5,557 matches
-
de "misoginism") și mitul celui de al treilea sex, care se vrea întemeietor al unei noi civilizații, de tip "gay". Toate, însă, duc la kitsch prin exaltarea pasiunii sau a optimismului rațiunii. Denis de Rougemont observă că orientalii au evitat extremele de tip kitsch, iubirea ca agapè conturându-se deplin în creștinismul răsăritean: Nu găsim în creștinismul ortodox nici iluzii, nici optimism omenesc"438. Cât de departe suntem de kitsch-ul teologic al acordului absolut cu ființa! Evident, nici disperare nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și seriozitatea moral] atașate s]r]ciei extreme. Se poate oare afirmă: cu cat un r]u este mai mare, cu atat exist] un motiv moral mai puternic pentru reducerea să? Pot fi identificate trei aspecte ale s]r]ciei extreme care o transform] într-un r]u grav. Primul dintre acestea este reprezentat de scurtarea drastic] a perioadei de viat]. Cel de-al doilea implic] suferință și durerea provocate de boal] și foamete. Cel de-al treilea se refer] la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chestiune cu privire la relativism. Relativismul are un renume prost în anumite cercuri deoarece este asociat cu o lips] de convingere moral], cu o tendinț] înspre nihilism. O parte a motivulului acestei reputații proaste este redat prin identificarea relativismului cu formele lui extreme. Dac] aceste forme sunt adev]rate, atunci orice este permis. Dar un alt motiv pentru acest renume prost este presupunerea c] încrederea moral] a individului, angajamentul s]u fâț] de valori este, într-un fel, dependent de menținerea concepției c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Interesul pentru modelarea „ochiului primordial al artistului”, pentru definirea drumului inițiatic ce duce de la lumea exterioară la cea interioară, aspirația de a capta misterul genezei și de a-l provoca ori de câte ori eul interior i-o cere, strădania de a armoniza extremele (nordul și sudul, solarul și lunarul, diurnul și nocturnul, teluricul și celestul etc.) sunt tensiunile din care versurile își extrag acum substanța. V. a scris și proză: romanele Primăvara în țara fagilor (1938) și Glasul (1957), câteva narațiuni având ca
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
moartea lui G. Ibrăileanu și câteva însemnări despre actualitatea culturală. Ultimul număr este dedicat lui Mihai Eminescu. Ideologic, prin articole precum Scrisoare către Căpitan, apărut sub semnătura lui Gh. Capagea Rosetti, revista se înscrie în seria tipăriturilor apropiate politicii de extremă dreapta. M. Pp.
VIEAŢA SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290554_a_291883]
-
se Întinde de la o problemă măruntă până la maladia gravă. Atunci când vă simțiți trist, frustrat, descurajat sau disperat, s-ar putea să fiți deprimat. Depresia poate lua mai multe forme, printre care maladia maniaco-depresivă, caracterizată prin stări emoționale pozitive și negative extreme, și distimia, o depresie mai ușoară, cronică, ale cărei simptome sunt oboseala persistentă, problemele legate de somn și de hrănire, durerile, precum și sentimenul că viața nu mai merită să fie trăită. Dacă ați avut zilnic, timp de mai mult de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
dăunător ca deficitul, așa cum „prea mult” este la fel de rău ca „prea puțin”. Acest adevăr este valabil pentru toate tipurile de probleme și activități ale oamenilor. Prin urmare, trebuie să respectăm În tot ce facem principiul căii de mijloc, aflată Între extremele „prea mult” și „prea puțin”. Puncte de acupunctură: Acestea sunt punctele folosite În presopunctură și În acupunctură, așezate de-a lungul celor 14 meridiane sau canale din corp. Meridianele principale și secundare și punctele de acupunctură sunt legate strâns de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
o rată anuală de 700 de grame, dacă nu se iau măsuri de stopare a procesului prin dietă și gimnastică) și, nu în ultimul rând, ateroscleroza, cu toate pericolele ei. Referitor la atitudinea femeii față de menopauză, ea culisează între două extreme. Când persoana în cauză s-a lăsat prea mult confiscată de mirajul tinereții și alfrumuseții fizice, ea va trata climacteriul ca pe un veritabil dezastru. Dimpotrivă, când femeia respectivă a descoperit și savoarea unor valori mai puțin perisabile, precum cele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lua o poziție critică). În timp ce îndeobște adulții stăpânesc tehnica reflecției și a criticismului, mai puțini dintre ei sunt asortimentați și atitudinal sub acest aspect, la un nivel pertinent, „trebuința interioară de a reflecta și a critica” oscilând cu ușurință spre extreme neavenite (diminuare până la absență sau, dimpotrivă, exces paroxistic). Și mai grav este faptul că multe persoane adulte disociază aceste două aspecte care corelează puternic, neputând, în realitate, să fii îndreptățit critic fără o autentică reflecție prealabilă și aceasta pentru că a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o rată anuală de 700 de grame, dacă nu se iau măsuri de stopare a procesului prin dietă și gimnastică) și, nu în ultimul rând, ateroscleroza, cu toate pericolele ei. Referitor la atitudinea femeii față de menopauză, ea culisează între două extreme. Când persoana în cauză s-a lăsat prea mult confiscată de mirajul tinereții și alfrumuseții fizice, ea va trata climacteriul ca pe un veritabil dezastru. Dimpotrivă, când femeia respectivă a descoperit și savoarea unor valori mai puțin perisabile, precum cele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lua o poziție critică). În timp ce îndeobște adulții stăpânesc tehnica reflecției și a criticismului, mai puțini dintre ei sunt asortimentați și atitudinal sub acest aspect, la un nivel pertinent, „trebuința interioară de a reflecta și a critica” oscilând cu ușurință spre extreme neavenite (diminuare până la absență sau, dimpotrivă, exces paroxistic). Și mai grav este faptul că multe persoane adulte disociază aceste două aspecte care corelează puternic, neputând, în realitate, să fii îndreptățit critic fără o autentică reflecție prealabilă și aceasta pentru că a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu era legată de vecina sa, România, decât printr-o alianță politico-militară. Dar să zicem că toate aceste anacronisme nu sunt decât abuzuri și extravaganțe, care pot fi trecute cu vederea. Întorcând Însă foaia, nu riscăm să cădem În cealaltă extremă? Nu idealizăm cumva „frumoasa epocă” de la 1900, când străbunicii din fotografii erau tineri și chipeși, când loialitatea era o valoare capabilă să coaguleze instituțiile și societatea, când țăranii nu auziseră de CAP, iar dacă nu le ajungea pământul puteau să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" și a urmașilor Școlii Ardelene. Dar, În mod cât se poate de grăitor pentru succesiunea naturală a generațiilor, tot după aproximativ treizeci de ani venea rândul bătrânului magistru să se frângă, nu doar sub gloanțele imbecile ale extremei drepte, ci și sub tirul intelectual al tinerilor istorici de la Revista Istorică Română. Generația afirmată În anii 1930, compusă din Constantin C. Giurescu XE "Giurescu" , P.P. Panaitescu XE "Panaitescu" sau Gheorghe Brătianu XE "Brătianu" , i-a tratat pe reprezentanții vechii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
perspectivă imagologică, istorică sau de altă natură. 4.2. Dacă apelul la teoriile depășite, „de rang mare”, reprezintă o capcană de evitat pentru istoricul sau imagologul dispus să colaboreze cu psihologia socială, nu este de dorit nici alunecarea În cealaltă extremă, reprezentată de nenumăratele ipoteze de lucru restrânse, formulate adeseori pe un segment Îngust al realității sociale, pe grupuri mici, supuse unor experimente sofisticate și laborioase, dar ale căror rezultate nu pot fi, de regulă, generalizate sau extrapolate În alte condiții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apreciază că recurgerea la arme a fost o consecință logică a mizeriei, suferinței și umilinței seculare, apoi a amplificării lor insuportabile, precum și a faptului că emanciparea iobagilor nu a răspuns așteptărilor, iar revendicările naționale românești au fost respinse. La cealaltă extremă Întâlnim o perspectivă care respectă modelul „agitatoric”: potrivit acesteia, pasiunile s-au dezlănțuit ca urmare a manevrelor oculte ale ofițerilor și ale unor elemente neprecizate, declasate. Față de aceste modele, marcate fie de o puternică Încărcătură emoțională, fie de un dogmatism
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
totuși fascinația exercitată de un asemenea subiect, indiferent dacă preferințele autorilor merg sau nu spre ideologia marxistă. Tocmai pentru a relativiza o asemenea atracție - nefirească, totuși, pentru un demers științific —, cred că nu este de dorit nici alunecarea În cealaltă extremă, iar asemenea subiecte pot fi oricând abordate, fără nici un fel de complexe. În contextul ideologic din România de după 1989, un asemenea demers putea fi motivat fie plecând de la pretenția atingerii unei „obiectivități” și detașări de factură non-ideologică, fie de la ideea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cum era și firesc, la numeroase controverse. Aproape fiecare psiholog atribuie o altă semnificație acestui concept, potrivit lomeniului de fapte În care operează. Există o multitudine de definiții pornind de la părerea Îxtremă că atitudinea este „o stare mintală” până la cealaltă extremă că atitudinea este „o acțiune fizică”. De exemplu, H. Pieron (2001) definește atitudinea sub aspectul ei de stare de pregătire mentală (set, În engleză sau Einstellung, În germană). După acest autor, atitudinea :ste o structură pregătitoare orientată din punct de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
forță de apărare mai mare, opun rezistență mai Îndelungată presiunilor de exterior, În timp ce altele care sunt mai slab organizate se destramă mai repede. Durata atitudinilor este cu atât mai mare cu cât sentimentele pe care le comportă se apropie de extreme. Durata atitudinii și manifestarea ei mai intensă sau mai puțin intensă la diferiți stimuli, depinde de locul pe care atitudinea Îl ocupă În structura personalității. Cu cât o atitudine este mai centrală cu atât durata ei va fi mai mare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dezaprobarea. R. Arkin (1981) a arătat că persoanele timide adoptă strategii de autoprezentare menite să le protejeze de feedback-urile sociale negative. Ele optează pentru comportamente moderate, urmând să se plaseze cât mai puțin În focarul atenției celorlalți - numai ocolirea extremelor de orice fel face posibilă preîntâmpinarea dezaprobării. Susie Scott (2005, 91) menționează că timiditatea apare În situații În care cei din jur sunt percepuți ca fiind mai abili În interacțiune. Dacă individul are o performanță pe care o evaluează ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trai în Germania după primul război mondial se datorează: a) americanilor b) sovieticilor c) polonezilor d) evreilor 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Atitudinea unor curente sau partide politice care pe baza doctrine lor unilateral sau extreme urmăresc prin măsuri radicale sau violente să impună propriul program: a) democrație b) rotativă guvernamentală c) extremism politic d) alternanța la guvernare 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: În Germania nazistă poliția politică se numea: a
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
ritm nemaiîntâlnit, de la 23,4% în 1948 la 39,1% în 1966. Conducătorii partidelor istorice - Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal - sunt arestați și trimiși în închisori și lagăre de muncă. Membri ai acestor partide, precum și ai organizației de extremă dreaptă Garda de Fier, se refugiază în munți, organizând grupuri de rezistență, în special în Banat, care vor fi eliminate prin arestări și execuții de către autoritățile comuniste până în 1959. Pe 3 august 1948, prin textul noii legi a educației, toate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
privire ciudată cugetă hotărât cu glas tare : „În situația actuală, oamenii trebuie eradicați, nu lăsați să se înmulțească”. Aha, iacătă hitleristul ! Doar suntem în Germania, ne spunem, lămuriți pe loc. Dar câteva zeci de secunde mai târziu, personajul basculează de la extrema dreaptă la extrema stângă : „Îmi vine să vomit. În ziua de azi, fiecare e asuprit. Nu mai observăm că ne băgăm în rahat ca să câștigăm bani. Am bani, am foarte mulți bani, dar sunt mulți oameni care nu au deloc
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
hotărât cu glas tare : „În situația actuală, oamenii trebuie eradicați, nu lăsați să se înmulțească”. Aha, iacătă hitleristul ! Doar suntem în Germania, ne spunem, lămuriți pe loc. Dar câteva zeci de secunde mai târziu, personajul basculează de la extrema dreaptă la extrema stângă : „Îmi vine să vomit. În ziua de azi, fiecare e asuprit. Nu mai observăm că ne băgăm în rahat ca să câștigăm bani. Am bani, am foarte mulți bani, dar sunt mulți oameni care nu au deloc. Toată viața am
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de ideologie de până atunci. Firește, calea legionară este respinsă (Ioanide către comunistul Dragavei „Botticelli ”: „Ei au ales glonțul, noi mistria. Ciudat e că nu există cale de mijloc”), dar filmul degajă un anume regret pentru energiile consumate greșit de extrema dreaptă. Suntem în perioada în care se încurajează tacit reabilitarea imaginii mareșalului Antonescu (vezi Delirul lui Marin Preda), după ce se făcuseră demersuri insistente, coordonate de Securitate, pentru „recuperarea” foștilor extremiști de dreapta Mircea Eliade și Emil Cioran, invitați să se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
negativ corelate cu Etica de muncă protestantă. Este de asemenea probabil ca avarul și magnatul să coreleze pozitiv cu neuroticismul. Într-un studiu de validitate, Furnham (1996 apud Furnham și Okamura, 1999) a descoperit că etica muncii și credințele politice (extremă dreaptă sau stânga) determină aceste tipuri de raportare a indivizilor la bani. El a reușit să explice doar 6-14% din varianță prin utilizarea ca valori de măsurare a credințelor de muncă și politice. Evaluarea psihometrică a chestionarului făcută de Furnham
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]