5,649 matches
-
care au funcționat pe lângă episcopii, mitropolii și case parohiale. În cadrul școlilor de grămătici, care funcționau în toate provinciile istorice românești, conținutul învățământului era direcționat spre cunoașterea scrierii, mai ales în latină și slavonă, limbi oficiale la acea dată în cancelariile domnești și imperiale. Ucenicii laolaltă cu slujbașii din vămi, dar și negustorii, trebuiau să-și însușească cele patru operații aritmetice. Odată cu trecerea timpului sunt create școli de rang mai înalt, în care conținutul învățării este mai bogat și mai diversificat. În
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
la Leipzig în 1767, cartea fiind considerată primul tratat de fizică modernă folosită ca manual școlar în spațiul românesc. Lucrări de fizică au mai fost elaborate de asemenea de profesorii de la colegiile din Târgu Mureș, Cluj și Orăștie. La Academia domnească din București se instalează în acea perioadă primul laborator de fizică-chimie, importat de profesorul Manase Eliad. Preparandia din Arad, prima școală pedagogică românească fondată în anul 1812, își desfășura procesul instructiv-educativ pe următoarele discipline de învățământ: pedagogia, metodica, matematica, gramatica
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
publice, încă din anul 1795. Astfel, în pitacul adresat mitropolitului țării și boierilor epitropi ai școlilor, domnitorul argumenta că ,,cercarea isteciunii ucenicilor este pricină de îndemânare și mai multă silință la învățătură”, drept urmare, decide ca ,,la zi fixă” elevii școlii domnești să fie evaluați de o comisie formată din mitropolit, câțiva boieri epitropi și dascălii școlii. Pentru a stimula și mai mult dragostea de învățătură, el hotărăște să se selecteze câte doi elevi mai silitori ,,de la fiecare treaptă de învățătură”, cărora
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aplicative etc. În spațiul ardelean, școlile funcționau prin aplicarea orarului stabilit de Comenius în lucrarea sa Legile unei școli bine organizate (1653), care a exercitat o mare influență asupra organizării activității instructiv-educative în școlile din spațiul principatului ardelean. Gramata (ordin domnesc) din anul 1707, valabilă pentru școala de la Sf. Sava din București, precum și hrisoavele pentru școlile din teritoriul moldav (primul din anul 1728, iar cel de-al doilea din 14 ianuarie 1814) reprezintă baza documentară ce ilustrează funcționarea orarului. Documentul din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școlilor s-a datorat contribuției părinților, dar au fost prevăzute și sume în bugetul statului pentru dascăli și elevi. Comparând școlile din Țara Românească și Moldova cu cele similare din celelalte provincii românești se poate observa că, dacă prin academiile domnești de la București și Iași învățământul superior a beneficiat de continuitate pentru întreaga perioadă dar și de o bună organizare, învățământul elementar și mediu din Transilvania și Banat beneficia de o rețea de școli mult mai întinsă și mai bine organizată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
funcționeze de aici înainte pe patru cicluri, câte trei ani fiecare, cu o durată maximă a studiilor de până la 12 ani. Procesul de predare-învățare se desfășura nu numai în elină, ci și în greacă, latină, franceză și italiană. Un hrisov domnesc emis de Constantin Racoviță amintește că în Țara Românească ,,oricine va năzui la învățătură, toți să fie primiți să învețe carte”, favorizând accesul larg la învățătură chiar și a tinerilor din păturile mai sărace. Un alt document domnesc, de data
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Un hrisov domnesc emis de Constantin Racoviță amintește că în Țara Românească ,,oricine va năzui la învățătură, toți să fie primiți să învețe carte”, favorizând accesul larg la învățătură chiar și a tinerilor din păturile mai sărace. Un alt document domnesc, de data aceasta în Moldova lui Grigore al II-lea Ghica, decide reorganizarea Academiei Domnești din Iași, instituție înființată inițial la 1717 sub patronajul lui Constantin Mavrocordat. Tot în același stat moldav, același domn fanariot dispunea înființarea a numeroase școli
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Academiei Domnești din Iași, instituție înființată inițial la 1717 sub patronajul lui Constantin Mavrocordat. Tot în același stat moldav, același domn fanariot dispunea înființarea a numeroase școli elementare, dintre care 26 erau românești. Cele două instituții de învățământ superior, academiile domnești de la Sf. Sava din București și cea similară din Iași, instituții de învățământ de rang înalt, au răspuns nevoilor epocii, funcționând aproape un secol și jumătate, până în anul 1821. Activitatea didactică, științifică și educativă desfășurată în cele două instituții, cât
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
deschiderea unor largi orizonturi pedagogice sunt puse în valoare de documentele vremii. Ele au contribuit la introducerea unui învățământ laic de inspirație iluministă, în c are cursurile de matematică aplicată erau predate în limba română de Gheorghe Asachi, la Academia domnească din Iași și, respectiv, Gheorghe Lazăr, la Academia Sf. Sava din București. În provincia ardeleană, odată cu instaurarea monarhiei habsburgice, Curtea de la Viena întreținea ofensiva culturală a catolicismului și a iezuiților, fapt care a influențat decisiv ridicarea tot mai multor instituții
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Vlad Țepeș trece pe la Bran, fără să întâmpine piedici. Se pare că, cu acest prilej, oștirea lui Țepeș a fost instalată pentru o scurtă perioadă pe malul râului Moeciu, din centrul acestei localități, loc denumit de moiecenii mai vârstnici "lunca domnească", În 1476, Ștefan Batori trece cu oaste spre Țara Românească să-l sprijine pe Vlad Țepeș. În fapt, această vânzoleală militară este expresia luptelor pentru putere, pentru scaunul voevodal al Valahiei, în care se amestecă tot mai mult sultanii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de mărfuri. Elocvente, în acest sens, sunt documentele publicate de cunoscutul istoric și slavist Ion Bogdan, în "Documente și regește privitoare la relațiile Țării Românești cu Brașovul și Ungaria, în secolele XV-XVI.", București, 1902. Aceste documente sunt, în fapt, hrisoave domnești care stabileau normele și tarifele vamale, în cazul nostru, pentru vămile de la Dâmbovița, Rucăr și Dragoslavele. Informativ, pentru cititor, vom da doar câteva exemple: În 1413, pe vremea lui Mircea, de la Brașov la Câmpulung s-au deplasat trei delegații pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
provincii românești, când voevozi, solii, oștile au folosit drumul de car de pe culoarul transcarpatic Rucăr-Bran. Localnicii din prima jumătate a secolului al XX-lea povesteau că "pe drumul ăsta au trecut Mircea cel Bătrân, Petru Cercel, Vlad Țepeș", că "lunca domnească din Moeciu se cheamă așa, pentru că oastea lui Țepeș și-a făcut tabăra acolo". Poate așa s-a speculat și în crearea legendei, devenită celebră, că "Vlad Dracu ar fi locuit în castelul Bran", că Dracula, eroul sinistru al scriitorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Bran, că pe drum, cale de peste 8 kilometri, a explicat comandantului grupei posibilitățile de înaintare, pe flancul drept, spre Bucegi, pe Valea Grădiștei și prin Fundățica spre Moeciu de sus, toate căile unindu-se în Moeciu de jos, lângă "lunca domnească", iar pe flancul stâng, pe Valea Ulmului Zbârcioara, sau chiar prin satele Șirnea, Peștera, Măgura, până la Zărnești. Desigur, așa cum rezultă din volumul "Bătălia din zona Bran Câmpulung" al generalului Victor Atanasiu, comandanții români erau foarte bine documentați, aveau hărți detaliate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
poartă a năvălirilor asiatice, ci și una a transhumanței, care a asigurat unitatea etnolingvistică, economică și culturală dintre Prut și Nistru cu ansamblul românității. Din aceste rațiuni domnitorii Moldovei, în frunte cu Ștefan cel Mare, au făcut din Huși centru domnesc și religios, pentru ca, la 1598, domnitorul Ieremia Movilă și mitropolitul Gheorghe Movilă, fratele său, să fixeze aici un centru episcopal, unde au slujit, de-a lungul vremurilor, cincizeci de episcopi, unii de primă importanță în ierarhia ortodoxă, ca rang și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
elemente entice: bulgari, români, evrei, ceangăi, țigani, etc. II. Nu știm încă precis data venirii primului grup de bulgari la Huși. Bănuim însă că „grădinarii”, „coloniștii streini”, „oamenii streini de țară”, etc., de care vorbesc actele de proprietate și cărțile domnești, începând cu a doua jumătate a sec. XVII lea, aici la Huși, nu sunt altceva decât Bulgari în cea mai mare parte. Bunăoară în 1662, Domnitorul Istrati Dabija Vodă dă o carte prin care îngăduie Vlădicăi de Huși să așeze
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
să așeze coloniști străini în satul Plopeni, ce era la marginea Hușului; iar la 1667, Iunie 20, Alecsandru Iliaș Vodă pomenește în cartea sa, dată Episcopului de Huși, Ioan, și despre „2 grădinari”. Doi ani mai târziu, o altă carte domnească împuternicește pe același Episcop „de a aduce coloniști din țerele vecine și a-i aședa pe moșia Episcopiei Cârligați”, de la Sud de actualul oraș; pentru ca, puțin mai târziu, Antonie Ruset, la 1676, să îngăduie, printr-o altă carte domnească, Episcopului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
carte domnească împuternicește pe același Episcop „de a aduce coloniști din țerele vecine și a-i aședa pe moșia Episcopiei Cârligați”, de la Sud de actualul oraș; pentru ca, puțin mai târziu, Antonie Ruset, la 1676, să îngăduie, printr-o altă carte domnească, Episcopului Sofronie „a-și chiema o(aămeni streini de altă țeră, din țera Turcească și din țera Muntenească și din țera Ungurească și din țera Leșească și din partea Cazăcească. Și despre alte părți hie ce limbă vor hi, să aibă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Banii obținuți pot fi folosiți la aducțiunea unui izvor. O parte a târgoveților se opun proiectului ridicării noii salhanale așa cum reiese din adresa Departamentului Trebilor din Lăuntru din 14 august 1849 remisă Isprăvniciei. Opoziția târgoveților față de construcția salhanalei atrage porunca domnească pentru desemnarea unui însărcinat în vederea efectuării cercetărilor aferente, în persoana lui Grigore Cuza. Raportul lui Grigore Cuza constituie obiectul cercetării Sfatului cârmuitor care îl supune atenției domnești prin anaforaua cu nr. 2270. Construcția salhanalei nu este considerată jignitoare, ci folositoare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din 14 august 1849 remisă Isprăvniciei. Opoziția târgoveților față de construcția salhanalei atrage porunca domnească pentru desemnarea unui însărcinat în vederea efectuării cercetărilor aferente, în persoana lui Grigore Cuza. Raportul lui Grigore Cuza constituie obiectul cercetării Sfatului cârmuitor care îl supune atenției domnești prin anaforaua cu nr. 2270. Construcția salhanalei nu este considerată jignitoare, ci folositoare „și nici împotriva hrisovului pentru imașul obștei”, înaintându-se propunerea „să fie slobodă clădire ac(eăi zalhanale.” Salhanalele din târg încă mai funcționau la 21 septembrie 1849
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
deschide-n față zidită peste-un sat. Deschid această carte. În pagini mă afund ca într-o sacră mare și-n litera ei cresc străbunii mei răpuși pe un afet de prund și văd cum totul naște pe osul lor domnesc. Deschid această carte și-n filele-i de lut văd cum se schimbă-n floare străbunii mei de humă, în ei ca într-o apă mă oglindesc și-ascult pământul cum rodește în Sfânta Țară Mumă.” Emilian Marcu 807. „Când
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
practicarea Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Dintre ucenicii români care i s-au alăturat lui Paisie la Athos, cel puțin trei aveau să rămână nume de referință în istoria culturii monastice românești. Ieromonahul Isaac, educat inițial la Școala Domnească din București, devine în obștea paisiană un traducător de elită, atât din greacă cât și din slavonă. L-a urmat pe starețul Paisie pe tot itinerariul acestuia de la Athos și până la Neamț, unde a lucrat și ca profesor de greacă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din Ceahlău spre a deveni egumenă și purtătoare de grijă a obștii de maici de la Văratec, sau în cea destinată Mariei Petrovna Protasieva, egumena mănăstirii de maici de la Arzamas, Rusia. Între corespondenții Sfântului Paisie, găsim și înalte fețe bisericești sau Domnești, cum ar fi egumenul schitului Țibucani, Theodosie, devenit apoi arhimandrit al sihăstriei Sofroniev, sau domnitorul Moldovei, Constantin Moruzzi. Indiferent de destinatar, starețul Paisie folosește același ton blând de părinte, bun cunoscător și grabnic înțelegător al tuturor neputințelor prin care trec
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
familii de marcă de origine greacă, cum ar fi Mavrocordat, Moruzi, Sturdza, Caragea, Ipsilanti sau Șuțu, familii de albanezi grecizați cum erau Ghiculeștii, români grecizați precum familia Calmășul, devenită Callimachi și care a avut reprezentanți în Moldova, atât pe tronul domnesc, cât și pe cel mitropolitan, cât și familii de români autentici, precum Racoviță. Între ei, mânuitori de elită ai condeiului, ne-au lăsat mărturii valoroase despre tulburatul veac al XVIII-lea românesc, zugrăvind în subsidiar și un autoportret al fanariotului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
finanțarea a 75 de bursieri, care studiau în Academie timp de 12 ani, începând de la vârsta de 7 ani. Simultan, inițiază o nouă organizare fiscală, judecătorească, a serviciului poștelor și înființează orfelinatul de la Mănăstirea Tuturor Sfinților. Construiește o nouă Curte Domnească la București și primele două cișmele cu apă de izvor, care în timp, se dezvoltă într-o adevărată rețea de cișmele cu apă de izvor adusă pe olane de la Teplești. Nu puțini au fost domnitorii fanarioți care au încercat să
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
stau alături construcții vechi și noi, Strada Mare sau Lăpușneanu, Cuza Vodă și Anastasie Panu, Costache Negri, Lascăr Catargiu și Sărărie, dar și altele apar ca într-un mozaic policrom și pitoresc. Palatul administrativ (azi al Culturii) pe vechile curți domnești, Muzeul Unirii, hotelul Traian (proiectat de însuși Eiffel), Universitatea, Biblioteca Centrală Universitară, Liceul Național, Liceul Internat, Palatul Roznovanu, Teatrul Național, Casa Dosoftei, bisericile Bărboi, Frumoasa, Armenească, Talpalari, Banu, Toma Cozma, Sfântul Ierarh Spiridon, Sfântul Apostol Andrei și încă multe altele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]