3,345 matches
-
egale cu cea a mediului înconjurător, mult diferite de cea a electronilor. Acest fenomen este întâlnit în cazul plasmelor slab ionizate, obținute în laborator. Lungimea Debye reprezintă distanța pe care sunt ecranate câmpurile electrice externe. Spre exemplu, în cazul unui electrod introdus în plasmă, ecranarea are loc prin formarea unui strat de sarcină spațială la suprafața electrodului și de semn opus celei de pe electrod. Lungmea Debye va fi egală cu grosimea stratului de sarcină spațială. Astfel, în interiorul plasmei, câmpul electric extern
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
în cazul plasmelor slab ionizate, obținute în laborator. Lungimea Debye reprezintă distanța pe care sunt ecranate câmpurile electrice externe. Spre exemplu, în cazul unui electrod introdus în plasmă, ecranarea are loc prin formarea unui strat de sarcină spațială la suprafața electrodului și de semn opus celei de pe electrod. Lungmea Debye va fi egală cu grosimea stratului de sarcină spațială. Astfel, în interiorul plasmei, câmpul electric extern nu se manifestă, păstrându-se condiția de cvasineutralitate. Agitația termică determină grosimea stratului. În lipsa acesteia, ecranarea
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
laborator. Lungimea Debye reprezintă distanța pe care sunt ecranate câmpurile electrice externe. Spre exemplu, în cazul unui electrod introdus în plasmă, ecranarea are loc prin formarea unui strat de sarcină spațială la suprafața electrodului și de semn opus celei de pe electrod. Lungmea Debye va fi egală cu grosimea stratului de sarcină spațială. Astfel, în interiorul plasmei, câmpul electric extern nu se manifestă, păstrându-se condiția de cvasineutralitate. Agitația termică determină grosimea stratului. În lipsa acesteia, ecranarea s-ar face pe o distanță foarte
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
nu se manifestă, păstrându-se condiția de cvasineutralitate. Agitația termică determină grosimea stratului. În lipsa acesteia, ecranarea s-ar face pe o distanță foarte mică, neglijabilă. În schimb, datorită energiei termice particulele încărcate pot scăpa din groapa de potențial generată de electrod. Pentru o plasmă simplă, lungimea Debye poate fi aproximată după relația: unde Lungimea Debye exprimă dimensiunile pe care le are un volum minim de plasmă ce încă păstrează cvasineutralitatea. Numărul de particule, formula 24, conținute în acest volum trebuie să fie
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
plasmei este, de asemenea, mică, lumina emisă neputând fi observată cu ochiul liber. De aceea se numește și descărcare Townsend întunecoasă. În acest caz, densitatea de sarcină a electronilor și ionilor pozitivi din interior nu influențează distribuția câmpului electric dintre electrozi.. Creșterea intensității curentului determină acumulări de sarcină spațială și modificarea distribuției câmpului electric, acesta având valori mai mari la electrozi decât în interiorul descărcării. Cu ochiul liber se pot observa anumite regiuni ale descărcării: Plasma se poate obține și la presiune
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
întunecoasă. În acest caz, densitatea de sarcină a electronilor și ionilor pozitivi din interior nu influențează distribuția câmpului electric dintre electrozi.. Creșterea intensității curentului determină acumulări de sarcină spațială și modificarea distribuției câmpului electric, acesta având valori mai mari la electrozi decât în interiorul descărcării. Cu ochiul liber se pot observa anumite regiuni ale descărcării: Plasma se poate obține și la presiune atmosferică, dacă se aplică între electrozi o tensiune suficient de mare. Are loc în aer la tensiuni de aproximativ 10
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
de sarcină spațială și modificarea distribuției câmpului electric, acesta având valori mai mari la electrozi decât în interiorul descărcării. Cu ochiul liber se pot observa anumite regiuni ale descărcării: Plasma se poate obține și la presiune atmosferică, dacă se aplică între electrozi o tensiune suficient de mare. Are loc în aer la tensiuni de aproximativ 10 kV, între electrozi cu raze de curbură mici. De obicei, unul dintre electrozi este generator de câmp intens, având dimensiuni reduse. Celălalt poate avea o rază
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
descărcării. Cu ochiul liber se pot observa anumite regiuni ale descărcării: Plasma se poate obține și la presiune atmosferică, dacă se aplică între electrozi o tensiune suficient de mare. Are loc în aer la tensiuni de aproximativ 10 kV, între electrozi cu raze de curbură mici. De obicei, unul dintre electrozi este generator de câmp intens, având dimensiuni reduse. Celălalt poate avea o rază de curbură mare sau poate fi chiar plan. Descărcarea se numește pozitivă sau negativă, în funcție de polaritatea electrodului
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
descărcării: Plasma se poate obține și la presiune atmosferică, dacă se aplică între electrozi o tensiune suficient de mare. Are loc în aer la tensiuni de aproximativ 10 kV, între electrozi cu raze de curbură mici. De obicei, unul dintre electrozi este generator de câmp intens, având dimensiuni reduse. Celălalt poate avea o rază de curbură mare sau poate fi chiar plan. Descărcarea se numește pozitivă sau negativă, în funcție de polaritatea electrodului de mici dimensiuni. Se disting două regiuni, una de ionizare
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
electrozi cu raze de curbură mici. De obicei, unul dintre electrozi este generator de câmp intens, având dimensiuni reduse. Celălalt poate avea o rază de curbură mare sau poate fi chiar plan. Descărcarea se numește pozitivă sau negativă, în funcție de polaritatea electrodului de mici dimensiuni. Se disting două regiuni, una de ionizare, situată în câmpul electric intens, și una de drift, în care sarcinile electrice create se deplasează spre celălalt electrod. Este întâlnită și în natură, spre exemplu, în timpul furtunii, în jurul paratrăsnetelor
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
fi chiar plan. Descărcarea se numește pozitivă sau negativă, în funcție de polaritatea electrodului de mici dimensiuni. Se disting două regiuni, una de ionizare, situată în câmpul electric intens, și una de drift, în care sarcinile electrice create se deplasează spre celălalt electrod. Este întâlnită și în natură, spre exemplu, în timpul furtunii, în jurul paratrăsnetelor (focul Sfântului Elmo). Este caracterizat prin densități mari de curent (10 A/cm ). Forma arcuită a coloanei de plasmă este datorată încălzirii gazului din coloană și apariției unei mișcări
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
obține prin conversia altor forme de energie din sistemele înconjurătoare. Energia chimică este convertită din energie solară prin reacții fotobiochimice ca fotosinteza. Poate fi eliberată sau transformată în energie electrică prin oxidare electrochimică în pile de combustie sau reacții de electrod în baterii electrice, prin ardere în căldură. Sinteza și scindarea adenozintrifosfatului permite folosirea fiziologică a energiei chimice. Poate fi transformată în energie mecanică de sistemul muscular prin procesul de contracție musculară.
Energie chimică () [Corola-website/Science/309015_a_310344]
-
un alt metal a cărui ioni sunt disociați în soluția electrolitică. Numele de galvanizare provine de la descoperitorul acestei metode, medicul italian Luigi Galvani (1737-1798). a constă dintr-o baie electrolitică prin care circulă curent electric, în baie găsindu-se doi electrozi un catod (ex. o placă de metal care va fi acoperit cu un strat de cupru sau nichel), și polul pozitiv sau anod . Curentul electric determină disocierea, transportul și depunerea ionilor de metal de la anod (cupru) la catod (metal), acest
Galvanizare () [Corola-website/Science/308971_a_310300]
-
înlătura grăsimea, petele și a dezinfecta. Amestecat cu bicarbonat de sodiu, poate scoate petele de pe cutiile din plastic folosite la stocarea mâncării . În scoli fructul, asemenea altor citrice, este folosit ori pentru a arăta producerea curentului electric, prin atașarea unor electrozi la mai multe lămâi, obținându-se un curent de joasă intensitate, dar suficient pentru a alimenta un ceas electric . India este prima în lista producătorilor cu aproximativ 23,7% din totalul furnizării, urmată de Mexic (~13,2%), Argentina (~7,8
Lămâi () [Corola-website/Science/309456_a_310785]
-
culoare a In red- Indicatorul în forma redusă culoare b. Cei mai reprezentativi indicatori redox de culoare sunt redați mai jos: Funcție de poențialul existent în soluție pot avea loc transformări a formei oxidate în cea redusă și invers. Potențialul de electrod se exprima prin intermediul ecuației lui Nernst Valoarea de potențial la care E= E se numște potențial de tranziție.Deoarece mulți indicatori sunt baze sau acizi slabi , domeniile de viraj sunt dependente și de valoarea pH-ului, cu alte cuvinet concomitent
Indicator redoxometric () [Corola-website/Science/306047_a_307376]
-
ale stării de conștiință și a ritmurilor patologice din cursul diferitelor tipuri de crize epileptice. El a demonstrat pentru prima dată rolul neuronilor GABAergici din formația reticulată talamică în producerea "fusurilor" de somn. Folosind înregistrări din creier la animale cu electrozi intracelulari și analizând potențialele electrice din cursul somnului la oameni, Steriade a descoperit un nou tip de ritm cerebral de somn, oscilații lente (<1 Hz), generate intracortical. Steriade este autor sau co-autor a mai mult de 400 articole științifice originale
Mircea Steriade () [Corola-website/Science/306152_a_307481]
-
la temperatura de 800, temperatura de aprindere a carbonului. În momentul extracției conține 3 - 12 % umiditate. Are o putere calorifica de 20 - 25 MJ/kg. Datorită aprinderii dificile este puțin folosit în energetică, fiind folosit în industria chimică la producerea electrozilor. În concluzie, cărbunele se folosește: Rezervele de cărbuni pe glob estimate în anul 2004 au fost de 783,1 miliarde de tone, din care 27 % aparține SUA, 16 % Rusiei, 12 % Chinei, 12 % Indiei, 7 % Uniunii Europene și 7 % Australiei. Aceste
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
X (numite mai târziu radiații sau raze Roentgen) au fost descoperite în anul 1895 de către fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen în mod întâmplător, în timp ce experimenta cu razele catodice (fascicul de electroni) provenite de la un tub de sticlă vidat cu 2 electrozi. (În germană litera ö se mai scrie și oe.) Ele sunt radiații electromagnetice ionizante, invizibile, cu lungimi de undă cuprinse între 0,1 și 100 Å (ångström). Datorită lungimii de undă mici, aceste radiații sunt foarte penetrante, putând trece prin
Aparat Röntgen () [Corola-website/Science/305639_a_306968]
-
părțile expuse la radiație). (Pe radiografia alăturată alb și negru au fost inversate.) Un aparat Roentgen este realizat dintr-un tub radiogen (tub generator de radiații, tub Roentgen), un transformator de înaltă tensiune pentru crearea unei diferențe de potențial între electrozii tubului, un transformator de joasă tensiune pentru încălzirea filamentului (respectiv catodului) tubului radiogen. De asemenea, aparatul Roentgen este prevăzut cu organe de reglaj și măsură a tensiunii de accelerare, a curentului anodic, a timpului de expunere la radiații etc. Cea
Aparat Röntgen () [Corola-website/Science/305639_a_306968]
-
fi produs și în mod artificial fiind folosit ca piatră prețioasă.Oxidul de titan extras din rutil este folosit ca pigment alb datorită gradului mare de refracție a luminii.O altă utilizare a mineralului este la confecționarea de învelișuri pentru electrozi de sudură. Până în 1795 când a fost stabilită formula chimică a rutilului de către Abraham Gottlob Werner, rutilul a fost confundat cu turmalina. În 1948 a fost pentru prima oară sintetizat artificial.
Rutil () [Corola-website/Science/305961_a_307290]
-
dată în 1828 de către Friedrich Wöhler. Cea mai importantă utilitate a ytriului este cea de fabricare a fosforului roșu, întrebuințat în tuburile catodice pentru ecranele de televizor (CRT) și în LED-uri. Ytriul este de asemenea folosit în producerea de electrozi, electroliți, filtre electronice, lasere, supraconductori, aparatură medicală și în urmărirea diverselor materiale pentru a le spori proprietățile. Ytriul nu are niciun rol biologic, expunerea la compușii acestuia putând însă cauza cancer pulmonar la oameni. În 1787, locotenentul și chimistul Carl
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
sinterizare în producția nitrurii poroase de siliciu și ca un material folosit pentru inițierea în știința materialelor și pentru producerea altor compuși ai ytriului. Compușii ytriului sunt folosiți ca și catalizatori pentru polimerizarea etenei. Fiind un metal, e folosit la electrozii unor bujii de înaltă performanță. Ytriul e de asemenea folosit în fabricarea manșoanelor incandescente pentru felinarele cu propan ca înlocuitori pentru toriu, care e radioactiv. Utilizările în dezvoltare includ oxidul de zirconiu stabilizat cu ytriu, în particular ca electrolit solid
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Acest tip de difuzoare se pretează pentru redarea frecvențelor audio superioare peste 8000 Hz. Puterea lor este oarecum limitată de rezistența mecanică a elementului piezoelectric. Acest tip de difuzor se poate compara cu un condensator. Este constructiv compus dintr-un electrod fix și un electrod mobil (se pot numi fiecare și armătură). Sunt confecționați dintr-o peliculă dielectrică foarte subțire, metalizată pe una din părți. Între cei doi electrozi se aplică o tensiune continuă care creează câmpul electric inițial. La aplicarea
Difuzor () [Corola-website/Science/303472_a_304801]
-
se pretează pentru redarea frecvențelor audio superioare peste 8000 Hz. Puterea lor este oarecum limitată de rezistența mecanică a elementului piezoelectric. Acest tip de difuzor se poate compara cu un condensator. Este constructiv compus dintr-un electrod fix și un electrod mobil (se pot numi fiecare și armătură). Sunt confecționați dintr-o peliculă dielectrică foarte subțire, metalizată pe una din părți. Între cei doi electrozi se aplică o tensiune continuă care creează câmpul electric inițial. La aplicarea tensiunii alternative de audiofrecvență
Difuzor () [Corola-website/Science/303472_a_304801]
-
difuzor se poate compara cu un condensator. Este constructiv compus dintr-un electrod fix și un electrod mobil (se pot numi fiecare și armătură). Sunt confecționați dintr-o peliculă dielectrică foarte subțire, metalizată pe una din părți. Între cei doi electrozi se aplică o tensiune continuă care creează câmpul electric inițial. La aplicarea tensiunii alternative de audiofrecvență, armătura mobilă va vibra, producând sunete. Calitatea redării în domeniul frecvențelor înalte este mult mai bună față de sistemul electrodinamic, ajungând să redea sunete până la
Difuzor () [Corola-website/Science/303472_a_304801]