3,560 matches
-
asimilare și întrebuințare a energiilor, membri marcanți ale unor prestigioase Academii Intergalactice, fel de fel de turiști, ce cutreieră Universul în căutare de plăceri noi și de senzații tari, vin să împărtășească câte ceva din experiența moluștelor. Pe când pământenii, aceste viețuitoare efemere, îngrijite, crescute și ocrotite de moluște, mai au multe, foarte multe de învățat de la protectoarele lor. Spre exemplu, noi, în momentul de față, suntem formați din cu totul altă materie, decât cea pe care o cunoșteam pe Terra. Cum îți
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
octombrie, anul 2026 ora 18 și 30 de minute. Plimbarea, drogul purificator, una din satisfacțiile sau plăcerile lui cotidiene fără de care ziua nu s-ar încheia cu bine, era pe sfârșite. Un apus minunat care trezește, chiar și la ființele efemere, pofta de a mai apuca măcar încă o asemenea zi, înainte de a-și da obștescul sfârșit. Coroanele copacilor de mărimi, esențe și culori diferite, cu ramurile lor îmbătrânite, fără vlagă, au început să se rărească. Sub adierea continuă a vântului
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
astfel, cu un suflu triumfător, iute căpătă un pic de inimă, dând uitării toată amărăciunea lui plumburie din ajun. „Sper numai să și reușesc...”, conchise el îngândurat. Însă speranța aceasta a sa trebuie spus că nu rămase deloc searbădă și efemeră, căci știa el foarte bine de ce zisese că „speră”. Din moment ce omul își face încrezător speranțe, el ia în calcul, în mod natural, și modalitatea aproximativă, prin care crede el că și le-ar putea împlini. (Fiindcă, altfel, speranțele n-ar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
echivalent cu „Bună ziua!“. Alah să fie cu tine!. Nume dat de tuaregi zonelor unde este apă în subsol și există posibilitatea de a o capta săpând puțuri, motiv pentru care triburile nomade își stabilesc aici taberele. Tip de vegetație sahariană efemeră, ce răsare și se dezvoltă în urma unei averse de ploaie. Văl cu care tuaregii, femeile musulmane și unele triburi nomade din Sahara își acoperă fața. Zănoagă unde se păstrează mai mult timp apa în urma ploilor, ceea ce face ca zona respectivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mintea, să te trezească la viață. Știi, uneori nu este numai important, ci și interesant să ai nu doar impresia, ci și certitudinea că ești în viață; că trăiești. A trăi nu-i de ici-colo. Este un eveniment atât de efemer, încât merită să riști totul pentru întâmplarea asta pe care ți-a scos-o în cale un spermatozoid rătăcit. Spune-mi, nu-ți este uneori dor să visezi, să ai parte, măcar în somn, de proiecte? Îți aduci aminte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
M-am temut de sclavia căsătoriei și am devenit sclava șevaletului, supusa unei bucăți nenorocite de lemn care mă târăște prin lume. Într-o relație conjugală, ca sclav, ai uneori ocazia să comunici cu stăpânul, înjurând, urlând sau consumând momente efemere, poate chiar ipocrite, de tandrețe, dar relația mea cu șevaletul este un tip aiuritor de dependență: sunt la cheremul unui obiect care tace, tace, tace, oricât de multe i-aș reproșa, tace și mă poartă prin lume ca pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Dumnezeu te-a dus în Ferentari! Urmează-ți calea! Ascultă-ți instinctele!" Instinctul meu era un fel de impuls natural necenzurat care nu voia să facă predicții, să știe de consecințe. Înfometat, el voia să se hrănească din gloria clipei efemere a prezentului. Altfel nu pricep cum, deși-mi propusesem să joc rolul analfabetului, la orele de muzică, m-am deconspirat. Reușisem să-l fac pe profesorul ferentarist că habar n-am de notele muzicale, motiv pentru care, fără ranchiună, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cale, pentru a se intra în posesia adevărului, în cazul de față, nu este. Femeia deșertului Irina, la cei peste treizeci de ani, se simțea o femee a cărei viață se scurgea, lent, fără să fi realizat ceva. O căsătorie efemeră și un copil, băiețel, pe care fostul soț îl câstigase la proces, prin practici frauduloase, în care fuseseră implicate și forurile care, de fapt, pecetluiseră soarta lui, era tot cu ce se putea lăuda, în cazul în care, vreodată, ar
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Dar adevărul este totuși unul, la fel cum și dreptatea este dreptate - și gata. Iar iubirea este - sau nu este. Doar atît. Experiența sentimentelor care se adaugă la această structură depinde într-un fel de iluzii și este oarecum la fel de efemeră ca realitatea, însă este - sau nu este. Iar ceea ce contează și rămîne nu e tot sufletul, iluzoriu dar adevărat? Să fie oare luminozitatea interioară și exterioară suprema iluzie? Ce poate fi mai iluzoriu și mai adevărat decît sufletul și sentimentele
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
pătratul șotronului, am chipul unei respirații reci care se Întretaie cu o emoție și mai departe În aerul rarefiat acest trup suind ca un balon În Înălțimile primitoare. Dar nu e un vis, nu e nici măcar starea de beatitudine, darul efemer al unei narcoze - este avortul unui pariu, Încăpățînarea de a demonstra că fuselajul ruginit mai poate să zboare, că poezia se poate supune docil comenzilor reci ale creierului. O, frumoaselor, desfrînatelor, nici cea mai mică tresărire În lumina de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
voi toate cele care n-ați cunoscut nicicând intenția perversă a minții omenești sau umbletul șui al piciorului, ascultați-mă! O jalnică imitație a noastră numită om, lipsită de carte tehnică și de certificat de garanție, construită dintr-un aliaj efemer de nervi, unghii, păr și sânge, s-a instalat la conducerea lumii pe care noi am construit-o prin neîncetată uzură și adeseori până la ultima picătură de combustibil. De când a coborât din copac, nici n-au trecut bine câteva secole
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
din toate trupurile, În care nu s-a mai Întors nicicând, rămânând ca omul, transformat Într-un soi de arici protejat de mii de ace de seringă, să se concentreze astfel numai asupra atacurilor exterioare. A fost Însă o victorie efemeră, căci, onorații mei companioni, neștiutori Într-ale Apocalipsei, se dezvoltase parcă și o geopolitică a microorganismelor, ca și cum acestea nu și-ar fi disputat doar oameni și populații, ci stăpânirea asupra Întregii lumi. Unele virusuri evoluaseră În așa măsură, prin mutații
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
prefaceri nimic nu există dar, cu vîrsta, îți place ca primenirea să aibă un contur stabil. Aici apare o lume pe care o guvernează legi. - Mărturisesc că nu mi-e foarte limpede... - Oi fi prea tînăr să ai preferințe pentru efemer. Cît este el de întîmplător, cu timpul hazardul se face una cu legea, ca două fețe ale unui singur lucru. Legea și întîmplarea sînt, la un loc, lumină și întuneric. ...Odinioară mi am făcut arborele familiei. Străbunii mei au fost
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și la urmă un bătrîn. Fiecare e mereu altul într-un tipar care tot timpul rămîne la fel. Cum să nu te înfioare această moarte permanentă care ne însoțește și de care numai candoarea nu ia cunoștință? Gustul nostru pentru efemer e dovada dragostei cu care ne îngrădim. Prea mult ne iubim ca să ne agățăm de fleacuri. De aceea cuminte e să urcăm în căruța meșterită pentru toți. Cu astfel de ispravă nu poți fi socotit erou. Speram și eu să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
unde se prezintă referate și poze. Plimbări de seară sub cerul înstelat, pe terenul proprietate personală sau în vecinătatea terenului proprietate personală. Ceva care să însemne un nou început, un nou boboc ce urmează să înflorească. Veșnicia înseamnă liniște - glasul efemerului, își notează cineva în jurnalul personal. Soarele și părinții care se înțeleg bine, vizite la castel, despărțiri, tristețe, dar cu un ochi care râde, fiindcă probabilitatea revederii e foarte mare, frați care te ajută să treci peste momentele grele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
tras până la urmă. Unul mai mare, la vreo 16-17 ani, Îi ceruse o poveste. Ceea ce nu știa flăcăul atunci când plătise avansul era că, Între timp, Leac ajunsese scriitor adevărat. Personajele contau deja mai mult pentru el decât ființele reale și efemere de la care Împrumutaseră un nume. Dacă ființelor din carne și oase le putea doar provoca orgasme, cu personajele putea face tot ce dorea. Așa s-a Întâmplat și cu flăcăul. Nu l-a trimis la oraș ca să trăiască dramele inadaptabilului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
în același timp, propria damnare, dar și speranța de mântuire (corpul tău, cathedrală în care voi îngenunchea), prin întruchiparea ființei dragi (smulgându-mi coasta, te zămislesc sau: mereu zidindu-te celulă cu celulă / piramidă și fagure), osmoză de etern și efemer, într-un cuvânt, Ceamaifrumoasă, Dorador. Proiecție diafană, mai ales olfactivă, alcătuită din miresme, femeia din poemele lui Radu Cârneci, asemenea înaintașelor ei din vremurile biblice, e, pentru cel îndrăgostit, tot ce poate fi mai apropiat de sacru (sintetizând organic fumul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
dulce / peste chip, peste ochii uimiți. Umerii / Mirt vor purta și, alunecând din subsuori / aloe albăstrind spre pântec...), principiu al vieții și, totodată, generatoarea unei adevărate beții senzoriale: Fântână ești / o, deschide-te gurii mele! Și ochilor, pajiște... Trăită dincolo de efemer, de carnal, iubirea aceasta este esență pentru suflet, de fapt, chintesență a închipuirii, pe care eul liric o imploră: respiră-mă: ca pasărea voi cânta, simțind forța demiurgică a acesteia: Precum pasărea voi cânta, ca iarba voi crește / mă voi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în lumină, / în pulberea Domnului, fiindcă, aflat sub vremi, vorba lui Miron Costin, artistul simte acut pierderea definitivă a Paradisului, vremea când toate locuiau într-un cuib: / în mâna Domnului, pentru a se muta într-un ceasornic, în fragment, în efemer: Eu locuiesc într-un ceasornic - de unde gândurile îi pleacă mereu la război. În acest volum captivant - lucru extrem de rar pentru o carte de poezie, mai ales azi - străbătut de un elan vitalist, al cărui combustibil e dragostea - de viață, în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
sânii (...). Această întâia treaptă cuprinde un amplu poem, alcătuit din mai multe secvențe, a căror delimitare e gradată tematic, ipostaziind universul care așteaptă să fie fecundat (prin lujeri exultă fetia anului), însă, antinomic, și regretul pe care-l induce caracterul efemer al stării dinainte: puține sunt, ah, prea puține / câteva clipe de pubertate, fiindcă, între trăirea plenară a erosului omniprezent (există chiar și erotica florilor) și amintirea stării dinainte, e o pendulare nostalgică: Ce tristă e acea femeie care se îndoaie
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cheia), tradus în imagini de o sensibilitate rară, perlă camuflată într-un imediat prozaic: Tu în capul scărilor mă așteptai / picotind în luxul clipelor calde / Femeie frumoasă și cuib de o zi. Flash-uri de trecut sau de vis străbat efemerul, în care eul liric își ia uneori drept interlocutor sinele de altădată (Cel dintâi) sau femeia, mereu prezentă în realitate și în gând, dar dominând, prin fascinația pe care o naște, inclusiv spațiul accesibil, doar cu privirea sau cu imaginația
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Lemnului nu-i dărui decât propria lui imagine; Femeii restituie-i fierbințeala ei fără contur etc. Iar paradoxul vine, deci, din coexistența inalienabilei lucidități amintite a eului - legată de conștiința precarității suverane - cu iluzia metamorfozării a, măcar, o parte a efemerului, încât Se-nspăimântă fugind din zare în zare / cel a cărui iluzie nu mai e necesară Mai mult, această densitate a lucrurilor induce, din nou paradoxal, o incurabilă singurătate, până și în cuvinte: Singurătatea unui Cuvânt în lume / singurătatea unui cuvânt
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
neagră; pasărea albastră; o pasăre, de-un galben / Miraculos), încărcată de sugestii, susținute adesea și prin determinanți adjectivali (straniu, miraculos etc.). Alteori, apare doar metonimic: triluri ce se-nfioară; cântătoarele etc. Dar și insectele, fluturi, albine, furnici, punctează cu grația lor efemeră peisajele traversate de ochiul poetului, atent la toate făpturile și înfăptuirile firii. Vegetalul este, de asemenea, o prezență constantă în poemele lui Ion Lazu, fie sub forma ierburilor, mohorul, sânzienele, trandafirul, garoafele (sau chiar prozaica legumă, ceapa, care devine, într-
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
demiurgice a sentimentului suprem, ale puterii acestuia de a transfigura lumea: ninsoarea, de exemplu, e roșie, fecundă: Ninge cu focuri prin roșii zăpezi / numele tău înflorește, fiindcă Peste cuvintele noastreaburind / iarna de patimă este!... Peisajul hibernal însă se reduce la efemerele urme pe zăpadă și la zăpada spulberată. Aceeași forță de sugestie a cuvântului e valorificată, de asemenea, în Nespusele, unde sunt amintite aparentele sacrificii în numele iubirii (Am ucis de trei ori o pădure păgână / am arat de trei ori o
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în altă parte, subliniind esența ființei sale: Iată oglinda trupului meu - / râu de cuvinte. Căutând să confere certitudine aspectelor lumii pe care le ipostaziază în textele sale, autodefinindu-se, poeta nu insistă însă pe pascaliana îmbinare dintre fragilitate și, deci, efemer și rațiune. Precaritatea e o condiție intrinsecă până la urmă a ființei, poate accentuată chiar de aplecarea spre meditație. Sensibilitatea inimii i se pare mai relevantă pentru statutul de om. Pe de altă parte, fiind vorba de creația unei femei, nu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]