3,552 matches
-
implicați în manifestarea literară de excepție. Dificultatea majoră de a preciza (la modul concret) ce anume, cât și cum se transmite ereditar și ce anume, cât și cum este supus influențelor de mediu în creativitatea literară constituie, credem noi, baza ezitărilor specialiștilor în a aborda acest fenomen. într adevăr, cuantificarea este imposibilă și, atunci, trebuie să admitem importanța deosebită a eredității, fără să intrăm în amănunte pe care, oricum, nu le cunoaștem suficient, însă influența mediului, văzut în permanentă relaționare cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
lui Iordanes este adevărată, adică toți ,,s-au dat la brazdă” după leges bellagines. Afirmația episcopului get este întărită de suedezul Carolus Lundius ce a scris o carte Zamolxis, Primus Getarum Legislator, tipărită în anul 1687 care spune fără nici o ezitare că legi- le naționale ale goților și vechilor suedezi sînt copiate după legile marelui înțelept Zamolxe! Ca să înțelegem cît de vrednici au fost strămoșii noștri în feudalismul timpuriu din secolele Xl - Xlll, trebuie să punem alături informațiile care se găsesc
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nici o federație din lume să facă stadioane... ("Libertatea", 20.II.2006) Fragmentul e onestitatea supremă a discursului.... Haida-de! Ce-are a face onestitatea... Haida- de, vorba franțuzului ăla, mai bine... (C. T. Popescu, Copiii fiarei) Alteori, interjecția-clișeu funcționează ca marcă a ezitării (de codare): E doar o introducere a acestei, hai să-i zic, povestiri, dar merită mult mai mult decît Gregor Samsa, hai să zicem cam în măsura în... (M. Cărtărescu, Nostalgia) Dar așa, pentru... hai să zicem: conștiința literară în
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
într-o măsură mai mică, și registrul cult: saci a câte 80 de kilograme fiecare [corect saci a 80 de kilograme, saci de câte 80 de kilograme, saci de 80 de kilograme fiecare] (ap. Avram [1986] 1997a: 139) Au unele ezitări când e vorba de îngerul păzitor "anexat" fiecărui individ în parte (A. Pleșu, Despre îngeri: 93 și în CLRA; vezi și IV: 328) 2.9. Probleme de acord 2.9.1. Potrivit normei literare actuale, în structurile care conțin substantive
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
3.1.3); − utilizarea nejustificată a determinantului nedefinit niște (2.3.1.1.c); − evitarea lui niște în registrul cult (2.3.1.4); − redundanța, realizată prin cumul de mărci (2.8, 2.10). Un fenomen de asemenea vechi este ezitarea în ce privește acordul verbelor, al adjectivelor și al determinanților cu grupurile nominale cuantificate sau care includ substantive având semnificație cantitativă (2.9). 5.3. Productivitatea unor tipare este astăzi în creștere. Se extind, mai ales, grupurile nominale care includ adjective sau
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
menționată (care are caracter esențialmente descriptiv, și nu normativ) nu se tranșează clar: "Numeralul nu se acordă, de obicei, în gen cu substantivul, folosindu-se forma de masculin: nota (pagina) doi/unu, Antena 1 [unu], România 1 [unu]. Uneori apar ezitări: pagina doisprezece, dar și pagina douăsprezece."7 Cum se rezolvă însă "ezitările", în aceste situații? De vreme ce entitățile desemnate prin substantive feminine primesc ca nume un număr (exprimat printr-un numeral cu valoare substantivală), trebuie considerate corecte (nu doar "tolerate") toate
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
clar: "Numeralul nu se acordă, de obicei, în gen cu substantivul, folosindu-se forma de masculin: nota (pagina) doi/unu, Antena 1 [unu], România 1 [unu]. Uneori apar ezitări: pagina doisprezece, dar și pagina douăsprezece."7 Cum se rezolvă însă "ezitările", în aceste situații? De vreme ce entitățile desemnate prin substantive feminine primesc ca nume un număr (exprimat printr-un numeral cu valoare substantivală), trebuie considerate corecte (nu doar "tolerate") toate construcțiile cu substantive feminine "numerotabile" urmate de numeral cardinal în forma de
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
că, în prezent, a noastră "involuează"), dar nu toate abaterile de la normă care apar în limbajul oral reprezintă tendințe validabile, în etape ulterioare, ca variante corecte de limbă. 3. EXPRIMAREA DATEI Și totuși ... În afară de tipul discutat mai sus, și anume "ezitarea" pagina doisprezece/douăsprezece, care trebuie tranșată în favoarea masculinului (pagina doisprezece),voi mai da un exemplu de evoluție, de data aceasta chiar de la statutul de "abatere" la cel de situație acceptată în limba literară: este vorba despre numeralele care funcționează în
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
el ar căuta în continuare până ar găsi toate acele ascunse. Exemple: 1. Să ne închipuim o problemă. Ce părere aveți despre aceasta? 1+1= Răspunsul evident este „2” și toată lumea va spune la fel, eventual după un moment de ezitare, cauzat de suspiciunea unei posibile capcane. Pare prea simplu, nu? De fapt există mai multe soluții, deoarece „2” nu constituie decât răspunsul matematic. Din altă perspectivă, putem să contestăm semnificația matematică a simbolului „+” și să considerăm semnificația „împreună„. În acest
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a descoperit calea adevărată (credința creștină ortodoxă) și încearcă să meargă pe ea cu păcatele, limitele, neputințele sale. Nu are cum să nu îți fie simpatic acest călugăr instruit, căruia îi ierți micile severități morale și, din când în când, ezitările gustului estetic. Personajul din aceste replici inteligente, pline de fantezie, cu momente de smerenie, este acela cunoscut din jurnal. Mai ager, parcă, mai malițios, cu judecăți de valoare tranșante, grav când e vorba de lucruri grave, bun psiholog și portretist
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
cunoaște, până la casa lui. Când o descoperă, tovarășul de ideal o duce la el și o ia în posesie cu forța. Indignată, Firina se leapădă de socialism și devine teroristă, la o manifestație trăgând asupra ziaristului. Și Roxane devine, fără ezitare, amanta ziaristului, fiind atât de vrăjită de el încât renunță la cai, la curse, și face pasiune pentru socialism. Intrată pe panta senzaționalului, acțiunea devine tot mai romanțioasă și neverosimilă. Rezervat la început față de „infanta burgheză”, militantul în slujba proletariatului
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
Camil Petrescu este înțeleasă ca „o treaptă” a unei opere „unice”, de neomis „într-o judecată pertinentă de ansamblu”, iar aplicația analitică asupra liricii lui F. Aderca se justifică întrucât autorul participă „la aventura poeziei noastre moderne”, exprimând și ea „ezitările caracteristice oricărui început”. Eseurile lui T. lansează câteva idei interesante, fie și pentru momentul în care au fost concepute, cum ar fi cele intitulate Metafizica iubirii la Rebreanu (datând din 1969) sau cele despre dramaturgia lui V. Voiculescu ( O gimnastică
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
a omului. El a pledat înaintea Iluminatului cauza tuturor acelor făpturi care au „doar puțină pulbere în ochi”, făpturi care ar primi mesajul său cu brațele deschise și cu recunoștință. Brahmă Sahampati îl îndeamnă astfel pe Buddha să-și înfrângă ezitările: „Binevoiește, Venerabile, să predici doctrina. Există ființe cărora numai un colb ușor le întunecă ochii minții; acestea vor înțelege doctrina [...] Ridică te, Biruitorule! Străbate lumea, conducător al pelerinilor. Unii dintre ei te vor înțelege”. Buddha a răspuns cu generozitate acestei
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
noi să punem candidatura unui plastograf? Tipătescu: Bine, frate, plastograf, așa e; dar până să bage lumea de seamă... să-l tragem în judecată... Zoe: Să ne facem de râs prin tribunale... nene, gândește-te... Trahanache: (după un moment de ezitare) Ei nu! Dacă ar fi numai una... aia cu scrisoarea ta cătră Joițica, înțeleg; să zic: pentru politică unde e în joc enteresul țării, ca oricare român, a încercat omul, ca să te forțeze adică, pentru că te știe că ții la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
1871, p. 1. Se cuvine însă să atragem atenția că informațiile oferite de Constantin Bacalbașa asupra acestui „congres“ al presei române sunt lacunare și - preluate întocmai de unii cercetători contemporani - au dus la o prezentare destul de aproximativă a acestuia (există ezitări chiar și în legătură cu precizarea locului unde s-au desfășurat lucrările „con gresului“ - la București sau la Iași). În realitate, „congresul“ din toamna anului 1871 nu a fost un congres al întregii prese române, ci numai al aceleia de nuanță liberală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ca să nu zic neutru. Cu severitate de moralist n-am vorbit decît despre slăbiciunile mele. Ca să echilibrez puseele critice și autocritice, printre observații, am inclus propria mea anamneză, care e, aci, în ultimă analiză, „tema autorului”. Mi-am anchetat fără ezitări conștiința. Am reconstituit amintiri, reverii, aspirații, zbateri; mi-am contabilizat lipsurile, naivitățile, greșelile; mi-am expus îndoielile, nemulțumirile, decepțiile; am vorbit despre frustrări, ratări, eșecuri, despre zidiri și surpări interioare; am notat înălțimi (atît cît am putut urca eu) și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
golul priveghiului, Sergiu a început să improvizeze ceva despre viitoarele necroloage, convins că o asemenea informație consolează familia. Afectat profund, Bălăiță a mărturisit că-și dă acum seama că Mișu îi era foarte apropiat, deși nu poate decît cu oarecari ezitări să-l numească „prieten”. Dincolo de „păcatele” sale, pe care nu și le ascundea, Mișu era - am ținut să remarc și eu - un om bun, cu mari disponibilități afective. Făcea totul ca să fie remarcat și se bucura strașnic atunci cînd reușea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a ridicat între timp o generație cu mai multă școală. Chestiunea trebuie totuși pusă și altfel: cei mai buni dintre noi ating înălțimea de gîndire și subtilitatea lui Maiorescu, Eminescu, Caragiale? Or, răspunsul meu la această întrebare e, fără nici o ezitare, negativ. Să adaug, apoi, că „progresul moral”, care pare definitiv, se poate prăbuși oricînd și că, așa cum arată uneori „faptul divers” din ziare, fiara n-a dispărut, ci, în mulți, doar hibernează. Lucid și, în egală măsură, sceptic, Fourastié îmi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
brusc capul. Deși s au împlinit două săptămîni de la operație, „pipăi” încă lucrurile. Cînd ies în oraș, ritmul străzii mă copleșește. Fac mari eforturi să maschez pentru cunoscuți faptul că sînt încă în convalescență. Azi, în dreptul Institutului, am avut cîteva ezitări la mers și, simultan, o ușoară panică. La întoarcere, m am simțit mult mai sigur. * Din pat, privesc îndelung biblioteca: nu una, ci zeci de cărți mă cheamă. Pur și simplu, mi s-a făcut dor să citesc! Pe un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-ar simți ridicol dacă ar afirma așa ceva. Iată diferența! *Zilele bune sînt cele care se încheie cu gînduri bune. *În ipostaza de conferențiar, Al. Zub a fost la înălțimea scrisului său: meditat, evocator, impecabil. Într-o oră, doar o ezitare în fața interpretării unui citat din G. Călinescu. În rest, o admirabilă coerență și fluență. Caz rar de egalitate între scris și vorbire, între om și autor. *Ar putea o asemenea recunoaștere să provoace îndoieli și autocritici la noi? „Vingt ans
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
umorile rele, încît, uneori, sensul lor inițial s-a denaturat. Și, întrucît ceea ce nu-i autentic e inutil, nu o dată am abandonat paginile la jumătate și m-am refugiat în lectură. Aș vrea, deci, Doamne, să mă treci dincolo de zidul ezitărilor și inhibițiilor (de care aș vrea să uit) și să mă scoți la larg, unde, cred, m-aș simți mai dezinvolt și mai sigur. Azi îmi imaginez libertatea nu ca pe o bibliotecă, ci ca pe un imens platou nelucrat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și misterul poeziei „Duhovnicească”. Acest curs a însemnat o lărgire de orizont și de sensibilitate. În plus, mi-am dat seama, la seminarii, făcute de asemenea împreună, de importanța metodei tatonărilor pe text. Ceea ce a putut să pară atunci unora ezitare era, de fapt, provocare a opiniilor, moșire a ideilor, „maieutică”. Luînd cuvîntul, Al. Husar și-a citat cu recunoștință profesorii: N. Iorga, C. Rădulescu Motru, I. Petrovici, Tudor Vianu, Dimitrie Gusti, Dimitrie Caracostea. Apoi a povestit întîlnirea sa cu Iorga
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
protesteze. „Din clipa asta nu mai am ce discuta cu dumneata”, l-a întrerupt R.C. „Mîine, cel tîrziu poimîine, îmi aduci recenzia. Am terminat. Hai, fuguța, la treabă!” „Bine, șefule”, a răspuns moale, cel expediat. Apoi, după o clipă de ezitare: „Ai cumva volumul de care ziceai (vechea lor camaraderie spărgea din cînd în cînd crusta formulelor protocolare) ori îmi poți spune cum se cheamă, să-l caut în bibliotecă?” A doua zi, R.C. l-a convocat din nou pe Sp
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de Caragiale: „pînă seara, toți ai casei; pînă-n două zile, mahalaua-ntreagă; pînă într-o săptămînă, tot tîrgul... toată lumea a știut istoria lui kir Ianulea (lui Cutare, în cazul său), mai bine chiar decît el”. Slobod în aprecieri, etichetează fără ezitări, chiar și cînd nu e „documentat”. L am întrebat, de pildă, cum e viitoarea doamnă a unui fost coleg de redacție. „E genul «pune coarne»”, mi-a răspuns, „taxînd-o” moral, deși eu nu-i cerusem decît o descriere. Odată fixată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trebuie să remarc că e singurul de aci la care reflecția politică, filosofică, estetică atinge, în momente precum cel amintit, pragul dramatismului. *Ședință pentru caracterizarea celor doi șefi de redacție: Genoiu și Filioreanu. La G. a fost, mai întîi, o ezitare prelungă: cine și ce să spună ca să nu lezeze „cealaltă parte”, cu care el se află în conflict deschis. Vrînd-nevrînd, cineva (și acela a fost Verman) a trebuit „să spargă gheața”. Apoi, prin spărtura făcută, s-au strecurat, abil, Adam
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]