3,956 matches
-
lung’ițșșt’e bătrîna. Mere bătrîna șî ved’e mălaiu, pă cîn vin’e-acasă, d-abg’ia vin’e bătrîna dă grosă. Numai vin’e bătrîna, să bagă în casă, să pun’e-m pat, odată și nașt’e-om fecior. Ih! Cînd îi d-o zî, gîn’și că-i dă doă. Când îi dă doă, gîn’și că-i dă tri” (Vălcău de Jos - Sălaj). Sămânța, simbol al principiului masculin fecund, pare animată de misiunea concepției fantastice. Graba cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
alte nume (Tei Legănat, Ion năzdrăvanul de lut, Craiovisin, Petre fiul oii, Busuioc fiul vacii, Frunză verde, Rujănic voinic)”. Celții erau supranumiți „copii de iapă”, descendența totemică explicând abilitățile de echitație ale acestui popor. În acest context, geneza animalieră conferă feciorului capacități superioare regnului uman, legătura cal - călăreț fiind întărită o dată în plus. Vit’eazu d’e apă, ca și Frunză-Verde, ori Voinic de codru își anunță geneza fabuloasă prin numele - titlu de basm. Chiar mai mult, numele îi precedă faza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
legat de principiul focului ca simulacru solar. Drăgan Cenușă, Cenușotcă/ Cenușoschi și Șperlă își petrec etapa premergătoare încercărilor inițiatice în reziduurile care îi marchează la nivel onomastic. Explicațiile metatextuale din basmul cules de Tudor Pamfile revelează audienței sensul regionalismului: „cel fecior de împărat trebuie să fi fost mare zăcaș. Că ce-i șperla, decât jăraticul focului potolit și cum să se cheme cel care stă pururi în vatra focului, vânturându-i cenușa cu cleștele decât Șperlă!”. Pe primul palier al semnificației
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ii...(...) Nu sî termina niciodatî”. Protagonistul este consubstanțial cu principiul focului civilizator, are sprijinul zeilor lari protectori ai casei, al strămoșilor și simte plânsul materiei consumate, precum voinicul din colinde aude urletul flăcăului înghițit pe jumătate ori fala cerbului distructiv. Feciorul cenușii este doar părelnic lipsit de valoare, aceasta fiind aparența înșelătoare a eroului, după cum vom vedea în imaginea mezinului imediat. Drăgan Cenușă este drag focului creator și va fi iubit, după mutația ontologică, de toată comu¬nitatea revigorată. În basmele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prigonită de mama vitregă, la fel cum Florea denumește, prin fenomenul monoftongării (specific zonei Mara, Maramureș), pe fata care se transformă în floare pentru a deveni inițiată. Numele cu ocurență „unisex” semnalează funcția de tip, și nu individualitatea personajelor. Atât feciorul, cât și fata care se joacă în cenușa depozitată după ușă, se află în legătură directă cu starea lumii, îi simt istovirea și îi vor resuscita capacitatea vitală, în ciuda desconsiderării sociale la care sunt supuși ritual. Florea sau Floarea au
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Iovan se particularizează prin statutul subliniat ales al eroului: „Sus, pe Cerna-n sus,/ Mulți voinici s-au dus,/ Dar câți mi s-au dus/ Toți mi s-au răpus./ Dintr-atâți voinici,/ De cinci mii ori cinci,/ Iovan Iorgovan,/ Fecior de râmlean,/ Frumos se gătea,/ Bine se-narma/ Și singur pleca/ Pentru vânătoare,/ Pentru-nsurătoare”. Traseul inițiatic este ascendent, atât prin urcarea de la câmpie spre munte, adică în Centrul Lumii, unde va avea loc confruntarea, cât și printr-o „elevație
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rai și în iad, că te scoate și de aici și de acolo”. Metaforă a iuțimii și autorității animaliere, sintagma „puiu leului” circumscrie, în același timp, calul la cultul solar. Animalul mitic, specific faunei altor continente, apare în colindele de fecior ca exponent al Haosului ce trebuie învins. Ca pui al leului, calul certifică domesticirea anterioară a stihiilor și cu atât mai mare este forța lui asupra neantului, cu cât este consubstanțial cu el. Într-o altă variantă, calul nu este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
DLR), de la mistrițat, care înseamnă „provenit din încrucișarea a două plante sau animale diferite”. Eroul va deveni o ființă hibridă, trans-specii, în cursul torturii inițiatice. Om-șarpe mitic, Mistricean provine și dintr-o dualitate sacruprofan, modelul divin actualizându-se într-un fecior din sat. Calul chtonian al lui Mistricean pare darul sepulcral al tatălui ce nu apare în baladă, alte variante vorbind despre mama văduvă a eroului. Tatăl lui este mort, foarte probabil, și preluarea calului său dă flăcăului o forță ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Refuzul de a mânca apare drept semn al unei mutații existențiale, ce anulează nevoile cotidiene, și caracterizează personajele sensibile la desfășurările viitoare, deci cu proprietăți oraculare: mioara din balada III (196), ciuta din colinda III (65) Ciuta proroacă. Colindele de fecior transformă întotdeauna tânărul colindat în eroul învingător din scenariile arhetipale. Variabila onomastică, adaptată la fiecare gospodărie unde ajung cetele de colindători, are puterea de a modifica statutul profan al flăcăului. Zicerea reiterează timpul sacru și întrupează strămoșul întemeietor în fiecare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
transformă întotdeauna tânărul colindat în eroul învingător din scenariile arhetipale. Variabila onomastică, adaptată la fiecare gospodărie unde ajung cetele de colindători, are puterea de a modifica statutul profan al flăcăului. Zicerea reiterează timpul sacru și întrupează strămoșul întemeietor în fiecare fecior demn de actul benefic al colindatului. Povestea mitică îl are chiar pe Vasile, Ion, Ghiță erou, și nu pe pruncul cu geneză fantastică. Procedeul depășește prin puterea semnificării practicile popoarelor primitive: „în cursul inițierii sale, fiecare tânăr aranda află nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Lazăr Șăineanu sub numele Ciclul celor trei frați, A, Tipul fraților perfizi. În baladele Scorpia I(8) și Trei frați cu nouă zmei I(9) ei sunt de viță aleasă, însă...nepricepuți: „Tare-mi vine, tare-mi, dragă,/ Trei coconi,/ Feciori de domn,/ Și-s îmbrăcați ca un domn,/ Dar nu au minte de om!”. A fi „fecior de domn” înseamnă, într-o altă gamă stilistică, a fi ales. Frații mai mari sunt și ei neofiți, dar numai datorită celui mic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și Trei frați cu nouă zmei I(9) ei sunt de viță aleasă, însă...nepricepuți: „Tare-mi vine, tare-mi, dragă,/ Trei coconi,/ Feciori de domn,/ Și-s îmbrăcați ca un domn,/ Dar nu au minte de om!”. A fi „fecior de domn” înseamnă, într-o altă gamă stilistică, a fi ales. Frații mai mari sunt și ei neofiți, dar numai datorită celui mic nu-și ratează inițierea. Dacă mezinul nu i-ar scoate din burta Scorpiei și nu ar ucide
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
doi zdraveni ș-ăl mai mic olog, că - având să fie năzdrăvan și mare viteaz din fire - o zmeoaică bătrână îi luase vinele picioarelor și-l lăsase moale, ca nici să poată îmbla, necum să se bată cu ăi trei feciori ai ei”. Numele eroului, cu varianta Țugulea, pare să vină de la forma regională de alint „țugu, țugu, țugulaș”, dar și de la sensul atestat în Straja, Suceava: „om prost”. În primul caz, afecțiunea vine din partea instanței narative, care are o cunoaștere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ic iera năzdrăvan șî vit’eaz, însâ nu șt’iș n’ime pe fața pămîntului câ iel iesti vit’eaz“ și așteaptă pentru a-și primi recunoașterea cuvenită. Chiar și atunci când nu avem în text indicii asupra conștiinței de sine, feciorul cel mai tânăr intră firesc în rolul eroului, fără nici o ruptură la nivelul percepției proprii. Alteori, chiar Dumnezeu îl alege pentru destinul eroic: „Care-o fi dicins, dizlegat...dicins di brâu, pi copilu ceala sî-l trimetiț’ di la casî, cî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care blochează accesul comunității la sursa de apă; lipsită de puterile totale ale apei, lumea stă fără apărare în calea distrugerii cu chip ofidian. Pe de altă parte, setea din timpul rătăcirii acționează ca un indicator al traseului de consacrare. Feciorii din baladă ajung astfel la bestia amenințătoare și o înfrâng, iar fata mutilată își recâștigă brațele în basm: „Ei, e o plecat pin păduri-așa, hârâindu-sî. Și mergând așa, hârâindu-sî, i-era săti di apî! S-o-ntâlnit c-un moșneag. - Moșule
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zero al genezei și în spațiul mitic. Să revenim la imaginea traiectoriei: „Pe cel drum cam vechiuleț,/ Vechiuleț și de demult,/ Cu troscot verdenvelit,/ Cu negar-acoperit,/ Și el, vere, că-mi vedea,/ Tare-mi vine, tare-mi dragă,/ Trei coconi,/ Feciori de domn” (Scorpia I, 8), dintre care doi vor fi înghițiți de Scorpie. Dălea Dămean, din balada cu același nume, „Lung în zare se uita/ Pe cel drumșor părăsit,/ Cu iarbă învăluit,/ Cu năgară-acoperit” (I, 10) unde va și avea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui Păsărilă și privește până în inima sacrului. „Cosmosul a fost reprezentat sub forma unui Arbore, deoarece, întocmai ca acesta, se regenerează periodic”. Parcurgerea acestui traseu vertical revigorează ființa lumii și provoacă întoarcerile la faza incipientă a fertilității universului - copac. Și feciorul care aude plângerea copacului lumii devastat periodic apucă pe un drum mitic, sub protecție solară: „Lua arcul încordat,/ Cel ce-i bun de săgetat,/ Și-o sicreată/ De săgeată./ Toate-n brațe le lua,/ Cărăruia apuca,/ Cărăruia cam sub soare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la binele faptic, ceea ce îi întărește o dată în plus natura de model eroic pentru flăcău. Basmul Viliș Viteazul din colecția lui Arthur și Albert Schott surprinde pe larg funcția inițiatică a câmpiei. Plecat în căutarea prințesei pe care o visa, feciorul împăratului eliberează pe Viliș și îl ia ca tovarăș de drum. Acesta este un inițiat pentru că știe traseul ritual și îl ajută pe protagonist: „Ajungem acum în Câmpia Dorului, unde o să te năpădească un dor nemaipomenit de casă. (...) Apoi, zise
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rătăcirii. „Și când a fost odată află o căsucă mică” semnalează intrarea în timpul sacru în care se produc revelațiile. Construcția creează senzația rupturii bruște și a surprizei de a păși din senin într-o nouă dimensiune. Câmpia din colinda de fecior are ca stăpân cerbul, și el simbol al renașterii, al reînnorii: „Cerbul Runcului,/ Fiara câmpului/ Ș-a pământului”( Vânarea cerbului IV,58) Sintagma este revelatorie, cornuta reprezintă o apariție numenală a spațiului specific inițierii. Apartenența la htonian face din cerbul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
supreme este similar cu cel sugerat de textele folclorice românești, fapt care integrează literatura tradițională în mentalul arhaic universal. Ipostaza pădurii ca loc al „pedagogiei arhaice”, după cum numește Octavian Buhociu inițierea, apare într-un basm din Cerișor, Hunedoara, în care feciorul este momit de diavol (ipostază recentă a inițiatorului monstruos) la o școală ivită în pădure: „Omu șt’iș că-n pădurea asta nu iera școli, mai trecuse iel p-acolo d’e mult’e uori. Mersă vo cîțva pași, să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de letargie specifică forțelor haosului, forțe menținute, prin practici magice, în stare de non-manifestare. Inerția proprie ființelor care întruchipează stihiile este contagioasă; atât în basmele românești, cât și în cultura universală există proba somnului pentru erou. Aflați în plan profan, feciorii din basmul Cei trei ciobani și zmeul din colecția lui Pamfil Bilțiu sunt conduși de zmeul cu aparență umană pe tărâmul confruntării mitice: „Să ieu fraț' ci mai mari cu zmău-nainte p-on vârv de munte, să duc, să duc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumii. Proliferarea vegetației („și iarbă multă, iarbă verde era”), la fel ca în colinde, ne anunță că suntem în plin haos. În alt basm chiar ultima dorință a împăratului muribund, formulată ca blestem pentru fiii săi, asigură parcurgerea drumului ascensional: feciorii au îndatorirea de a vâna pe muntele Sânauli. „Ș-o luat straii d'i priminială/ și ban'i d'i keltuială/ și fiicari ș-o luat cît'i on cîni cu dînsu. Ș-au plecat tri zili și tri nopț
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
profan se oprește la întâlnirea cu dimensiunea mitică. Când povestirea ajunge la spațiul montan, se instaurează prezentul mitic, acțiunile nu se mai scurg, înșiruindu-se cauzal, ci refac scenariul arhetipal. Tot o dorință testamentară trimite spre piscul de munte pe feciorul cel mic, singurul care primește un nume și aceasta numai în momentul în care începe incursiunea inițiatică. Tatăl în agonie cere să i se facă pe mormânt un foc din 99 de care de lemn și 99 de care de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care primește un nume și aceasta numai în momentul în care începe incursiunea inițiatică. Tatăl în agonie cere să i se facă pe mormânt un foc din 99 de care de lemn și 99 de care de paie. „Se uitară feciorii în toate părțile, doar vor vedea undeva o zare de foc, dar nicairi nu văd, numai într-un vârf de munte.Ei, zice cel mai mic, voi stați aici, că eu merg după foc, colo-n munte, unde se vede
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
toate părțile, doar vor vedea undeva o zare de foc, dar nicairi nu văd, numai într-un vârf de munte.Ei, zice cel mai mic, voi stați aici, că eu merg după foc, colo-n munte, unde se vede zarea. Feciorul acela era Crâncu, vânătoriul codrului”. Perfectul simplu are și aici menirea de a pune în relief acțiunile prin exprimarea unei anteriorități imediate ce conturează și mai limpede faptele desfășurate sub ochii noștri, prin puterea întemeietoare a prezentului. Motivul căutării focului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]