3,195 matches
-
numeroși, sunt de talie mică, respectiv 2,5-3,5 cm. Are corpul gros, alungit și ușor comprimat lateral. Capul este turtit dorso-ventral cu botul ușor alungit, ochi mari și gura largă așezată oblic și cu dinți mici pe maxilare. Înotătoarea dorsală este inserată în jumătatea posterioară a corpului, în urma înotătoarelor ventrale, care au poziție abdominală. Înotătoarea caudală este rotunjită. Corpul este acoperit cu solzi verzi-măslinii, ceva mai închis pe spate și alburiu pe abdomen. Masculul are un organ copulator (numit gonopodiu
Gambuzie () [Corola-website/Science/336606_a_337935]
-
ihtiologului rus Leonid Pavlovici Sabaneev (Леонид Павлович Сабанеев, 1844-1898). Au o talia mică. Corpul este alungit, gros, moderat sau puternic comprimat lateral. Capul este comprimat lateral, mai ales în partea superioară. Ochii mici, apropiați. Pedunculul caudal poartă o creastă adipoasă dorsală sau ventrală. Gura inferioară, mai mult sau mai puțin semilunară. Buzele cărnoase. Buza inferioară lobată, cu doi lobi rotunjiți, netezi sau lobați, fără lob mental asemănător unei perechi suplimentare de mustăți ventrale. În jurul gurii au totdeauna 3 perechi de mustăți
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
falca superioară, a treia la colțurile gurii (aceasta este cea mai lungă). Extremitatea posterioară a etmoidului e transformată într-un spin suborbitar, situat sub ochi, care este ascuțit, mobil, bifid (rar simplu). Porțiunea anterioară a capului mobilă față de restul capului. Dorsala scurtă, situată la mijlocul corpului deasupra sau puțin înaintea ventralelor. Anala scurtă. Caudala trunchiată, ușor emarginată sau ușor scobită, cu 14 radii lungi, excepțional 13 sau 15. Pectoralele au poziție orizontală. Linia laterală scurtă. Corpul este acoperit de solzi mărunți, cicloizi
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
variabilă; la unele specii solzii sunt imbricați, la altele neimbricați și înfipți în piele. Capul fără solzi. Zona focală (centrală) a solzilor este mare sau redusă. Culoarea fundamentală deschisă, adesea albă. Pe linia mediană a spatelui o serie de pete dorsale metamerice. Pe laturile corpului pete laterale mărunte cu o dispoziție foarte variabilă: fie sunt dispuse neregulat ("Sabanejewia caucasica") sau în serii longitudinale regulate ("Sabanejewia caspia", "Sabanejewia larvata"), fie sunt pete regulate, dispuse metameric și separate de petele dorsale printr-o
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
de pete dorsale metamerice. Pe laturile corpului pete laterale mărunte cu o dispoziție foarte variabilă: fie sunt dispuse neregulat ("Sabanejewia caucasica") sau în serii longitudinale regulate ("Sabanejewia caspia", "Sabanejewia larvata"), fie sunt pete regulate, dispuse metameric și separate de petele dorsale printr-o zonă unică de pete mărunte și punctuații ("Sabanejewia aurata", "Sabanejewia romanica"); niciodată pigmentația laterală nu constă ca la "Cobitis" din 4 zone longitudinale distincte. Între petele dorsale și cele laterale există o singură zonă pigmentară. La baza caudalei
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
larvata"), fie sunt pete regulate, dispuse metameric și separate de petele dorsale printr-o zonă unică de pete mărunte și punctuații ("Sabanejewia aurata", "Sabanejewia romanica"); niciodată pigmentația laterală nu constă ca la "Cobitis" din 4 zone longitudinale distincte. Între petele dorsale și cele laterale există o singură zonă pigmentară. La baza caudalei se află 2 pete brune, una superioară, alta inferioară, de formă variabilă; niciodată o pată neagră intens (genul "Cobitis" are o pată verticală neagră la baza caudalei). Dimorfismul sexual
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
caudalei). Dimorfismul sexual pronunțat. Masculii sunt doar puțin mai mici decât femelele, fără solz Canestrini (la genul "Cobitis" masculii au un solz Canestrini ("lamina circularis") pe a doua radie îngroșată a pectoralei); corpul masculului are două îngroșări puternice laterale înaintea dorsalei, separate de o sugrumătură; aceste umflături apar doar la atingerea maturității sexuale și sunt mai evidente în epoca de reproducere. Dinții faringieni puțin numeroși, dispuși pe un rând. Orificiul branhial îngust, membranele branhiale atașându-se de istm, care e lat.
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
regulat, ci se formează fiecare prin reunirea mai multor arcuri de cerc cu raze diferite. Aceasta are importanță în elucidarea mișcărilor acestei articulații. Suprafața trohleară a talusului este mai lungă antero-posterior, decât suprafața tibiofibulară, permițând astfel mișcări ample de flexie dorsală și plantară a piciorului. Suprafața gambieră sau tibiofibulară este reprezentată de extremitățile distale (inferioare) ale ale tibiei și fibulei, care realizează o formațiune comparabilă cu o scoabă, formată în sus de fața articulară inferioară a tibiei, iar pe lături de
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
tendoanelor mușchilor peronier scurt ("Musculus peroneus brevis") și peronier lung ("Musculus peroneus longus"), participând de altfel la formarea culiselor acestor tendoane. Ligamentul calcaneofibular este cel mai puternic ligament lateral al articulației talocrurale și primul lezat în entorsele laterale prin flexia dorsală a gleznei.
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
un ligament puternic și bine dezvoltat, fiind unul dintre cele mai importante ligamente ale piciorului. El se întinde de la marginea anterioară a "Sustentaculum tali" la față plantară a navicularului până la tuberozitatea acestuia. Are o formă trapezoidală. Pe fața lui superioară (dorsală) se dezvoltă un fibrocartilaj triunghiular denumit navicular (sau fața articulară superioară a ligamentului calcaneonavicular plantar), pe care se sprijină capul talusului; acest fibrocartilaj apare datorită frecării ligamentului cu capul talusului. Greutatea corpului este astfel transmisă ligamentului și prin el bolții
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
este singurul ligamentul al articulației subtalare care frânează inversiunea piciorului. Ligamentul bifurcat sau "ligamentul în Y" ("Ligamentum bifurcatum") este un ligament foarte rezistent și puternic în formă V sau Y al articulației transversale a tarsului (articulația mediotarsiană), aflat pe fața dorsală a piciorului. Acest ligament prezintă o mare importanță în solidarizarea oaselor tarsului, în special în articulația mediotarsiană. Este denumit ligamentul bifurcat, ligamentul în Y al piciorului sau ligamentul în V al piciorului, datorită formei sale, fiind format din două ramuri
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
numit de către chirurgi "cheia articulației lui Chopart" sau "ligamentul lui Chopart", deoarece pentru dezarticularea mediotarsiană a oaselor tarsului era absolut necesară secționarea ligamentului bifurcat (F. Chopart, 1743-1795, chirurg francez). Se inseră jos și posterior pe partea anterioară a feței superioare (dorsale) a calcaneului, lângă marginea laterală a feței articulare talare anterioare, de unde se îndreaptă ascendent anterior împărțindu-se în două fascicule, unul medial, ligamentul calcaneonavicular și altul lateral, ligamentul calcaneocuboidian, care se prind pe oasele omonime: navicular și cuboid. Numai ligamentul
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
Numai ligamentul calcaneonavicular face parte din articulația talocalcaneonaviculară, în timp ce ligamentul calcaneocuboidian aparține articulației calcaneocuboidiene. "Ligamentul calcaneonavicular" ("Ligamentum calcaneonaviculare"), fasciculul medial al ligamentului bifurcat, numit în trecut și ligamentul calcaneoscafoidian intern, fasciculul intern al ligamentului bifurcat se fixează pe fața superioară (dorsală) și laterală a navicularului. El întărește partea laterală a articulației talocalcaneonaviculare. "Ligamentul calcaneocuboidian" ("Ligamentum calcaneocuboideum"), fasciculul lateral al ligamentului bifurcat, numit în trecut și ligamentul calcaneoscafoidian extern, fasciculul extern al ligamentului bifurcat, se prinde pe fața superioară (dorsală) și medială
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
fața superioară (dorsală) și laterală a navicularului. El întărește partea laterală a articulației talocalcaneonaviculare. "Ligamentul calcaneocuboidian" ("Ligamentum calcaneocuboideum"), fasciculul lateral al ligamentului bifurcat, numit în trecut și ligamentul calcaneoscafoidian extern, fasciculul extern al ligamentului bifurcat, se prinde pe fața superioară (dorsală) și medială a cuboidului, medial de ligamentul calcaneocuboidian dorsal. El întărește partea medială a articulației calcaneocuboidiene. Ligamentul talonavicular sau "ligamentul astragaloscafoidian superior" ("Ligamentum talonaviculare") este un ligament lat și subțire, așezat pe partea dorsală a tarsului piciorului. Se inseră posterior
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
partea laterală a articulației talocalcaneonaviculare. "Ligamentul calcaneocuboidian" ("Ligamentum calcaneocuboideum"), fasciculul lateral al ligamentului bifurcat, numit în trecut și ligamentul calcaneoscafoidian extern, fasciculul extern al ligamentului bifurcat, se prinde pe fața superioară (dorsală) și medială a cuboidului, medial de ligamentul calcaneocuboidian dorsal. El întărește partea medială a articulației calcaneocuboidiene. Ligamentul talonavicular sau "ligamentul astragaloscafoidian superior" ("Ligamentum talonaviculare") este un ligament lat și subțire, așezat pe partea dorsală a tarsului piciorului. Se inseră posterior pe fața superioară (dorsală) a colului talusului, de unde se
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
bifurcat, se prinde pe fața superioară (dorsală) și medială a cuboidului, medial de ligamentul calcaneocuboidian dorsal. El întărește partea medială a articulației calcaneocuboidiene. Ligamentul talonavicular sau "ligamentul astragaloscafoidian superior" ("Ligamentum talonaviculare") este un ligament lat și subțire, așezat pe partea dorsală a tarsului piciorului. Se inseră posterior pe fața superioară (dorsală) a colului talusului, de unde se îndreaptă înainte și se prinde pe fața superioară (dorsală) a navicularului; este acoperit de tendoanele mușchilor extensori ai piciorului.
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
cuboidului, medial de ligamentul calcaneocuboidian dorsal. El întărește partea medială a articulației calcaneocuboidiene. Ligamentul talonavicular sau "ligamentul astragaloscafoidian superior" ("Ligamentum talonaviculare") este un ligament lat și subțire, așezat pe partea dorsală a tarsului piciorului. Se inseră posterior pe fața superioară (dorsală) a colului talusului, de unde se îndreaptă înainte și se prinde pe fața superioară (dorsală) a navicularului; este acoperit de tendoanele mușchilor extensori ai piciorului.
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
talonavicular sau "ligamentul astragaloscafoidian superior" ("Ligamentum talonaviculare") este un ligament lat și subțire, așezat pe partea dorsală a tarsului piciorului. Se inseră posterior pe fața superioară (dorsală) a colului talusului, de unde se îndreaptă înainte și se prinde pe fața superioară (dorsală) a navicularului; este acoperit de tendoanele mușchilor extensori ai piciorului.
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
va realiza printre altele "Demonstrații de fotosinteză a plantelor" precum și "Rolul unor reacții chimice în viață non-standard"; - CENTRUL DE CERCETARE PENTRU ACTIVITĂȚI FIZICE al F.E.F.S. din cadrul U.A.V. Arad, aicise vor efectua "Măsurători privind forță segmentara: membre superioare, mușc. dorsala, membre inferioare" dar și prezentarea unor aparate de măsurare și evaluare a capacităților fizice; - FACULTATEA DE DESIGN din cadrul U.A.V., va fi mai aproape de public prin "Atelierul interactiv de desen"; - FACULTATEA DE INGINERIE din cadrul U.A.V., vine să
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]
-
vechi, membre ale unor grupuri apărute de timpuriu. Și, într-adevăr, organul parietal se întâlnește la unii amfibieni și la câteva specii primitive de reptile și de pești. La cele mai multe, el este redus; se mai observă conturul lui pe suprafața dorsală a capului și este posibil să mai aibă un rol în fotorecepție, dar prea multe nu știm despre asta, scrie descopera.ro. La altele, însă, și-a păstrat sensibilitatea la lumină și are o structură asemănătoare cu cea a ochilor
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]