5,147 matches
-
europeană reală, dusă consecvent, constant și cu tenacitate. Adică ceea ce nu se întâmplă, deocamdată, în România. Sub presiunea unor factori externi, predominant economici, se adoptă unele măsuri legislative europene. Dar ele au doar un caracter pur formal. Clasa conducătoare, nomenclaturistă, educată la Moscova sau în spirit comunist, nu poate asimila ideea unei integrări euroatlantice efective. Ea ar introduce noi principii, valori și ierarhii care le-ar submina, în mod hotărât, poziția dominantă. În al doilea rând, s-ar impune o modificare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Mitrăchiță trebuie spus că arta lui este profund socială. Imaginea picturală are în primul rând o funcționalitate impusă de o colectivitate socială care în virtutea tradiției îi abrogă dreptul de a interveni activ în viața, în manifestările oamenilor, de a-i educa în spiritul legilor nescrise, în vederea ilustrării unor comportamente civice exemplare. Cu alte cuvinte, este vorba de o acțiune conștient organizată a obștii, menită să producă echilibrul necesar bunei conviețuiri sociale. Când se produc, de pildă, frustrări comunitatea socială intervine compensând
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
practici generate de tradiție, care devin tot atâtea arme în arsenalul moralei și eticii sătești. Ghiță Mitrăchiță este un exponent al obștii care folosește însă o armă cu totul personală și nu mai puțin eficientă: pictura. Pictura lui Ghiță Mitrăchiță educă; frumosul nu e un scop în sine, ci o forță activă, relevându-și funcția plenară a luminii și a iubirii.”( Ioan Meițoiu - Stare de dor. Poeți și pictori țărani, Ed. Sport - Turism, București 1983, pag. 238) Mitrofan Despina 1955 - 2010
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Paideia, 2004, pp. 183-203). 2.Construcția socială a sensului în relația cu Celălalt Pariul acestei foarte concise dar importante cărți intitulată simplu - Antropologia - este anunțat de autorii ei chiar în Introducere. El constă în încercarea de a oferi publicului larg educat ,,cunoștințele comune ale specialiștilor,,1, ,,expunerea principalelor divergențe,,2și ,,eliminarea falselor probleme,,3 din antropologia socială și culturală.- Remarc aici deplina reușită a lui Marc Auge si Jean-Paul Colleyn în realizarea obiectivului- anunțat, dar și eleganța academică tipic franceză ca
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cred și eu că trebuie încurajată inițiativa creării unui islam european, elevat, tolerant și pacifist. Principalul obstacol al formării în timp a noului islam îl reprezentă interpretarea literală a Coranului. Fiind cultivată insistent de imamii sunniți și de liderii politici educați în politehnicile europene și americane, o asemenea interpretare simplistă și periculoasă a Islamului are un succes social extrem de consistent. Este ușor de înțeles priza socială enormă a acestui fenomen profund negativ. Soluția poate veni în mod special de la adevărații intelectuali
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Mai clar: pledez pentru asumarea responsabilității propriei noastre libertăți. Or, responsabilitatea nu există pe fondul cunoașterii superficiale a Islamului și a marilor religii contemporane 206. Aici este, din punctul meu de vedere, cheia problemei. Unii jurnaliști și publicul larg (ne) educat nu au cunoștințe necesare despre credințele și ritualurile religioase proprii creștinismului și, cu atat mai puțin, despre alte religii ale lumii. Dacă am cerceta planul de învățământ și foaia matricolă a absolvenților angajați la Charlie Hebdo (sau la alte jurnale
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în viața capitalei (P.P.Carp și D.A.Sturdza îi erau cumnați), doctorul Ion Cantacuzino ar fi putut să-și găsească un loc comod în învățământul universitar bucureștean, dar aceasta ar fi fost scandalos, cum însuși apreciază. A fost crescut și educat în spiritul muncii, al pasiunii și dăruirii. Pasiunea pentru cercetările începute la Institutul „Pasteur” din Paris a fost motivul pentru care a părăsit orașul Iași și locuința sa din strada Golia{\cîte 100}. Cum spuneam în altă parte, Iasul a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
elev cu aptitudini medii să poată executa îngrijit piese mici sau chiar concerte adecvate vârstei. Încă de la primele așezări ale degetelor pe coardă, profesorul trebuie să ducă o muncă susținută de dezvoltare a intonației curate la elevi. Intonația curată se educă. Deosebit de important, de fapt una din principalele condiții ale intonării curate, este acordajul instrumentului. Acordajul independent (făcut de către elev) al instrumentului încă de la primele luni este mai greu de realizat. Este necesar deci ca în primele luni, problema acordajului să
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
pentru ca vasele europene cu pânze să atingă porturile americane, circulația vânturilor era extrem de importantă, Hadley sesizează un curent pronunțat spre vest al vânturilor, și, în 1686, explică acest fenomen. 38 Thomas Tenison (1636-1715) arhiepiscop de Canterbury, încoronează monarhii britanici. Este educat la Corpus Christ College, după care studiază medicina. Oponent permanent al Bisericii de la Roma, atacă idolatria practicată de ea ca fiind păgână și o definește ca "Romanism". Este foarte apreciat de regalitate și ia parte activă la conducerea țării. Devenit
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
STILUL îN CARE NE EDUCĂM COPILUL Prof. înv. primar, Mihaiela Tudosă Școala Gimnazială Ion Simionescu, Iași Viața de părinte are suișuri și coborâșuri, greutăți și bucurii. Ne jucăm alături de copiii noștri, îi hrănim, îi spălăm, mergem la grădiniță sau la școală, facem lecții cu ei
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
de părinte are suișuri și coborâșuri, greutăți și bucurii. Ne jucăm alături de copiii noștri, îi hrănim, îi spălăm, mergem la grădiniță sau la școală, facem lecții cu ei, le răspundem la întrebări și multe alte lucruri importante pentru ei. îi educăm. E greu,dar e frumos să fii părinte. Educația vârstelor mici este considerată temelia personalității fiecărui individ, de aceea trebuie să răspundă în primul rînd nevoilor individuale și să realizeze echilibrul între acestea și dezvoltarea socială. Atunci când copilul este foarte
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
ARTA DE FI PĂRINTE - STILURI EDUCATIVE Mirela-Anca Bălănescu, Prof. pentru învățământul primar și preșcolar Școala Gimnazială Ion Simionescu, Iași Motto: „Pentru ca un copil să devină om, trebuie ca din copilărie să educi în el omul, altfel va rămâne copil toată viața” (Rabindranath Tagore) „Care este cheia succesului de a fi un bun părinte?“ Nu există cărți care să ne răspundă cu exactitate la această întrebare, dar este important să știm că cel
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
programele școlare, modelează personalitatea copilului, desfășoară activități extracurriculare și extrașcolare. Ele sunt responsabile de aspectele organizării școlare, de atmosfera generală. în funcție de personalitatea acestora și de stilul didactic și pedagogic se instalează un anumit climat în grupul celor pe care îi educă. Unul din cele mai importante obiective educative ale școlii și familiei este formarea la elevi a unei atitudini pozitive, conștiente față de învățătură. Aceasta reprezintă condiția însușirii temeinice a cunoștințelor prevăzute în programele școlare și, în același timp, garanția continuării acestei
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93074]
-
prin rădăcini, prin valori morale și spirituale, adică acea ”revoluție în duh”. Mamele sunt primii si ultimii profesori fiilor si fiicelor lor, de aceea este imperios necesar ca ele în mod special să aibă fundamentele sacralității materne pentru a putea educa în fapt si în duh. A educa provine din latinescul ”educcere”, ceea ce înseamnă a creste si iată reversibilitatea celor două concepte, în sensul că dacă a educa înseamnă a creste, atunci când o mamă îsi creste copilul, incidental îl si educă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
adică acea ”revoluție în duh”. Mamele sunt primii si ultimii profesori fiilor si fiicelor lor, de aceea este imperios necesar ca ele în mod special să aibă fundamentele sacralității materne pentru a putea educa în fapt si în duh. A educa provine din latinescul ”educcere”, ceea ce înseamnă a creste si iată reversibilitatea celor două concepte, în sensul că dacă a educa înseamnă a creste, atunci când o mamă îsi creste copilul, incidental îl si educă. De aceea se impune ca mamele să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
ca ele în mod special să aibă fundamentele sacralității materne pentru a putea educa în fapt si în duh. A educa provine din latinescul ”educcere”, ceea ce înseamnă a creste si iată reversibilitatea celor două concepte, în sensul că dacă a educa înseamnă a creste, atunci când o mamă îsi creste copilul, incidental îl si educă. De aceea se impune ca mamele să nu îsi schimbe rolul lor fundamental cu unul în care asigură suportul financiar plecând în străinătate la muncă sau construindu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
educa în fapt si în duh. A educa provine din latinescul ”educcere”, ceea ce înseamnă a creste si iată reversibilitatea celor două concepte, în sensul că dacă a educa înseamnă a creste, atunci când o mamă îsi creste copilul, incidental îl si educă. De aceea se impune ca mamele să nu îsi schimbe rolul lor fundamental cu unul în care asigură suportul financiar plecând în străinătate la muncă sau construindu-si cariere, uitând de propria lor creație: copilul. Noi alegem. Noi alegem dacă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
și la doliu creștin înseamnă pentru femeie și o privare de drepturi sociale și financiare. De la ipostaza de Vestală la cea de vrăjitoare, de la născătoarea de prunci la femeia diavolului, de la mama care își apără de boală fiii și îi educă, la demonomagie și răpiri de către demoni, distanța nu pare a fi prea mare pentru un imaginar obsedat, în definitiv, de puterea de seducție a femininului. Diferența dintre sfântă − ipostază dragă bisericii − și femeia răspunzătoare de viața casnică este dată de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
unor contribuții merituorii; - autoritatrismul de orice fel (politic, profesional, școlar, familial). Există „un specific social al creativității ”, concretizat în faptul că „fiecare societate stimulează și reflectă un tip aparte de creativitate”. (Mihaela Roco, 1979, p. 29) Acele culturi care-și educă copiii în sensul libertății și al receptivității, al acceptării provocărilor mediului înconjurător, stimulându-i să pună întrebări, îi deteermină astfel să gândească divergent, iar culturile, orientate asupra procesului creativ și nu asupra produsului, sunt acelea care produc personalități creative. II
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
lipsiți de inițiative și spontaneitate. Manifestă o autoapreciere scăzută datorată și locusului extern de control. Stilul autoritar - se caracterizează prin comunicare deschisă, concretizată în discuții cu răspunsuri reciproce în familie și printr-un raport echilibrat între căldură și control. Copiii educați într-un astfel de climat familial își asumă independența în mod pozitiv, sunt responsabili social, afirmați și cu un înalt sistem de autoapreciere. Stilul permisiv - reflectă un înalt grad de căldură și un control slab. Părinții permisivi sunt toleranți, afirmă
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Omul nu poate deveni om decât dacă este educat! John Amos Comenius ARGUMENT Proiectul Școala părinților conceput și implementat în Școala Ion Simionescu începând cu anul școlar 2010 - 2011 vizează aplicarea unui program de intervenție bazat pe activități de sprijin socio-educativ, având ca obiectiv principal consilierea părinților în vederea îmbunătățirii
ARTA DE A FI PĂRINTE by Nicoleta Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93068]
-
pe lângă faptul că fortifică sănătatea fizică, ea ar putea dezvolta la copii și la adolescenți unele trăsături pozitive de caracter, ca onestitatea, corectitudinea, simțul responsabilității individuale și colective, solidaritatea etc. și, prin toate acestea, i-ar putea pregăti pe cei educați pentru integrarea într-o societate bazată pe competiție și concurență. De aceea, ar fi de dorit ca educația prin sport să înceapă încă de la vârste fragede, ceea ce solicită o strânsă colaborare între școală, familie și comunitate. Școala include educația fizică
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina - Mihaela Tataru, Mirela- Mihaela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93075]
-
presupune a ști cum să spui „NU!” copilului tău. De reținut că, dacă îi spui NU! și-atât, nu se rezolvă nimic. Însă, un „nu” urmat de explicații în mod cert detensionează și atenuează eventualele conflicte. Modul părinților de a educa și crește copiii se schimbă pe masura ce se schimbă și nevoile lor. în educația copilului, părinții trebuie să intervină ori de câte ori e necesar, astfel: Nu lăsați educația numai pe seama sistemului educațional!” întrebați-vă copilul ce a făcut la școală în fiecare zi
ARTA DE A FI PĂRINTE by Margareta-Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93082]
-
cultura și de valorile lor spirituale? Sarcina educației este atât de a reliefa diversitatea speciei umane, cât și de a facilita conștientizarea asemănărilor dintre indivizi și interdependența acestora. Școlile, dar și părinții, trebuie să profite de orice ocazie pentru a educa copiii în acest sens încă din primii ani de viață. Pentru a-l cunoaște pe celălalt, trebuie mai întâi să te cunoști pe tine însuți. Pentru ca tinerii să aibă o perspectivă justă asupra lumii, educația, fie că are loc în
ARTA DE A FI PĂRINTE by Magda Paşca () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93079]
-
incapacitatea lor de a-si domină pornirile oferă copiilor un exemplu negativ. Părinții trebuie să-și controleze faptele, să nu uite nici o clipă că ele sunt înregistrate și reproduse de copii. Marele pedagog A. S. Macarenco arată: ,, Să nu credeți că educați copilul numai atunci când vorbiți cu el, când îl povățuiți sau îi porunciți. îl educați în fiecare moment al vieții voastre, chiar și atunci când nu sunteți acasă. Felul cum vă îmbrăcați, cum vorbiți cu alți oameni, cum vă purtați cu dușmanii
ARTA DE A FI PĂRINTE by Hriscu Libelula () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93085]