cât de mică persecuție sau marginalizare profesională care să întărească, până la proba contrarie, asemenea suspiciune. Neurmând cursul firesc indicat prin rezoluția domnească din 19 ianuarie 1859, plângerea făcută de comisul Mihalic fiind îndreptată atunci spre Vistierie, nicidecum către Departamentul Lucrărilor Publice, reclamantul s-a adresat iarăși autorităților (la 3 februarie), pentru a le semnala abuzul și, mai ales, substratul acestuia. Prin dirijarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trăda (preda n.ns.) praful trebuitor miliției naționale, câte cu 10 lei/oca"9. De astă dată, el cerea departamentului pe care-l slujise cu credință, competență și devoțiune o îndelungată vreme, ca procedând în spiritul amintitei de el rezoluției domnești să-i mijlocească "hărăzirea unei pensii meritate și potrivită cu sevițiile săvârșite în curs de 20 de ani, care vor fi de folos țării chiar și după veacuri (sic!)", pensie menită a-i alina "cele de pe urmă zile ale vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
clama M. Sturdza vor răspunde la îngrijirile întrebuințate spre aceasta, rezultatul va fi de a informălui oameni osăbiți, care, dedați la științe sau la meșteșuguri, după a lor menire, vor putè fi folositori patriei și însuși lor" (***Colecție de ofisuri domnești cătră Obșteasca Obici<nuită> Adunare a Moldovei și Adresele acesteia de la anul 1834 până la 1848, Tipografia Institutul Albinei, Iași, 1848, pp. 166). 14 Ibidem, p. 168. 15 Pentru detalii, vezi îndeosebi: D. Ciurea, Moldova sub domnia lui M. Sturza. De la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care s-au realizat mai multe vederi ale Iașului din acel timp" (apud N. A. Bogdan, op. cit., p. 261). 33 "Albina Românească", XVIII (1847), numerele 77-80, din 28 septembrie, 2, 5 și 9 octombrie 1847, pp. 319-333. 34 Colecție de ofisuri domnești..., p. 192. 35 SJIAN, Secretariatul de Stat ..., dosar 754/1840-1860, f. 17. 36 SJIAN, Eforia Iași, dosar 25/1842, ff. 5-7. 37 SJIAN, Secretariatul de Stat..., dosar 754/1840-1860, f. 31. 38 N. Suțu, Notiții statistice asupra Moldovei, Iași, 1852
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Stat ..., dosar 754/1840-1860, f. 17. 36 SJIAN, Eforia Iași, dosar 25/1842, ff. 5-7. 37 SJIAN, Secretariatul de Stat..., dosar 754/1840-1860, f. 31. 38 N. Suțu, Notiții statistice asupra Moldovei, Iași, 1852, p. 16. 39 Colecție de ofisuri domnești..., pp. 236 și 250. 40 I. Cojocaru, op. cit., pp. 63-64. Data exactă a înlocuirii sale din funcție, ca și numele succesorului său rămân încă controversate. Operând cu informații de arhivă provenite din varii depozite aflătoare la Iași sau București, C.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
grafice corespunzătoare momentului publicării, de N. A. Bogdan (op. cit., p. 389) și, respectiv, Nicolae Peiu, Dionisie Simionescu (op. cit., pp. 231-232), se păstrează în colecția specială de schițe, planuri, fotografii la Biblioteca Centrală Universitară "M. Eminescu" din Iași. 39 ***Colecție de ofisuri domnești cătră Obșteasca Obici<nuită> Adunare a Moldovei și Adresele acesteia de la anul 1834 până la 1848, Tipografia Institutul Albinei, Iași, 1848, p. 262. 40 1 stânjen = 2,23 m (cf. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 59). 41 Vezi legenda din partea dreaptă-jos a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Iași, în 1846, din inițiativa francezului Felix Barberot, și administrată de compatriotul său, Gueldry (Leonid Boicu, Scrieri istorice alese, ediție de Dumitru Vitcu, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011, p. 145). 21 "Fabrica" de lumânări de stearină, înființată în apropierea "grajdiurilor domnești" din Iași, aparținea boierului Theodor Ghica, care preluase, în 1841, dreptul de fondare a întreprinderii de la titularul hrisovului domnesc de încuviințare, Torenburg (ibidem, p. 173). 22 Spațiu gol. 23 Spațiu gol. 24 Spațiu gol. 25 Într-o altă variantă a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
zidit mănăstirea Mislea), construiește palatul și biserica Aulei din Târgoviște (oraș în care și-a stabilit capitala, deranjându-i pe turci) - „il palazzo del Principe è di molta grandezza”, va nota Franco Sivori - și îl înconjoară cu grădini, înălțând biserica domnească din incintă, unită cu palatul printr-o galerie pe piloni. Își surprinde însă conaționalii prin gestul exotic al căsătoriei pe care o face, în 1584, cu una dintre cele trei turcoaice aduse de la Stanbul; o creștinează întâi, botezând-o Stanca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
hagiografică, fiind puse în lumină doar virtuțile sfintei și miracolele săvîrșite de ea. Opera datează din ultimii ani ai activității poetului, pentru că Radegonda a murit în 587. Printre operele în proză mai pot fi amintite și o Explicație a Rugăciunii domnești (Expositio orationis dominicae), o Explicație a Crezului (Expositio Symboli) și o Explicație a credinței catolice (Expositio fidei catholicae), opere lipsite de originalitate la nivelul conținutului. Bibliografie. Ediții: MGH, Auctores Antiquissimi 4, 1-2, 1881-1885 (F. Leo și Br. Krusch); Venanzio Fortunato
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
diverse servicii cultice atât de necesare celor În suferință. Mărturia existenței acestui loc de Închinăciune, chiar de la Înființarea spitalului, ne-o oferă Gheorghe Ghibănescu În scrierile sale din care cităm; „pi locul acesta găsindu-se țintirim vechiu și din hrisoavele domnești a târgului Vasluiului dovedindu-se că În anii 7139 (1631) a fost besărica cu hramul marelui mucenic Gheorghe, tot În numele acestui sfânt s-au zidit din nou paraclisul de față prin osteneala și cheltuiala banului Dimitrie Drăghici, făcătorul și fondatorul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
V. a scris și proză: romanele Primăvara în țara fagilor (1938) și Glasul (1957), câteva narațiuni având ca personaje centrale figurile semilegendare ale lui Mihai Viteazul (Vieața lui Mihai Viteazul, 1939), Decebal, Aron Vodă, Vlad Țepeș, Alexandru cel Bun (Chipuri domnești, 1944). Romanele de inspirație rurală interesează în principal prin ambiția autorului de a realiza o „frescă a satului bucovinean”, Glasul fiind și o autoficțiune excepțională. Volumul Memorii (1999), cuprinzând un text încheiat ca redactare în 1981, acoperă mai mult de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
1935; Poeme de Nord, București, 1937; Primăvara în țara fagilor, București, 1938; [Poezii], în Poeți tineri bucovineni, îngr. și pref. Mircea Streinul, cu portrete de Rudolf Rybiczka, București, 1938, 140-155; Viața lui Mihai Viteazul, București, 1939; Izvoare, București, 1942; Chipuri domnești, București, 1944; Glasul, București, 1957; ed. îngr. și pref. Mircea A. Diaconu, Iași, 2001; Poezii, pref. I. Negoițescu, București, 1968; Ascultând nopțile, București, 1972; Al treilea orizont, București, 1979; Peisaj la marginea cerului, București, 1984; Memorii, îngr. și pref. Pavel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
1929), Logodnica lui Wolfgang (1945). Împreună cu Em. Serghie semnează traducerea piesei lui Alfred de Musset Cu dragostea nu-i de glumit (1956). În ultimii ani ai vieții ar fi scris și două romane, titlul unuia dintre ele fiind Satul Curtea domnească. Pasionat de istorie, cercetător și comentator avizat al arhivelor, C. este și autor al unui număr destul de mare de studii, publicate în periodice sau în volume, între care: Ioan Vodă cel Cumplit (după un nou izvor istoric: Carian-Pencer) (1931), Despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
În această complexă activitate v-ați axat cu preponderență, încă din anii studenției, pe studierea epocii de formare a poporului român, investigând sistematic șantierele 125 arheologice de la Izvoare Bahna și Davideni, din județul Neamț, ori pe cele băcăuane, de la Curtea Domnească din Bacău, de la Dămienești, Ștefan cel Mare și Oncești. Care dintre ele v-a fost mai aproape de suflet și din ce pricină? Fiecare șantier arheologic îți rămâne în suflet mai mult sau mai puțin, în funcție de rezultatele obținute în urma cercetărilor. Dacă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
XIV-lea, și-a avut capitala, pînă în secolul al XVI-lea, în această parte a sa, la Baia, la Siret, apoi la Suceava. Luptele cu Polonia nu se puteau duce pentru dominația asupra teritoriului unde se afla însăși reședința domnească. Disputa era pentru Pocuția, amanetată de polonezi Moldovei la sfîrșitul veacului al XIV-lea, iar nu pentru Bucovina. Să nu detaliem. Care era componența etnică a populației Bucovinei la crearea acesteia? Recensămîntul făcut de Austria în primul an de ocupație
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în lung de vale, cum ar fi Tarnița, Dealu Perjului sau Satu Nou. Tarnița constituie un exemplu de așezare dublă, atât în lungul căii de comunicație, cât și a văii apelor. Cu toate că răzeșia a fost apărată cu dârzenie, în proprietățile domnești, mănăstirești și boierești s-au infiltrat destul de puternic cei lipsiți de pământ. În unele cazuri, denumirea satului a fost părăsită odată cu intrarea în stăpânirea altui proprietar, primind numele acestuia: Taula de la Tăuleanu, Oncești de la Oncescu. Sigur că până la aceste nume
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
răzeșie, noii veniți lucrând ca angajați pe moșii, începând cu anii 1865 și 1896. Asemenea neînțelegeri au mai existat înainte de 1765 între neamul Huștiu și mazilii Tomozei din satul Tomozia. Atunci, Ioniță Bontaș și Vasile Sandu Lupu din divanul domnesc de la Iași au stabilit ca mazilii să ocupe teritoriul din nord-vestul satului Bărboasa în zona Pleșa „La Mazilu”. Satu Nou Sat așezat pe partea stângă a pârâului Berheci, este format din oameni veniți din alte sate. Pământul pe care îl
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
reglementa viața agricultorului cuprindea două mari ramuri de drepturi și datorii social- culturale: una care se referea la cutumele, tradițiile și practicile agriculturii itinerante 1 și alta, care se referea la cea sedentară 2, ambele cu codicele lor senioriale 3 (domnești, boierești și mănăstirești) sau pravilele lor țărănești, relative la starea liberală sau aservită. În acest spirit de împrejurări, se organizează justiția la noi, din evul mediu, când instituțiile fundamentale ca și procedura judiciară erau preluate de primii ctitori de viață
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
consemnate locuri de prisacă și livezi. În afară de livezile organizate în grădinile din preajma gospodăriilor țărănești, în siliștele din vatra satului și în preajma curților creștea, ca și astăzi, un număr însemnat de pomi. Erau cunoscute pentru calitățile lor deosebite: merele domnești, crăiești și leșești, perele pergamontile galbene, prăsade, ulciorașe, busuioace și tomnatice, cireșele hultoane și crăiești, prunele, bardacele și nucile. Din unele fructe se făceau dulcețuri, „povidlă’’ și „lesă’’, altele se conservau prin uscare și afumare. Pentru plantare se foloseau puieți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țării, pentru că din vânzarea mierii și cerii își afla răsuflarea de cheltuielile nenumărate ce se fac în fiecare an la Poartă” (Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, vol. II, pag. 5-6 ). Importanța acestei activități străvechi este pomenită în actele vechi domnești din Epoca feudală, care amintesc de dijma de miere numită „deseatină”. Ceara și mierea erau cerute mult peste hotare, fiind îndeosebi monopolizate de turci. În anul 1890, se găseau în Oncești 180 de stupi cu albine care au dat 326
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
legendele sale, cronicarul Ion Neculce evocă popasul făcut de Petru Rareș la Docolina, la noi la Bârlad, cu zece care cu pește, trase fiecare de câte șase boi. A doua zi dimineața, Petru Rareș a fost îmbrăcat aici în straie domnești de către trimișii sfatului țării. În documentele moldovenești, iazurile, heleșteiele și bălțile erau vândute, donate sau lăsate moștenire urmașilor. Iazurile pentru morile de apă erau folosite totodată și ca heleșteie de pește. Uneori, când apele veneau mari, iar heleșteiele se umpleau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-a stins din viață doar după patru ani de căsnicie. Ștefan cel Mare nu a stat multă vreme singur, recăsătorindu-se în 1472 cu Maria de Mangop. Și aceasta a murit numai după cinci ani. Voievodul ținea la Curtea Domnească din Suceava și alte două femei luate prizoniere în 1471 în urma unei bătălii cu Radu cel Frumos și anume: pe Doamna Maria, nevasta domnitorului și pe fiica lor Voichița. Și după căsătoria lui Ștefan cu Maria de Mangop a mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]