3,527 matches
-
acest camarad al drumului comun, adresându-i-se și fiind apelat, privindu-l și fiind privit, simțindu-i dinamica mersului și a staționării întru popas și acceptându-l ca o conștiință ce, la rândul ei, îi simte mișcarea și repausul efemer, călătorul îl percepe pe tovarășul său întru străbaterea depărtărilor drept o oglindă în ceață care, deși nu îl redă fidel, detaliat, îi amintește totuși constant că există atomar, ca punct de viață ce nu a fost anihilat de aruncarea în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Dacă tot ce a strălucit sau doar a survenit în istoria omului este limitat și supus disoluției finale atunci, lecția acestei istorii merge mai departe și ne indică că o totalitate a unor astfel de efemerități poate fi și ea efemeră, un cumul al deșertăciunilor dezvoltându-se probabil sub semnul deșertăciunii globale ce deține șansa unei prăbușiri de maximă anvergură cataclismică. Istoria lumii ne arată, așadar, că tot ce e cuprins în ea stă sub legea sfârșitului și, mai mult, că
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
iubesc în afara apogeului propriei iubiri asemeni unui orator ce nu înțelege deplin ponderea, însemnătatea cuvintelor sale. Astfel, dacă mărturisirea te iubesc nu este piscul unui aisberg reprezentat de trăirea interioară și șoapta lăuntrică te iubesc atunci sensul ei este captiv efemerului mundan, nu deține temporalul iubirii, vine și pleacă fulgurant din exterioritate, nereflectând culminația unei iubiri lăuntrice, explozia de prea-plin a acesteia. Prin urmare, chiar atunci când iubești autentic pe cineva nu este totul să-i spui te iubesc, ci să fi
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
un țigan nu poate pătrunde și noi înșine vedem că ori de câte ori un dezacord se ivește între căpitan și ai săi, problema nu se pune în termeni reali, ci printr-un proces de origine. Răzvan e un paria îmbrăcat în hainele efemere ale puterii în luptă cu un factor monstruos de nedefinit, în condiție cu atât mai tragică cu cât admirația tuturor se amestecă cu o compasiune jignitoare. Destinul implacabil din tragedia greacă a fost înlocuit cu reaua naștere apăsând asupra geniului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Universul era ceață sură. Să-ți numeri anii după mersul lumii Pentru-o femeie? - Vezi iubirea cum îi. În scimb Luceafărul e de o construcție muzicală perfectă. Sensul e acum satiric. Astrul e geniul solitar, Cătălin și Cătălina sunt umanitatea efemeră. Tehnica e liturgică. Tema e dezvoltată și analizată, repetată și comentată, reluată din nou până la completa istovire, iar replicile Luceafărului sunt formulistice, fiindcă el , neavând suflet empiric, nu poate găsi relații și expresii noi: Din sfera mea venii cu greu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tu kosmu!" Negoiță merge la Craiova "haidea-haidea", e dus la domnie la București "techer-mecher" în fața domniței cu "pandalii" care nu-l poate "honipsi". Opera lui Caragiale e subestimată de către unii sub motiv că ea zugrăvește moravurile și că acestea sunt efemere. N-ar mai exista bunăoară deputați agramați și comisari escroci. Cu toate acestea există tipuri sociologice, precum există categorii idividuale, și piesa de moravuri nu stă mai prejos decât piesa de caracter. În virtutea inegalității eterne între indivizi vor fi totdeauna
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spațiu și diferențiere continuă, condiția creării de valori noi este mutabilitatea în genere a valorilor. Frumos e echivalent cu actual, și când ai dovedit că un scriitor e personal într-o școală nouă ai stabilit valoarea lui, care însă este efemeră, căci numaidecât altă școală va crea altă sensibilitate. Acest scepticism a dus la un istorism care e o față a iraționalismului în critică. El, criticul, nu are nici o părere stabilă și nici o responsabilitate, nebizuindu-se pe nici un criteriu absolut. Obiectiv
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu altul. Revolta dadaiștilor ori a futuriștilor a înlocuit însă sistemul de valori al începutului de veac cu o stare de permanentă negație a oricărui sistem, a oricărei constrângeri. In anii primului război mondial, și imediat după, fenomenul a părut efemer, o simplă extravaganță printre altele ale epocii, dar astăzi, în perspectivă istorică, deși nu putem vorbi de o largă difuzare a celor două mișcări, constatăm sincronismul lor cu unele inovații din poezia și proza veacului nostru. Proust, Joyce, Woolf, au
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
suferință. „Nașterea este durere, bătrânețea este suferință, boala este suferință, moartea este suferință. A fi unit cu ceea ce nu-ți place înseamnă suferință. A fi despărțit de ceea ce Îți place [...], a nu poseda ceea ce dorești înseamnă suferință.” Beatitudinea spirituală este efemeră. Eul, o simplă combinație de forțe fizice și psihice. * Al doilea adevăr: Originea suferinței este dorința. Această dorință sau sete caută noi satisfacții: plăceri, dorința de perpetuare, dorința de extincție, stăpânire, putere, control. Extincția sau sinuciderea nu sunt o soluție
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
recente, iar, pe de alta, prin numărul de noi apariții în texte cât mai variate. Evident că deschiderea față de împrumut trebuie corelată cu criteriul bogăției de inventar a clasei sau a subclasei. In operația de evaluare, formațiile substantivale/verbale/adjectivale efemere sau marginale (efemere, în sensul că sunt creații întâmplătoare, fără mari șanse de a rămâne în limbă, iar marginale, pentru că apar în tipuri de texte precum reviste de modă, reviste cu profil culinar etc.), prin caracteristica lor de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
s-a implicat și în viața politico-socială. Termenul a apărut prima dată în subtitlul „dramei suprarealiste” Les Mamelles de Tirésias (1917) a lui Guillaume Apollinaire, dacă nu va fi fost - cum susțin unii - lansat anterior (1916) de Pierre-Albert Birot, redactorul efemerei reviste „Sic”. Declanșatorul curentului este, în orice caz, André Breton, medic psihiatru, format sub influența lui Sigmund Freud, și poet de orientare mallarméeană. Sub impactul cunoașterii unui pacient cu o stranie personalitate accentuată și a unui aventurier bizar, ale căror
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
dintre ele când dominanta preocupărilor se schimbă, încât studiul doct, aplicat și auster stă alături de însemnarea ocazională, iar cronica unui spectacol de teatru alături de profilul critic al unui scriitor important. În diversa lui activitate frecventează atât publicațiile academice, cât și efemere pliante sau almanahuri. Primul volum, Incidențe, adună și ordonează doar o parte din studiile, eseurile și „schițele” de critică și istorie literară de la începutul anilor ’70. Titlul rezumă exact intenția alcătuitoare, „metoda” criticului și o definiție a exercițiului critic înțeles
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
ocupe de viața sa spirituală. Pentru ca să-l întărească în hotărârea lui de a renunța la lume, zeii îl trezesc în puterea nopții ca să contemple corpurile goale și dizgrațioase ale concubinelor adormite. Trupurile flasce ale acestora îi revelează încă o dată caracterul efemer al lumii. Deși acele femei erau tinere și frumoase, viitorul Buddha le vedea ca pe niște bătrâne oribile, ca pe niște leproase și canceroase sau cu alte boli îngrozitoare. El meditează în continuare: La ce bun coroana? Ce înseamnă binele
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nunta mea/ A căzut o stea") care semnifică sfârșitul unei existențe omenești, moartea fără de întoarcere. Ciobanul își exprimă acum în mod indirect iubirea față de natură, dar și dragostea de viață, pe care dorește s-o trăiască cu orice preț, dincolo de efemer, în eternitate. Balada atinge punctul culminant nu ca acțiune, ci ca intensitate a sentimentelor, în cea de-a treia parte a testamentului — presupusa apariție a măicuței bătrâne —, care își caută cu disperare feciorul pe care îl descrie cu sufletul ei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu exprimă resemnarea, ci pun în lumină o anumită concepție despre moarte și viațăcare își are izvorul în credința poporului nostru, potrivit căreia omul nu moare, ci sufletul său migrează după moarte, trece într-o altă lume a veșniciei, opusă efemerului omenesc și terestru. De aceea ciobanul privește cu seninătate și detașare moartea deoarece prin integrarea în natură, în cosmos, "a reușit să găsească un sens nefericirii lui asumând-o nu ca pe un eveniment istoric personal, ci ca pe un
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lucra fără plată, o lună de zile, ca traducător din limba română, la publicația, și ea recent înființată, L’Indépendance Roumaine. Dar - în sfârșit - adevăratul debut ca ziarist și-l face în 1881, mai întâi la Curierul român, o publicație efemeră editată la București începând din 20 august/1 septembrie 1881, de către juristul și omul politic brăilean Christodulo J. Suliotis, viitor fruntaș politic conservator în portul dunărean, cunoscut probabil aici de familia Bacalbașa. În gazeta acestuia, Bacalbașa semnează cu pseudonimul străveziu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
George Panu, de la Iași la București, în noiembrie 1886. A fost un moment hotărâtor în cariera zia ristică a lui Bacalbașa care, atras de ideile umanitare radical-democratice ale lui Panu, s-a înregimentat curând și în gruparea politică a acestuia (efemerul partid radical), ocupând funcția de prim-redactor al gazetei care, odată cu Epoca lui Nicolae Filipescu și înainte de Adevărul lui Al.V. Beldiman (apărut în 1888), se afirma ca una din principalele publicații care marcau un moment demn de a fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
târziu de fondurile puse la dispoziție de foarte bogatul fruntaș conservator Gr.Gr. Cantacuzino (zis Nababul) până în iunie 1907, când fuzionează (fiind, de fapt, asimilat de aceasta) cu Epoca, în condițiile în care se realizase, după tratative anevoioase, o largă dar efemeră concentrare conservatoare (a vechilor conservatori cu junimiștii) sub conducerea, de mult jinduită de acesta, a lui P.P. Carp. C.C. Bacalbașa a fost la Patriotul, cu intermitențe, redactor-șef până la 1 martie 1907. De aici a trecut, la început ca redactor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
104 bucureștii de altădată 82. Afiș reprodus după: TRC., an. IX, nr. 896, 4/16 martie 1871, p. 3. În stagiunea 1870-1871 bucureștenii au fost lipsiți de spectacole în limba română, cu excepția unor reprezentații întâmplătoare datorate unor trupe cu existență efemeră sau a acelora asigurate de trupa teatrului craiovean de sub conducerea lui Teodor Theodorini, începând din luna ianuarie 1871. Criza pe care o străbătea acum teatrul bucureștean se datora faptului că nu se bucura de sprijinul oficialităților, neînțelegerii dintre cei doi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
traiului trecător de ceea ce era destinat eternității. C.A. Rosetti a rămas totuși. Dintre toți ziariștii de la 1871, C.A. Rosetti e singurul care a rămas. Cu toate că nu este operă mai plăpândă decât opera ziaristului și nu este scris mai efemer și mai lipsit de însușirile vieții îndelungate. Ziaristul, acesta e sorțul său, are datoria să scrie spre a fi înțeles de cei de față, iar nu spre a fi apreciat numai de cei viitori. Însă ziaristul care a putut izbuti
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
director al Bibliotecii Centrale de aici în locul Al patrulea nume, un nume care mijește, acela al poetului Alexandru Macedonski 17. Epocile turburi, stările agitate au darul de a produce generații spontanee de eroi trecători cari pier deodată cu spuma valurilor efemere. De aceea aproape toți încercătorii de notorietate, toți acești candidați la un bun plasament politic - afară de Nicoale Fleva - au pierit fără să poată juca nici măcar un cât de neînsemnat rol în politica țării. Însuși Nicolae Fleva, în ciuda marii lui popularități
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
conservatoare...“ Gruparea centristă (liberal-conservatoare) își manifestase, de fapt, în tot timpul guvernării conservatoare o oarecare independență pe care și-o afirma acum, în preajma alegerilor pentru Cameră, cu mai multă vehemență. Această grupare va da naștere la începutul anului următor unui efemer „partid de centru“, rupt din coaliția conservatoare, care mai târziu se va topi în marea masă a partidului liberal. 26. În mai 1775 Poarta „cedase“ Imperiului austriac Bucovina, parte integrantă a Moldovei. Bonifaciu Florescu, om de litere de curând sosit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacău și Roman „ilegalitățile și ingerințele făcute cu ocazia alegerilor din urmă a senatorilor“ (Senatul. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 1 mai 1876, MOF., nr. 102, 8/20 mai 1876, p. 2548). 50. Nu un nou partid, ci o grupare politică efemeră, despre care Stindardul, gazetă liberală al cărui director era Pantazi Ghica pretindea că s-ar fi aflat sub influența lui G. Vernescu („Ultimile știri“, Stindardul, an. I, nr. 29, 2 mai 1876, p. 3) - informație pe care o preia și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în celebra cauză Broadvell 148 - anul 1877 383 care au inaugurat direcții fertile în procesul de modernizare a presei noastre: România liberă și Războiul. Cele nouă cotidiene erau însă opt, pentru că Națiunea română - am spus-o - a avut o apariție efemeră, de câteva zile. De altfel, cotidiene cu o apariție mai mult sau mai puțin efemeră mai existau atunci în București: Drapelul român (august 1877), redactor Fr. Damé, de fapt ediția de dimineață a Națiunii române, Vestea („cel întâi ziar ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de modernizare a presei noastre: România liberă și Războiul. Cele nouă cotidiene erau însă opt, pentru că Națiunea română - am spus-o - a avut o apariție efemeră, de câteva zile. De altfel, cotidiene cu o apariție mai mult sau mai puțin efemeră mai existau atunci în București: Drapelul român (august 1877), redactor Fr. Damé, de fapt ediția de dimineață a Națiunii române, Vestea („cel întâi ziar ce s-a vândut la București cu cinci centime“ = bani; apărea din aprilie 1877 sub direcția
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]