4,048 matches
-
iarna devenea un patinoar elegant pentru amatori. Se juca teatru în aer liber în parcuri, erau deseori fanfare, târguri cu diverse ocazii, clovni care făceau tumbe și gium- bușlucuri, țigani cu castane, semințe sau flori, baloane colorate, tot soiul de dulciuri care-ți lăsau gura apă și ursari care puneau urșii să danseze pe melodiile celebre ale vremii, ale lui Cristian Vasile și Jean Moscopol. Fântâni cochete, statui și monumente moderne invadau aleile, iar printre ele, când se lăsa noaptea, te
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de patrie, chiar dacă erau pentru amintirea lui taică-su și avea un braț întreg de astfel de doine, și nici pe cele umoristice sau satirice, pentru că nu i se potrivesc deloc. Era de parcă s-ar amesteca „o prăjitură nemaipomenit de dulce cu oțet și muștar“, accentuase prietenul său și avusese dreptate. Orice încercare de abatere de la temele de iubire se solda pe scenă cu un adevărat eșec. Lumea venea să-l vadă și să-l audă pentru interpretarea lui unică a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
românesc) până la cele mai populare cârciumi. O adevărată instituție a fost cafeneaua (unde se bea cafea turcească, dar Într-o atmosferă deja occidentalizată), și nu mai puțin cofetăria (capitol la care Bucureștiul bătea toate recordurile, cu o neînchipuită varietate de dulciuri, Îmbinând arome orientale și occidentale). Cu timpul, cafenelele au dispărut, cofetăria este Însă și astăzi un loc specific bucureștean. Dintre localurile cândva cu nume simbolice, mai supraviețuiește doar „Capșa“ (cofetărie și restaurant), frecventată de elita bucureșteană și, de la un moment
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aglomerat, la fel de plin de bănci și de supermarket-uri ca și Tel-Avivul, Orientul din basme transpare nu atât prin platourile de aramă ale narghilelelor și prin palatele nu prea luxoase ale marilor familii de odinioară, ghemuite printre zgârie-nori, cât prin dulciuri și prin abundența meselor. E și ceea ce șochează cel mai mult avariția mea franțuzească: la sfârșitul ospățului, fie el acasă la un particular sau la restaurant, jumătate, sau chiar mai mult, din felurile servite sfârșesc intacte la lada de gunoi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Cum moare însfârșit bunicul. Cum o fetiță din neamul nostru, pe care bunicul a jucat-o de multe ori pe genunchi, numai de 4 ani, se află de față și întreabă ce are bunicul, cu un glăsușor argintiu așa de dulce, așa de frumos! Sătenii: moș-Vasile Bujor și alții. Moare în casa veche, cu ferestrele deschise. Pe masă un buchet de sulcină. Căci moare în toiul verii pe când vine pe aripa vântului mireazma fânului cosit... Mulți te înfruntă când ari: de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
par niște grădini de o varietate surprinzătoare. Toate esențile se găsesc în ea, de la stejar până la păr și măr pădureț, tei, vișini, și printre arbori se-ncurcă și se cațără clematita în adevărate garduri vii, și vița sălbatică de un dulce verde deschis. Măcieș, corn, porumbrel, frasin, jugastru, gârneață, soc etc. 23 Iulie [DELTA] Pornim după amiază din Tulcea, pe o vreme frumoasă; nouri se plimbă totuși pe cer, par a face a ploae. Spre Sfântul Gheorghe, spre Buhaz. Prislav, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
murmurătoare pârae, între sălcii, între munți... La 24 Iulie s-a auzit că ne va sosi porunca de retragere. În adevăr, seara, acest zvon a fost confirmat. În taberele batalioanelor, schimbate din vechiul loc, în amurg, au început a cânta dulce cornurile "încetarea luptei" și chemarea rătăciților. Chiote de flăcăi sunau pretutindeni pe văi, pe când corniștii continuau a cânta "amurgul"... În umbra înserării, supt malul pe care ne aveam așezat cortul, se așeza câte un soldat și ofta greu din baierile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
piară fiul prea iubit al Împărăției persienești. Înduioșându-se d. de tulburarea prea frumoasei sale a dat poruncă să fie tăiat coconul. Atunci d. ridicându-se cu putere din jilț a poruncit ca să nu mai omoare pe fiul său. O dulce al meu stăpân, uită-te la ochii mei căci în curând n-au să mai vadă strălucirea ființei tale! L 27 M 28 M 29 J 30 Iunie L-au îndemnat la vânătoare cu hultanul cel mare ce se chiamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
V. Tulbure Sărăciu ținând în căsătorie pe Sora Cozma Cotea Cristina Cremene Crețu Opriș -Dâmba Dan Pace-bună Dragomir Liteanu Dragoș Zamă Duma Isăcel Dumbravă Rău Istrate Tatu Filip Frâncu Groza Orbu Ion Pelin Săcară Iuga Ivu Pleșan Sinescu Vulpe Limbă dulce Plotun Mălina Mănăilă Mânzatu Mara Marcu Marga. În 1471 Ștefan VV a făcut danii M-rei Zografu dela Sf. Munte. în 1474 a fost trimis Stratonic ca să vadă în ce chip se face "turnul de corăbii" și alte acareturi. tot atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
păstrează numai operile cugetătorilor și artiștilor. Acest adevăr trebuie să-l mai afirm o dată, pentrucă se pare că epoca noastră are nevoie să-l cunoască. L-a uitat și se orientează iarăși cătră barbaria preistorică. Limba poporului nostru așa de dulce fixată de Creangă și armoniile versurilor lui Eminescu sunt realizări unice, în afară de ființile trecătoare, sunt valori care se adaogă la totalitatea cunoașterilor noastre. Personalitățile sau dacă voiți sufletele care se întrupează în ele devin nemuritoare în raport cu timpul nostru. Divinitatea lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trebuia sa facă”. Firley insistă asupra respectării celor stabilite la Buda și atunci solii poloni vor veni la Colacin: „Nu știu din ce cauză, îi răspunde domnul, vouă vă place mult să veniți la Colacin, pe care îl aveți de dulce. Tu ai venit aici și ești unul dintre acești domni delegați și ai adus salv-conductul; du-te acum pe acest drum cu sfetnicii mei și din acel loc drept la Nistru, pe urmă pe râu, până la Czeszybyeszy și acolo vei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dialogul pe care domnul l-a avut cu solii poloni. Se remarcă replica promptă, ironia și reproșurile pe care le face solilor: “Nu știu care este cauza de vă place așa de mult să veniți la Colaciu, pe care îl aveți de dulce”, “văd că nu vreți să vă amintiți că v-a fost bine cu mine și că am fost pentru voi și apărare din orice parte păgânească”. În felul acesta aflăm cum vorbea Ștefan cel Mare în clipele în care era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În care Ileana Cosânzeana Îl urmărește pe Făt Frumos În lupta cu demonii de pe pământ. Cu acest simț al frumosului a câștigat Concursul de recitări al copiilor, pe Capitală, impresionând Întreaga asistență cu poezia eminesciană “Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. Nu pot spune că n-am avut și noi griji, ca majoritatea părinților. Din corespondența vremii, strecurată printre ani, am găsit o scrisoare din 1955 prin care, dată fiind evoluția crescândă a paraliziei infantile În București, o rugam pe
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ale literaturii, înțelegerea rostului tradiției autentice. În literatură, ca și în natură, funcționează miracolul continuității, în ciuda multelor rupturi și sincope și izbucniri și încrâncenări Ai vrut să te faci regizor de film, dar ai renunțat pentru că te-ai dedulcit cu dulciurile de la "Vitadulci", fabrica de bomboane din Cluj, după care te-ai refugiat la filologie...! Cam cum ar fi scenariul, pe scurt, evident, după care ai face acum un film despre viața ta? Cum ai reduce biografia ta la o poveste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Și se tot Înălța, ajunsese la 1800 m, apoi 1900 m și de acum arăta pe unde se află. Era București, Constanța, Marea Neagră, Turcia, Grecia, Atena, Creta, Marea Mediterană și Tel-Aviv. Între timp ni se servise o gustare În avion. Apoi dulciuri, suc și cafea. Foarte repede a trecut timpul. În două ore și vreo 30 minute am ajuns la Tel-Aviv. Foarte frumoasă și plăcută a fost călătoria cu avionul! Tel-Aviv Și la coborâre a fost frumos. Mari emoții aveam, Împletite cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de vânzare sticle cu vin de la Cana Galileii. Este de culoare rubinie și-i Îmbuteliat În sticle de 700 ml. Eticheta de pe sticlă reprezintă Nunta, cu vasele care au fost de ajutor la nuntă. Vinul este bun la gust și dulce. Nu prea are grade ca al nostru. Dar este bun și binecuvântat. Călugării de-acolo fac acest vin. Fiecare pelerin cumpără vin să aducă la cei dragi de acasă din România. Ca să ne sfințim cu toții. De voiești, Doamne, ajută-ne
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
alții În această mănăstire, că se poate. E multă liniște, se poate face călugărie În toată demnitatea ei. Așa că el așteaptă, poate vor mai veni frați călugări. Între timp ne-a servit cu un lichior de fructe alese, cu suc, dulciuri, rahat, napolitane și biscuiți. Ne-a dat și câte două iconițe. La plecare ne-a Îmbrățișat pe toți cu multă dragoste duhovnicească și ne-a mulțumit de vizită urându-ne sănătate și mântuire la toți cei din România. Și așa
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ale lumii valori grele Pe Tine Maică Te doresc Printre necazuri neîncetate În griji și lacrimi eu mă frâng Lovit de patimi și păcate Privesc la Cer cu dar și plâng În Cer un Tată blând mă cheamă! În Cer Dulcele Iisus În Cer ești Tu iubită Mamă Și locul meu e-n Ceruri sus În Cer mă așteptă Sfinții Îngeri Mă-așteaptă ceata drepților Iar eu În valea cea de plângeri Petrec străin și călător. Primejdii multe mă-mpresoară Ispitele
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
uite Să se roage pentru noi Că suntem În mari nevoi Să ne dea un Cer senin Totdeauna, În veci Amin! Visul Patimilor Domnului Iisus Iată ziua de durere Plină de amar și jale Iată ziua cea de plâns Pentru Dulcele Iisus Acum Iuda fărădelege Cu dușmani la Iisus merge Că L-a vândut pe cel Sfânt Pentru treizeci de arginți Cu sărutare vicleană Și cu cuget de satană De Iisus s-apropiat Și pe El L-a sărutat Vidavii toți
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de Crăciun avea menirea de a aduce bucurie în casele lucrătorilor nevoiași. Fondul de 80 000 lei, strâns din donații (la au contribuit inclusiv Uzinele Reșița și Rezidența Regală a ținutului Prut) a fost folosit pentru cumpărarea de îmbrăcăminte, încălțăminte, dulciuri, care, împreună cu jucăriile confecționate de elevii meseriași de pe lângă Atelierele Nicolina, s-au tranformat în cadouri pentru copiii angajaților. Interesant se arată programul sărbătorilor de Crăciun ale anului 1943. Deși vremurile erau tulburi, vremuri de război, totuși, SAI organiza, în sala
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
un "minimercado", o mică "alimentară" cuprinzând 50 de articole" made în Cuba", de "unică folosință", câte unul pentru fiecare an al Revoluției": borcane cu compoturi și sticle cu sucuri de portocale, mango, grepfruit, ananas, goyaba, tamarindo, gemuri și marmelade apetisan-te, dulciuri de tot felul, sticle cu rom de "7 y 15 anos" de 7 și 15 ani! "Perla coroanei" trona în mijlocul "nacelei", că nu cred că termenul de "coș" ar fi potrivit: un curcan de 15 kilograme! Ne-a venit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de i-a adus prânzul și dejunul pe o tavă de argint cu vasele ei. Grigore Cantacuzino și fiii ei au venit s-o vadă și a doua zi au reintrat la dânsa. Captivitatea, pe cât de scurtă, pe atât de dulce, mai ales când o compari cu a vecinilor din Imperial. Tot Didina ne spuse, indignată contra lui Lupu Costache, că făcuse o protestare în contra hoțiilor organizate comise de armata germană pe la moșiile dimprejurul Bucureștilor, pe care o semnară și doamnele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
făcuse ziuă. florica sub eliza. 1927- 1933 Mă gândesc la Florica - și cât de des! - ca la unul din scumpii mei morți. Florica făcea parte din familia noastră. Nu era numai cadrul în care se evoca întreaga viață așa de dulce a copilăriei, așa de veselă a tinereții, dar uneori mi se părea că trăiește, că are un suflet plămădit din sufletele noastre, ale tuturor, ale celor morți și ale celor vii. După moartea mamei, când s-au stabilit acolo Ionel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Activitatea s-a desfășurat pe 5 iunie 2013 și a avut un impact pozitiv asupra copiilor, deoarece indiferent de secțiunea la care s-au înscris și au participat, toți copiii au fost câștigători; efortul lor a fost răsplătit prin diplome,dulciuri. Scopul meu a fost să aduc în inimile copiilor cât mai multă bucurie, să le stimulez dragostea față de operă lui Creangă și dorința de a participa la alte ediții ale concursului. Am reusit acest lucru cu ajutorul colegilor,cu sprijinul conducerii
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Încheierea activității Fixarea temei -Astăzi am repetat cântecul “Primăvară” și am audiat cântecul “Vine primăvară”. -Educatoarea face aprecieri colective privind modul de desfășurare a activității muzicale. În continuare copiii costumați corespunzător vor dansa “Samba florilor”, apoi vor fi recompensați cu dulciuri de către “Zână primăvară” și Voluntar. La final se cere colegelor educatoare să fie pentru o zi” voluntare”, achiziționând contracost lucrări executate de copii, suma obținută fiind folosită în scop umanitar pentru copiii din Centrul Romanița.” (pe fond muzical “Să fim
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]