11,414 matches
-
în fața acestor suferințe, cartea este și un apel la împărtășirea speranței 66. La rândul lui, Shimon Bernfeld, rabin și erudit, publică în trei volume antologia intitulată Cartea lacrimilorjjjj, după un Prim Război Mondial criminal care antrenează distrugerea a numeroase centre evreiești din Europa Răsăriteană, prăbușirea țarismului și pogromurile care o însoțesc, mai ales cele din 1918-1920, în care au murit 200000 de persoane, adică 10% din populația evreiască. Bernfeld datează prefața cărții la 9 av 5683/1923, adică ziua tradițională de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lacrimilorjjjj, după un Prim Război Mondial criminal care antrenează distrugerea a numeroase centre evreiești din Europa Răsăriteană, prăbușirea țarismului și pogromurile care o însoțesc, mai ales cele din 1918-1920, în care au murit 200000 de persoane, adică 10% din populația evreiască. Bernfeld datează prefața cărții la 9 av 5683/1923, adică ziua tradițională de doliu și comemorare a marilor catastrofe care loviseră iudaismul. El dă astfel tonul cărții, care este o relatare a persecuțiilor și distrugerilor îndurate de evrei de-a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
elaborând cartea, scopul său era "de a întocmi martirologiul poporului lui Israel după surse scrise originale, cu comentarii istorice"67. Iar pentru asta se folosește de relatări și de poezia liturgică. Și pentru el Cruciadele constituie eterna întemeiere a istoriei evreiești, iar victimele lor sunt sfinți. În prefața celui de-al treilea și ultim volum al operei, apărut în 1926, el nu uită să sublinieze: Sfârșitul acestei cărți nu este sfârșitul tragediei pe care o numim istoria evreiască. Chiar dacă mi-aș
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
întemeiere a istoriei evreiești, iar victimele lor sunt sfinți. În prefața celui de-al treilea și ultim volum al operei, apărut în 1926, el nu uită să sublinieze: Sfârșitul acestei cărți nu este sfârșitul tragediei pe care o numim istoria evreiască. Chiar dacă mi-aș fi continuat relatarea până în ultima zi, tot n-aș fi ajuns la sfârșit. Nu știm ce ne vor aduce zilele viitoare. Ura față de poporul lui Israel nu face decât să crească de la o zi la alta în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lor istorice și al imaginației lor literare 72. Cine dintre evreii zilelor noastre, în afara anumitor medii intelectuale și religioase, mai este capabil să identifice clar aceste calamități din trecut și pe martirii lor care au preocupat atât de mult lumea evreiască de-a lungul secolelor? Și cine s-ar mai gândi să-i comemoreze? Chiar dacă ideea ar apărea din întâmplare, ea s-a îneca în valul de comemorări ale genocidului care punctează viața evreului de astăzi și cărora le este asociat
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fie ca martor pasiv, fie ca actor. Să nu se vadă în aceste observații nicio intenție de a stabili o scară de valori a comemorărilor, nici de a minimaliza o catastrofă în raport cu alta. Dacă memoria suferinței continuă să domine mentalitățile evreiești în aproape toate țările unde trăiesc evrei, ea funcționează după scheme foarte puțin diferite de cele care funcționau altădată. Dar ea se reduce astăzi la o memorie a genocidului, care furnizează o grilă de lectură pentru toate nenorocirile trecutului și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
secolul al XVI-lea, ca Valea plângerii de Iosif Ha-Cohen și Sceptrul lui Iuda de Solomon Ibn Verga. Aceste apariții se înscriau în valul de publicări ale surselor care însoțea atunci producerea în Europa, de către savanții așkenazi, a unei istorii evreiești moderne, care ținea, pe de altă parte, de un evident demers identitar. Istoria suferințelor evreiești scrisă de exilații sefarzi, în care expulzarea din Spania își găsește și ea locul, își face astfel intrarea în memoria modernă a suferințelor evreiești. Sunt
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Solomon Ibn Verga. Aceste apariții se înscriau în valul de publicări ale surselor care însoțea atunci producerea în Europa, de către savanții așkenazi, a unei istorii evreiești moderne, care ținea, pe de altă parte, de un evident demers identitar. Istoria suferințelor evreiești scrisă de exilații sefarzi, în care expulzarea din Spania își găsește și ea locul, își face astfel intrarea în memoria modernă a suferințelor evreiești. Sunt astfel legate cele două fețe ale iudaismului, sefardă și așkenază, și moștenirea lor comună, suferința
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
istorii evreiești moderne, care ținea, pe de altă parte, de un evident demers identitar. Istoria suferințelor evreiești scrisă de exilații sefarzi, în care expulzarea din Spania își găsește și ea locul, își face astfel intrarea în memoria modernă a suferințelor evreiești. Sunt astfel legate cele două fețe ale iudaismului, sefardă și așkenază, și moștenirea lor comună, suferința. În secolul al XIX-lea, se scrie istorie pentru a satisface o căutare a rădăcinilor și a tradiției, la un moment când, paradoxal, memoria
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Sunt astfel legate cele două fețe ale iudaismului, sefardă și așkenază, și moștenirea lor comună, suferința. În secolul al XIX-lea, se scrie istorie pentru a satisface o căutare a rădăcinilor și a tradiției, la un moment când, paradoxal, memoria evreiască și identitatea care-i este asociată nu pot fi încă revendicate ca atare în plin proces de aculturație. Trebuia deja să devii un "adevărat" german, un "adevărat" francez etc., înainte de a te gândi să te prevalezi de calitatea de evreu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
acestei experiențe, suferințele exilului, curajul martirilor în fața cruzimii dușmanilor și persecutorilor lui Israel. Evoluțiile politice și legale sunt tratate în general ca un fundal, iar Graetz neglijează și aspectele sociale și economice. În fapt, el scrie o istorie a suferințelor evreiești și a erudiților/rabinilorkkkk. Monumentala sa Istorie a evreilor 74 în 11 volume a exercitat o imensă influență asupra istoriografiei evreiești ulterioare, modelând-o durabil. Multiplele ei traduceri și reeditări, versiunea prescurtată în trei volume care apare între 1887 și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ca un fundal, iar Graetz neglijează și aspectele sociale și economice. În fapt, el scrie o istorie a suferințelor evreiești și a erudiților/rabinilorkkkk. Monumentala sa Istorie a evreilor 74 în 11 volume a exercitat o imensă influență asupra istoriografiei evreiești ulterioare, modelând-o durabil. Multiplele ei traduceri și reeditări, versiunea prescurtată în trei volume care apare între 1887 și 1889 (zece ediții până în 1930) contribuie mult la asta. În versiunea prescurtată, Istoria lui Graetz devine una dintre cele mai citite
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
identitate adesea ruptă de practica religioasă. Într-adevăr, ce-i împinge pe acești rabini să se înhame la sarcina traducerii? Desigur, ei sunt încă deținătorii culturii tradiționale, dar, în același timp, constatând rapiditatea cu care se pierdeau cunoașterea și practica evreiești, nu erau ei oare preocupați să le ofere coreligionarilor acces la o moștenire care începea să lipsească în cămine, în țări unde aceștia se percepeau din ce în ce mai mult și în primul rând în calitate de cetățeni cu drepturi depline? Prin acest discurs istoricizat
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
unde aceștia se percepeau din ce în ce mai mult și în primul rând în calitate de cetățeni cu drepturi depline? Prin acest discurs istoricizat al suferinței, în continuare consolator, și sprijinindu-se pe el, evreul integrat, ieșit din ghetou, începe să-și construiască noua identitate evreiască seculară. Salo W. Baron a fost unul dintre primii istorici ai evreilor care au combătut viguros această concepție lacrimală asupra istoriei evreiești. El avea o altă viziune despre trecut, mult mai puțin doloristă. A refuzat astfel să preia postul vacant
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
continuare consolator, și sprijinindu-se pe el, evreul integrat, ieșit din ghetou, începe să-și construiască noua identitate evreiască seculară. Salo W. Baron a fost unul dintre primii istorici ai evreilor care au combătut viguros această concepție lacrimală asupra istoriei evreiești. El avea o altă viziune despre trecut, mult mai puțin doloristă. A refuzat astfel să preia postul vacant pe care îl ocupase H. Graetz la Seminarul din Breslau, deoarece modul său de a scrie istoria se distingea de cel al
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ocupase H. Graetz la Seminarul din Breslau, deoarece modul său de a scrie istoria se distingea de cel al ilustrului predecesor și al continuatorilor săi. Iar în 1964, după Holocaust deci, el scrie următoarele: "Accentul prea puternic pus pe suferința evreiască deformează total imaginea evoluției istorice evreiești și, în același timp, aduce prejudicii unei generații care suportă greu coșmarul persecuțiilor nesfârșite și al masacrelor"78. Această reflecție nu și-a pierdut actualitatea. Dar ce este mai specific Franței, în acest secol
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Breslau, deoarece modul său de a scrie istoria se distingea de cel al ilustrului predecesor și al continuatorilor săi. Iar în 1964, după Holocaust deci, el scrie următoarele: "Accentul prea puternic pus pe suferința evreiască deformează total imaginea evoluției istorice evreiești și, în același timp, aduce prejudicii unei generații care suportă greu coșmarul persecuțiilor nesfârșite și al masacrelor"78. Această reflecție nu și-a pierdut actualitatea. Dar ce este mai specific Franței, în acest secol al XIX-lea al integrării cu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
este mai specific Franței, în acest secol al XIX-lea al integrării cu pași mari, după accesul evreilor la cetățenie în 1790-1791? Distingându-se de omologii lor din Europa Centrală, intelectualii evrei francezi din epocă scriu și ei istoria suferinței evreiești, dar având ca țintă o utopie mesianică. Savanți ca Moïse Schwab, Élie-Aristide Astruc, Théodore Reinach și James Darmesteter, care trasează o istorie globală a evreilor, au o credință neștirbită în emancipare, în care văd o moștenire directă a Luminilor. Discursul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Mediu se transforma într-o epocă întunecată, ceea ce favoriza evidențierea binefacerilor aduse de emancipare, ridicată la rang de vârstă de aur prin excelență. Această punere în contrast a contribuit, în mod firesc, la a face și mai sumbru tabloul trecutului evreiesc. Ulterior, iudaismul reformat și sionismul, căutând să se demarcheze de iudaismul medieval, au înnegrit și mai mult acest tablou, punând pe seama lui toată povara suferinței evreiești. În euforia lor, susținătorii franco-iudaismului, evrei cetățeni și destul de bine integrați, se prefac a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
contrast a contribuit, în mod firesc, la a face și mai sumbru tabloul trecutului evreiesc. Ulterior, iudaismul reformat și sionismul, căutând să se demarcheze de iudaismul medieval, au înnegrit și mai mult acest tablou, punând pe seama lui toată povara suferinței evreiești. În euforia lor, susținătorii franco-iudaismului, evrei cetățeni și destul de bine integrați, se prefac a nu vedea ce suportau încă alții, în alte zone ale Europei. 1881-1882: sunt și anii marilor pogromuri, ai distrugerii iudaismului în Europa de Est, ai valurilor de emigrație
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ravagii, conta cel puțin pe acțiunea unor organisme ca Alianța Israelită Universală, înființată la Paris în 1860, pentru a contribui la ameliorarea lor. Optimismul care-i animă pe acești autori și pe cititorii lor îi face să vadă trecutul suferințelor evreiești ca pe un timp revolut. Credința lor în progres și civilizație, care-i îndepărtează cu pași siguri de iudaismul lor ca practică, este astfel consolidată. Și istoria devine pentru ei un loc de ancorare unde caută un echilibru între bucuria
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
adunați în jurul unei Republici la principiile căreia aderă ferm. Istoria pe care o construiesc sudează această iudaitate, întoarsă totodată, cu încredere, spre viitor. Omologii lor germani țin încă să-și reformeze iudaismul pentru a-l face acceptabil de către societatea ne-evreiască și a obține în sfârșit mult dorita cetățenie. În Franța, ei sunt deja acceptați, cel puțin juridic, iar iudaismul lor și republica formează un ansamblu viabil. Optimism de circumstanță? Sau strategie de supraviețuire a diasporei? Memoria unei istorii frământate de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
menită să le pună în umbră pe toate cele care contribuiseră până atunci la țeserea, de-a lungul secolelor, a unei istorii de suferință liturgizate din generație în generație. Această veche liturghie a suferinței permisese, cum am văzut, sudarea grupului evreiesc și păstrarea credinței membrilor săi împotriva tentațiilor de renunțare. Ea crease totodată o identitate colectivă de lungă durată, prin schemele devenite clasice de pedeapsă/răsplată și distrugere/izbăvire. Desigur, aceste paradigme nu au încetat complet să funcționeze în era contemporană
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
clasice de pedeapsă/răsplată și distrugere/izbăvire. Desigur, aceste paradigme nu au încetat complet să funcționeze în era contemporană, când evreii au avut de înfruntat cele mai cumplite explozii de antisemitism, lagărele morții, apoi perioada de reconstrucție a unei vieți evreiești sfărâmate de persecuție, dispariția celor dragi și o suferință fără margini. Întrebări existențiale fundamentale nu au întârziat să-i frământe pe supraviețuitori. Printre care aceasta: ce făcea Dumnezeu la Auschwitz, simbol al răului absolut? O întrebare care amintea de cele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
momente de mare tristețe, și la care dăduseră multiple răspunsuri de consolare, inclusiv pe cel al pedepsei colective pentru păcatele săvârșite. După genocid, acest răspuns părea să nu mai aibă sens, ca și altele care marcaseră totuși mult timp existența evreiască, iar acum mulți evrei respingeau viziunea tradițională a unui Dumnezeu providențial care acționează în istorie și veghează asupra unui popor pe care-l alesese dintre toate națiunile. Mulți dintre cei care intraseră în lagărele morții fără Dumnezeu, sau chiar crezând
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]