8,806 matches
-
ca avantajul exclusiv nu numai să anuleze dezavantajul și costurile incumbate de operarea Într-un mediu străin, dar respectiva operare să se și dovedească mai profitabilă decît celelalte alternative de acces pe respectiva piață străină (exporturi sau licențiere). Relativ recent, economistul american Edward M. Graham (1978) a Încercat să explice creșterea ISD În SUA prin utilizarea teoriei organizației industriale . El argumentează că În urmă cu 20 de ani firmele americane dețineau avantaje semnificative de natură tehnologică și managerială față de competitorii lor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
teoria neoclasică a distribuției spațiale a dotării cu factori de producție. În acest context se impune a fi abordată contribuția teoretică semnificativă a lui Raymond Vernon (1966) - teoria ciclului de viață al produsului Pentru explicația motivațiilor fluxurilor de investiții străine, economistul american R. Vernon a elaborat un model care include și explică ISD prin utilizarea conceptului microeconomic de ciclu de viață al produsului. După părerea lui, ciclul de viață al produsului determină trecerea firmelor transnaționale de la export la investiții străine directe
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
care dependența proceselor economice de anumiți factori de producție - resurse naturale, forță de muncă - scade sub presiunea schimbărilor tehnologice, În care progresele organizaționale și de coordonare permit firmelor să reamplaseze activități economice. Această idee a stat la baza elaborării modelului economistului american Michael Porter, care a stabilit factorii determinanți ai avantajului competitiv național Într-o anumită activitate economică (denumită generic - industrie). În modelul lui Porter se menționează ideea că, În ciuda globalizării producției și a schimburilor, avantajul competitiv este creat și susținut
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
a unei țări și rolul ISD În redefinirea avantajelor competitive ale acesteia, precum și incidența și specificitatea fluxurilor de ISD În economia receptoare În diferitele stadii de dezvoltare a respectivelor avantaje Își găsesc fundamentele teoretice În modelul avantajelor competitive, elaborat de economistul american Michael Porter , precum și În cel al căii dezvoltării investiționale aparținând cercetătorului britanic John Dunning . În concepția lui Porter, procesul de creare și dezvoltare a avantajelor competitive este un proces Îndelungat, care cunoaște o anume etapizare În funcție de sursa caracteristică, prioritară
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
teoretic le-ar putea Îmbrățișa aceste state, autorii consideră că ele nu s-ar putea baza exclusiv pe firmele locale, nepregătite să evolueze singure În mediul internațional plin de incertitudini, rezultând oportunitatea asocierii cu firme străine, a atragerii de ISD. Economistul Daniel Dăianu integra considerațiilor sale pe marginea Încordării structurale, această stare a economiei post-comandă determinată de alocarea pe criterii noneconomice a resurselor În cadrul fostului sistem, ideea posibilului rol al ISD de . Cu decenii În urmă, Joseph Schumpeter facea afirmația, conform
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
globale sunt cele mai În măsură să o furnizeze. Proliferarea alianțelor strategice În domeniul tehnologic reflectă tocmai acutizarea cerinței menționate. O mare parte a cheltuielilor de cercetare dezvoltare, care constituie baza pentru dezvoltarea tehnologică actuală, este concentrată În interiorul complexelor CTN. Economistul J. Dunning estimează această pondere 75-80% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din sectorul civil pe plan mondial <footnote id="111"> "Dunning John H., Multinational Entreprise and the Global Economy, Edison-Wesley Publishing Company, Wokingham, England, 1993, p. 288" <.footnote>. Accentuarea presiunilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
domeniul maselor plastice, pentru obținerea granulelor pentru ambalaje PET la Terom Iași. Dincolo de efectele de antrenare și externalitățile generate, un alt efect dezirabil vizează sporul de productivitate pe care tehnologiile introduse de CTN În economiile-gazdă Îl pot asigura. În opinia economistului Dunning, productivitatea filialelor firmelor străine este mai ridicată decît cea a concurenților locali dintr un anumit segment de activitate economică. Făcînd, de altfel, trimitere la teoriile producției internaționale, regăsim ideea conform căreia o firmă nu adoptă decizia de a face
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
invocate următoarele argumente: dacă nu s-ar limita intrările de ISD, sectorul autohton ar avea puține șanse să-și actualizeze Întregul potențial inovațional și să devină competitiv pe piețele externe ca producător de tehnologie; o a doua motivație, promovată de economiștii susținători ai politici comerciale active, este aceea că CTN străine beneficiază, de regulă, de susținerea guvernelor lor sau că marile firme recurg la practici anticoncurențiale; În fine, al treilea argument face referire la situațiile de nedorit În care retragerea capitalului
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
rile sărace ale lumii. Acesta este și unul dint re motivele pentru care unii specialiști consideră că globalizarea a devenit nu doar unul dintre cuvin tele cele mai la modă pentru politicieni, oamen i d e afaceri, lideri sindicali și economiști deopotrivă, ci acest termen s a transformat, totodată, în țap ispășitor pentru tot ceea ce merge rău în lume. Globalizarea piețelor de capital Multe guverne blamează fenomenul globalizării, înt rucât ele își dau seama că statele și guvernele își diminuează pu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cont rad ictorii cu privire la globalizarea financiară? Care sunt principalele perioade istorice de globali pieței de capital cu cea de globalizare a pieței financiare - noțiune folosită, de altfel, de aproape întreaga litera tur ă internațională în domeniu. Deși majoritatea covârșitoare a economiștilor a păr ă, în prezent, procesul de globalizare, în general, unii își pun întrebări cu privire la opor tunitatea globalizării financiare sau a necesit ăți i unei reale guvernări in ternaționale a acestui proces și aceasta din ca uză că se crede
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
control din partea unui g uve rn ne umple de teamă. Deoarece economia globală este o problemă atât de complexă, cei care încearcă să o deslușească se află, adeseori, în situația de a le fi pusă la îndoială competența. Dacă un economist scrie despre globalizare, el poate fi acuzat de necunoașterea lumii reale. Dacă un om de afaceri scrie despre globalizare, el poate fi acuzat, la rândul său, de neînțelegerea forțelor mai ex tinse care acționează pe anumite piețe sau de f
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
între comunități, state, instituții inter naț ionale, organizații nonguverna mentale și corporații transnaționale, care cont ure ază ordinea mondială. Globalizarea a fost abordată din perspectiva a cel puțin patru discipline academice, tinzâ ă, nd să primeasc în cadrul fiecăreia, caracteristici diferite: * Economiștii se concentrează pe extinderea fluxurilor internațio nale de capital și pe creșterea comerțului inte rna țional; * Politicienii e percep globalizarea ca pe un proces car duce, adesea, la dispariția statului națiune și la apariția unor noi forme de guvern are
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
conținutul procesului de gl obalizare financiară Așa cum am observat deja din prezentarea făcută în cadrul capitolu lui anterior, procesul de globalizare, în gener al, și, mai ales, cel de globali zare financiară, în particular, au generat disc uți i intense printre economiști, având atât susținători, cât și oponenți. Globalizarea pieței de capital financiar sau gl oba lizarea financiară - termen utilizat de aproape întreaga literatură int ernațională din domeniu - este înțeleasă ca fiind integrarea sistemului fin anciar local al unei țări, în cadrul pieței
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
plicarea detaliilor ce țin de oportunitatea lib era lizării în unele cazuri, însă, în principal, această abordare consideră globaliza rea financiară ca fiind deter minată de factori independenți de sistemul poli tic . Nu este surprinzător însă nici faptul că majoritatea economiștilor adoptă ac eastă abordare. 2.2.2. Abordarea puterii hegemonice Potrivit acestei concepții, un sistem financiar internațional deschis depinde de existența și autoritatea unei puteri hegemonice liberale<footnote id=”63”>Gilpin, R., Global Political Economy: Understanding the International Economic Order
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
liberaliz are sunt insuficiente. Închiderea financiară rămâne o opțiune politică viabilă, cel puțin pe termen scurt. Acest lucru este necesar, întrucât barierele di n c alea integrării între pie țele financiare naționale și internaționale ar fi ineficiente, așa cum sugerează mulți economiști, iar atunci, coalițiile politi ce care se opun liberalizării con trolului asupra capitalului ar juca doar un rol ma rginal. Ne putem întreba în ce măsură această teorie reușește să explice tiparul liberalizării financiare de după anii ̕70 ai secolului trecut? Acest
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ales, țările aflate în dezvoltare. Acest lucru a fost posibi l d atorită disponibilității da telor furnizate de țările OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), precum și datorită preocupării analiștilor occidentali de a in vestiga destinul democrației sociale în Europa. Economiștii au acordat o atenție scăzută felului în care cunoașterea afectează deciziile individuale în anumite situ ați i și, mai ales, modului în care informațiile din domeniul economic pot fi, sistematic, părtinitoare, în con texte naționale și culturale diferite. Economiș tii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
omia politicii monetare, prin intermediul controlului asupra capitalului. Așa cum am precizat deja în subcapitolul anteri or, responsabilii cu po liticile de piață se confruntau cu ceea ce manu ale le denumesc trilema politicilor macroeconomice ale unei economii deschise sau „trinitatea imposibilă“. Pentru economiști, punctul de plecare în analizarea efectelor sis temului global al finanțelor asupra politicii m acr oeconomice naționale este teoria standard Mundell - Fleming. Aceasta afirmă că țările nu pot promo va o politică monetară independentă, cu un curs de sc himb
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
aur, determinând, astfel, prăbușirea sistemului monetar internațional de la Bretton Woods. Cursurile de schimb fixe au fost abandonate, adoptându-se un sistem de schimburi flotante. Acceptarea flotării schimburilor a deschis calea desființării barierelor de reglementare într-un moment în care numeroși economiști susți neau flotarea ratelor de schimb și libertatea d e m ișcare a capitalurilor. Prăbușirii sistemului Bretton Woods i s a adăugat, mai apoi, în 1973, decizia Organizației tărilor Exportatoare de Pe tro l de a mări prețul petrolului, provocându se
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
În economiile de piață emerg ent e, investitorii financiari au furnizat, de asemenea, capital pentru privatiza rea întreprinderilor din secto rul public, ceea ce a dus la creșterea încasări lor acestor companii. După intense dezbateri, la începutul secolului al XXI-lea, economiștii au devenit convinși și mai puțin sceptici decât odinioară în ceea ce privește eficiența sporită a unui sistem liberalizat și dereglemen tat . Creditorii și investitorii, inclusiv persoanele fi zice și firmele, au devenit și ei agenți principali ai globalizării financi are . Împrumutând în afara
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
consecințele acestor imp erf ecțiuni. Crizele recente au rii, implicarea sau lipsa implicării guvernelor po ate fi foarte importantă. Capitalismul este de preferat, însă faptul că g lob alizarea este asociată cu crize și contagiune i-a determinat pe mulți economiști să afirme că o oarecare implicare a guvernului poate fi de ajutor. Mulți economiști ar fi acum de acord asupra faptului că integrarea fin anc iară cu restul lumii este benefică pe termen lung. Totuși, experiența recentă a crizelor și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
po ate fi foarte importantă. Capitalismul este de preferat, însă faptul că g lob alizarea este asociată cu crize și contagiune i-a determinat pe mulți economiști să afirme că o oarecare implicare a guvernului poate fi de ajutor. Mulți economiști ar fi acum de acord asupra faptului că integrarea fin anc iară cu restul lumii este benefică pe termen lung. Totuși, experiența recentă a crizelor și a c ontagi unii a generat discuții aprinse cu privire la modul de integrare și politicile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
iară cu restul lumii este benefică pe termen lung. Totuși, experiența recentă a crizelor și a c ontagi unii a generat discuții aprinse cu privire la modul de integrare și politicile care ar trebui recomandate. Aceste evenimente i au determinat pe unii economiști să propună izolarea țărilor de sistemul financiar internațional sau întârzierea integrării acelor țări care sunt în chi se. 2.8. Rolul guvernelor în procesul de globalizar e f inanciară În procesul de globalizare financiară, un rol d eos ebit de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
crizele fi nanciare globale. Adesea, ea a părut a fi un conflict între fluiditatea în fierbere a fluxurilor financiare transfrontaliere și inerția statului, ancorat î n t eritoriul său fix și în tradițiile de lungă durată ale locuitorilor săi. Majoritatea economiștilor apără, în prezent, pr oce sul de globalizare, în general, deși unii își pun întrebări cu privire la oportunitatea globalizării financ n guv Globalizarea financiară - proces ireversibil Noua formă a fluxurilor de capital și utilizare a t ot mai frecventă a in
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
este caracteris tică numai acelor state care au atins un înalt niv el de dezvoltare. În prezent, tranzacțiile pe cele mai importante piețe financiare întrec cu mult valoarea comerțului internaționa l c u bunuri și servicii. Așa stând lucrurile, numeroși economiști sunt de pă rer e că asistăm la un nou fenomen: cele două laturi ale economiei mondiale - cea reală (bunuri și servicii) și cea financiară (simbolică sau nomi na lă) tind să fie mai puțin interdependente. Fluxurile financiare internaționale sunt
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
care nu se complace în cinismul pretinselor teorii "realiste" ale puterii, are imperioasa misiune de a înțelege cauzele acestor fenomene și de a le găsi soluții. ORIGINILE DEFICITULUI DEMOCRATIC Această problematică este abordată în numeroase lucrări. Juriști, politologi, filosofi sau economiști, toți se întrec în ingeniozitate în stabilirea unui diagnostic pentru "deficitul democratic" al Uniunii Europene și în găsirea unei soluții potrivite. Fără a avea pretenția de a fi oferit o abordare completă, vor fi prezentate în continuare o parte dintre
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]