3,447 matches
-
a provoca gălăgie Într-o societate. Dar Rinos-Rinocerii (contravenienții) nu sunt nici progresiști, nici revoluționari. Structura caracterului fascist este, desigur, parțial rebelă; chestiunea este că impulsurile rebele (justificate, presupun) sunt manipulate de formații sociale reacționare. Schimbarea de dragul schimbării nu merită elogii”. Un +B era motivat astfel: „Frica nu este singurul motiv pentru care Bérenger nu devine Rino. Dar este o bună motivare”. În sfârșit, un A conținea o sumară notă adresată, parcă, profesorului est-european: „Orice interpretare diferită a textului nu poate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care n-a vrut să cedeze.” Toți cei care, din lașitate sau din interes. s-au simțit solidari cu faptele regelui Carol al ll-lea, se simțeau și acum datori să-l secundeze pe lorga și pe alții în laude și elogii pentru regele lor, mare strateg și diplomat fără seamăn. Pentru acest lucru începeau să se spună tot felul de lucruri nesocotite pe seama Basarabiei. Provincia noastră de la răsărit, odată pierdută, era prezentată ca un petic de pământ lipsit de valoare și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și un țăran cuminte, un costoboc milenar al plaiurilor transilvane. Expunerea de înalt nivel ar merita să vadă lumina tiparului. (Aiud 18 octombrie 1963) Recunoașterea calităților lui Nicolae Petrașcu de acest dușman neînduplecat, ca toți marxiștii, este pentru noi, un elogiu involuntar adus omului și Mișcării Legionare. Din mărturiile lui și ale altora rezultă că în adevăr această autoanaliză s-a compus de fapt din două părți: prima parte istorică, presărată cu anumite critici la adresa unor fapte din trecut, critici care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
avut loc în ziua de 2 ianuarie 1890, la cimitirul Eternitatea, de față fiind, printre puțini alții, junimistul N. Gane și Nicolae Iorga. Au rostit cuvântări institutorul Toma Săvescu, care a evocat figura dascălului, și Eduard Gruber, care a făcut elogiul celui dispărut. În 1890-1892 apar, la Iași, Scrierile lui I. Creangă, în două volume. În 1948, Academia RPR îl proclamă, post-mortem, „membru de onoare”. Scrierile lui C. au fost traduse în peste douăzeci de limbi. Amintiri din copilărie cuprind, din
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
oameni de etnii diferite - români, lipoveni, ruși, greci -, evoluând simultan spre conștiința de clasă și spre solidaritate; dramele personale se estompează astfel în marea „familie” comunitară. Cu piesa în trei acte Minerii (1949), autorul adâncește „tezele” momentului istoric, aducând un elogiu muncii eroice până la sacrificiu a minerilor stahanoviști, care îl urmează pe maistrul Andrei Nastai în întrecerea de a da țării cât mai mult cărbune și în „demascarea” elementelor „dușmănoase” sau oscilante, ce se manifestă „nociv” în procesul evolutiv al „ascuțirii
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
modern, abordată cu relativă deschidere ideologică: teatrul lui Maiakovski, Sean O’Casey, J.B. Priestley, Karel Capek, Brecht, Giraudoux, Camus, Armand Gati. Nu lipsesc referirile la teoriile unor regizori de teatru celebri, cum ar fi Peter Brook. Trilogia care cuprinde volumele Elogiu actorului (1982), Elogiu regizorului (1985) și Elogiu scenei (1988) omagiază actori și regizori români importanți; ultimul volum, o culegere de cronici teatrale, prezintă spectacolele importante ale scenei românești din deceniul al nouălea. Dialog despre dragoste este o interesantă piesă de
DELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
relativă deschidere ideologică: teatrul lui Maiakovski, Sean O’Casey, J.B. Priestley, Karel Capek, Brecht, Giraudoux, Camus, Armand Gati. Nu lipsesc referirile la teoriile unor regizori de teatru celebri, cum ar fi Peter Brook. Trilogia care cuprinde volumele Elogiu actorului (1982), Elogiu regizorului (1985) și Elogiu scenei (1988) omagiază actori și regizori români importanți; ultimul volum, o culegere de cronici teatrale, prezintă spectacolele importante ale scenei românești din deceniul al nouălea. Dialog despre dragoste este o interesantă piesă de idei, un dialog
DELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
lui Maiakovski, Sean O’Casey, J.B. Priestley, Karel Capek, Brecht, Giraudoux, Camus, Armand Gati. Nu lipsesc referirile la teoriile unor regizori de teatru celebri, cum ar fi Peter Brook. Trilogia care cuprinde volumele Elogiu actorului (1982), Elogiu regizorului (1985) și Elogiu scenei (1988) omagiază actori și regizori români importanți; ultimul volum, o culegere de cronici teatrale, prezintă spectacolele importante ale scenei românești din deceniul al nouălea. Dialog despre dragoste este o interesantă piesă de idei, un dialog despre dragoste și teatru
DELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
Germania, Italia ’57, București, 1958; Puncte de reper în dramaturgia occidentală contemporană, București, 1962; Istoria teatrului universal contemporan, I, București, 1963; Regizorul și teatrul, București, 1968; Dialog despre dragoste, București, 1970; Dileme și pseudodileme teatrale, București, 1972; Teatru-antiteatru-teatru, București, 1972; Elogiu actorului, București, 1982; Nemurirea teatrului, București, 1982; Modernitatea teatrului, Cluj-Napoca, 1983; Elogiu regizorului, București, 1985; Arta regiei teatrale, București, 1987; Elogiu scenei, București, 1988; Rebelul, București, 1998. Traduceri: James Aldridge, Al patruzeci și nouălea stat , București, 1948 (în colaborare cu
DELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
București, 1962; Istoria teatrului universal contemporan, I, București, 1963; Regizorul și teatrul, București, 1968; Dialog despre dragoste, București, 1970; Dileme și pseudodileme teatrale, București, 1972; Teatru-antiteatru-teatru, București, 1972; Elogiu actorului, București, 1982; Nemurirea teatrului, București, 1982; Modernitatea teatrului, Cluj-Napoca, 1983; Elogiu regizorului, București, 1985; Arta regiei teatrale, București, 1987; Elogiu scenei, București, 1988; Rebelul, București, 1998. Traduceri: James Aldridge, Al patruzeci și nouălea stat , București, 1948 (în colaborare cu Mihail Calmâcu); Ilya Ehrenburg, Leul din piață, București, 1948; K. Simonov, Un
DELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
Regizorul și teatrul, București, 1968; Dialog despre dragoste, București, 1970; Dileme și pseudodileme teatrale, București, 1972; Teatru-antiteatru-teatru, București, 1972; Elogiu actorului, București, 1982; Nemurirea teatrului, București, 1982; Modernitatea teatrului, Cluj-Napoca, 1983; Elogiu regizorului, București, 1985; Arta regiei teatrale, București, 1987; Elogiu scenei, București, 1988; Rebelul, București, 1998. Traduceri: James Aldridge, Al patruzeci și nouălea stat , București, 1948 (în colaborare cu Mihail Calmâcu); Ilya Ehrenburg, Leul din piață, București, 1948; K. Simonov, Un flăcău din satul nostru, București, 1948 (în colaborare cu
DELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
Anger, Ein Lexicon der Folkloristen, „Karpaten Rundschau”, 1979, 42; I. C. Chițimia, Tipuri de dicționare și diversitatea lor, ALIL, t. XXVIII, 1979-1980; I. Oprișan, „Dicționarul folcloriștilor”, RL, 1980, 23; Ovidiu Papadima, O lucrare fundamentală de folcloristică, RL, 1981, 35; Mihai Coman, Elogiul unei ediții de folclor, LCF, 1982, 13; Adrian Fochi, „Dicționarul folcloriștilor II”, RITL, 1984, 1; Ion Cuceu, „Toma Alimoș”, LCF, 1987, 26; Nicolae Constantinescu , Petru Caraman, „Studii de folclor”, LL, 1988; Aurel Martin, Opera unui umanist patriot, RL, 1989, 9
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
Banat, în Folclor literar, îngr. Eugen Todoran și Gabriel Manolescu, I, Timișoara, 1967, 151-181; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 347-420; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 242-249; Petru Caraman, Magia populară ca sursă de inspirație pentru poezia cultă, în Elogiu folclorului românesc, îngr. Maria Mărdărescu și Octav Păun, pref. Octav Păun, București, 1969, 387-399; Al. Rosetti, Limba descântecelor românești, București, 1975; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 218-227; Dicț. lit. 1900, 276-277; Lucia Cireș, Introducere la Lucia
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
-mi găsesc starea-n lumina cea rece / și caut starea pe loc”) și dorește să afle o cale a transfigurării: „Lutul din care sunt alcătuită / Va deveni alăută” (Alăuta). În toată poezia sa, D. cultivă un panteism al blândeții, făcând elogiul umilinței („dulce neștiință”) și al trăirii într-o „tristă vrajă”, dar și al dorului de lumină și căldură („Lucească soarele până la ardere, / Pletele de foc pârjolească-se / La vâlvătaia sublimă a zilei”). Și chiar dacă uneori imaginile sunt abscons hermetice, o
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
Călătorie spre muchia de cuțit”, OC, 2000, 8; Iulian Boldea, În căutarea ficțiunii, VTRA, 2000, 3; Ruxandra Ivănescu, Farmecele povestitorului, VTRA, 2000,3; Nicoleta Sălcudeanu, Cronică în fărâme, VTRA, 2000, 3; Cornel Moraru, Un prozator, VTRA, 2000, 3; Maria Ștefănescu, Elogiul fragmentarului, „Discobolul”, 2000, 34-36; Petraș, Panorama, 273-274; Catrinel Popa, Un roman al ratării, RL, 2002, 18; Lefter, Critica, 384-387. C.H.
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
a fost mult citită în vremea lui. Ca în tot ce a scris, limba lui G. e neaoșă, firească, lipsită de franțuzisme stridente. Interesante sunt și notele, comentariile marginale, unde, ca și într-o cuvântare funebră anexată tălmăcirii, G. face elogiul vieții patriarhale de familie, îndeamnă la cumpătare și la iubire de patrie, ajungând chiar să asemene vitejiile unor eroi din povestirile orientale cu faptele, la fel de minunate și vrednice de admirat, ale lui Mircea cel Bătrân în luptele cu sultanul Baiazid
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
subtitlul „Revistă de literatură”. De la numărul 7-8 iese sub conducerea unui comitet. De la numărul al doilea, subtitlul devine „Literatură-cultură”, pentru ca din iulie 1926 să se revină la subtitlul inițial. Articolul cu care se deschide primul număr este de fapt un elogiu adus limbii și literaturii române de poetul George Tutoveanu, care declară totodată orientarea tradiționalistă a publicației. Fără a depăși nivelul mediu al unei reviste de provincie, G.n. se remarcă totuși prin varietatea textelor, prin rubrici destul de diverse și, de asemenea
GRAIUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287332_a_288661]
-
Râmnic, cât și la București. Corectează în 1783 un volum de Pilde filosofești, în care introduce maxime originale compuse de el. Din cele șase prefețe ale lui G., cele de mai mică importanță însoțesc un Catavasier (1784) - unde autorul aduce elogii marilor dascăli ai creștinătății -, apoi ediția de Cazanii din 1792 și Pravoslovnică învățătură (1794). Interesante prin ideile culturale și de filosofia istoriei, de inspirație iluministă, rămân textele ce prefațează un Antologhion (1786), un Triodion (1798) și o Loghică (1826). Prefața
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
un neam (1941). A obținut câteva premii pentru poezie patriotică, precum și Premiul Societății Scriitorilor Români pentru volumele Poezii și Săracă țară bogată. Va fi exclus din Societatea Scriitorilor Români în 1944, din motive politice. Debutul în „Convorbiri critice” îi atrage elogiul lui Mihail Dragomirescu. Poemele care au reținut atenția criticului, Pe Golgota, În Sahara, Omul, sunt de ample dimensiuni (amintind, întrucâtva, de construcțiile romantice). Cu un pronunțat caracter didacticist, versurile dezvoltă tema relației dintre om și Creatorul Suprem ori narează, în
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
Gara din Shaghai, bunăoară, ca loc de Întîlnire Între două personaje, se dovedește a fi un non-loc: „Ne dăduserăm Întîlnire cu Li Qi În fața gării din Shanghai, mai bine spus În China.” Sub zodia clipirilor rele din ochi și a elogiului fugii stă dimensiunea realistă - mereu implicită - a cărților lui Toussaint, unul infinitezimal, repet, care reușește să pătrundă În interstițiile suprafeței plate a lumii globalizate. Romanele lui Toussaint sînt, ca și cele ale Noilor romancieri francezi din care descind - deși În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lui V. Voiculescu și Adrian Maniu, ale lui Demostene Botez și ale altora, trecuți și ei prin furtuna războiului. Că nu e loc pentru reculegere, se vede în fragmentele din Neguri albe (1920), inscripții fără titluri, departajate prin cifre, făcând elogiul acțiunii. Tendința ieșirii dintre limite diferă, ca finalitate ontologică, de limbajul lui Blaga din Dați-mi un trup voi munților ori din Dar munții unde-s? Altul e impulsul ascensional, privirile lui C. (Către cer, Piscul) urmărind mai degrabă grandoarea
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
cenaclului lui E. Lovinescu, unde citește un tratat despre nemurire și prezintă două volume de versuri; scrie în „Epoca” despre Memoriile amfitrionului, lăudându-l excesiv, încât acesta va socoti aprecierile „insuportabile”. În Destinée mystique (1919), Doine și sonete (1932), face elogiul valorilor clasice, condamnându-i pe cei care, în „oarba lor nălucire”, îi împing cu secole în urmă pe Beethoven și Shakespeare sau izbesc zadarnic cu barda în Venera din Milo. Tudor Vianu era de părere că prin poezia sa în
CUCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286548_a_287877]
-
-o în deplină sinceritate, și nu din spirit de coterie, din politicianism literar. Criticul se dovedește a fi lipsit de răutate gratuită sau impură față de eul lumesc al autorilor comentați, dar deloc dispus să-și tocească relevanța afirmării prin monotonia elogiilor. C.-E. se înfățișează, așadar, ca un apărător intratabil al primatului esteticului și se caracterizează prin evitarea scientismului dogmatic, a partizanatului și preconcepțiilor. El acordă importanța cuvenită aspectelor morale, politice, istorico-literare etc. și, bineînțeles, celor referențiale, stilistice, comparatiste etc., fără
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
în circulație textele unor conferințe ori însemnări despre scriitori și literatura română. Om de catedră și om al cărții, atașat sincer, uneori cu un entuziasm aproape ingenuu, de nume importante ale literaturii române, C. găsește un prilej de încântare și elogiu în fiece rând citit din/și despre Ion Creangă (subiectul său predilect), B. P. Hasdeu și N. Iorga. Respectă, în general, tipare și opinii critice consacrate, într-o formulă pe care eclectismul nu avea cum s-o ocolească. Autoritatea cel
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
dubla pe fiul cel drept care nu avea nici pe departe calitățile celui înfiat. Copil teribil al anilor ’60, sprijinit de activiști „luminați”, afișând uneori o gesticulație de critic și reformator, poetul cucerește cititorii și pe unii dintre confrați. Prinzând gustul elogiilor și al cuceririi mulțimilor, dornic să ocupe primul loc între cei din generația sa, poetul nu se mai mulțumește cu acest statut. În anul 1972 are loc o „schimbare la față” a sa, el se declară pătruns de cuvântările și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]