12,214 matches
-
care găsești copaci viguroși, cioturi, plante chircite și hoituri. Privită din afară pădurea este grandioasă. Popoarele nu sunt suma indivizilor care le compun la un moment dat. Ele trebuie privite ca întreguri țesute din trecut, prezent și viitor.” După gândirea filosofului german G.W.F. Hegel (1770-1831) rațiunea guvernează lumea și ea se realizează în istorie; obiectivul istoriei nu îl constituie indivizii în existența lor singulară, ci totalitatea poporului și spiritul său și, în concluzie, afirmă că Dumnezeu face istoria: „Istoria
DESPRE MINCIUNĂ ȘI PERFIDIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343256_a_344585]
-
fi numiți nebuni dacă înțeleg că fac rău? Oricum, ei nu au remușcări. A-i ține la distanță este cea mai înțeleaptă metodă. Dar cât timp pot fi ținuți la distanță? Aici instinctul, judecata, inteligența, cred că trebuie să acționeze. Filosoful francez Henry Bergson (1859-1941) a analizat instinctul, inteligența și intuiția, spunând că inteligența prin intermediul științei care este opera ei, ne va oferi din ce în ce mai complet secretul operațiilor fizice. Ea se învârte imprejurul vieții, luând din afară, cel mai mare număr posibil
DESPRE MINCIUNĂ ȘI PERFIDIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343256_a_344585]
-
insula Comanei ca piatră de hotar statornicită pe calea neuitării. Pașii o poartă pe urmele lui Constantin Brâncuși pentru că „Semne se află peste tot. Numai să știi să le vezi”, prilej de a-i aduce un omagiu genialului poet și filosof al sculpturii. O ceașcă de ceai băută la Thea House unde are loc un recital închinat poetului Nichita Stănescu sau de cafea la bistroul „Les Deux Magots” din Paris unde „plouă cu incantații magice” ori un popas la Hanul lui
ELIZA ROHA CRONICĂ ELISABETA IOSIF – „ORICE SEMN ESTE O INSULĂ” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343442_a_344771]
-
o parte din tradițiile poporului român, a operelor lui, se estompează ,sau dispar cu totul, devine “lada de sestre “ a spiritualității românești, prin care urmașii, și mapamondul ne vor cunoaște. Nu pot să închei aceste rânduri fără să amintesc cugetarea filosofului grec Constantin Tsatsos: “ Omul de cultură este copilul durerii. Tot ce are mai frumos în el s-a născut cu durere, din durere. La rădăcina fiecăreia din ideile sale se găsește o rană. Fie că și-a viața științei, fie
ANUARUL FILIALEI BANAT-TIMIŞOARA A LŞIGII SCRIITORILOR- BORNĂ DE GRANIŢĂ A SPAŢIULUI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343470_a_344799]
-
Ba, de ce ești tu țigan?” Motto: Cuvântul țigan a ajuns totuna cu rob...Robul nu e un om (Kogălniceanu) Orice societate funcționează după modele demne de urmat. Pentru istoria modernă a romilor, modelul cel mai cunoscut a fost Nicolae Gheorghe, filosof și sociolog, el fiind cel care în 1974 a fost însărcinat să studieze minoritățile pentru guvernul românesc. După 1989, el a fost desemnat încă o dată pentru guvernul României ca expert pentru minorități , si a întemeiat bazele filosofiei activismului, precum și bazele
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
văd, sufletu-mi, aleatoriu, dansând printre stele, Potopul de trupuri în floare, cu ochii lor verzi, sunt amprentele mele. Haideți, culorile în șapte să le-mpărțim, cănd ploile, ca roua, or să cadă, Pe cerul străveziu, să le culegem...Noi, filosofi, să plutim prin zăpadă... Și rădăcinilor un zâmbet să cristalizam, în martie, cu-o roșie lalea, Prin verdele din crudul sau refren să trecem la cea galbenă sulfina, Apoi și visele albastre ne readuc în primăvară, să-și țină taină
LALELE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344117_a_345446]
-
duhovnic la Mănăstirea Timișeni Șag, județul Timiș. Lucrarea sa duhovnicească în acest așezământ monahal situat la marginea Timișoarei a devenit rapid cunoscută, predicile elevate, bine documentate, din care nu lipseau citate culese din Sfinții Părinți și din operele unor mari filosofi ai lumii, și mai ales calitățile sale de duhovnic smerit la cugetare și blând sporind numărul credincioșilor, foarte mulți tineri venind aici să se îmbogățească sufletește și să primească hrană spirituală. Părintele Arhimandrit Ioan Negruțiu a ostenit zeci de ani
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
și pentru Născătoarea Mântuitorului IISUS ! Pentru Slujirea cu Dreptate, iubit de toți și Venerat, Să cânte cu Îngerii, la DOMNU-n Ceruri s-a mutat ! ............ Sf.Mc Ciprian al Antiohiei și Sf.Mc.Iustina fecioara. A trăit sub Împăratul Cel Rău-Dioclețian Filosof și vrăjitor, din neamul cartaginean. În Antiohia siriană pe Apolon îl slujea Și-n multă necurăție păgânește el vrăjea... Dornic de învățătură, având multe bogății, Cutreierat-a multe locuri vestite-n vrăjitorii... A studiat prin Caldeea, la Atena-n Grecia
SF.AP.ANANIA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343030_a_344359]
-
căreia trebuia să-i fac prefață, acum abia o citesc pe telefonul mobil pe patul din spital și mi se pare plină de suferință și cu adevărat consolatoare. Poate aceasta este și menirea artei, a filosofiei o spusese demult prințul filosofilor, Hegel, care la 61 de ani s-a stins pe neașteptate de „cholera sicca” (vineri ținuse ultimele ore ale cursului, iar de duminică de la ora 11 până luni la ora 5, 14 nov. 1831, s-a zbătut și a trecut
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
ne privim trupul, am putea vedea toate acestea, dar fiindcă suntem privați de acest drept, obligația noastră este de a le descoperi și a lucra pentru dezvoltarea calităților și diminuarea defectelor. Nu în zadar au strigat de-a lungul timpurilor filosofi și teologi : „Cunoaște-te pe tine însuți !”. Numai prin autocunoaștere ne putem modela viața spre bine. Nu este un lucru ușor de a te cunoaște pe tine însuți, fiindcă multe sunt ascunse în sufletul nostru și multe tindem să le
BUCURIE ŞI INVIDIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343190_a_344519]
-
mai sunt cei interesați de cucerirea înțelepciunii, a cunoașterii, a frumosului, a binelui. Ele intră în sfera Îngerilor! - afirmă unii în mod cinic -, nu satisfac poftele noastre, nu le putem pipăi! Și apare devierea, trădarea, înșelăciunea. „Scopul scuză mijloacele”, spunea filosoful, politicianul italian Niccolo Machiavelli (sec. XV) într-o cartea a sa, el însuși fiind atașat unui guvern totalitar, corupt. Și fraza a devenit celebră, presupunând compromisuri care se abat de la propriile noastre principii morale. În minte se naște ideea înșelăciunii
DESPRE ÎNŞELĂCIUNE, FURĂCIUNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343188_a_344517]
-
să impună anumite norme de conviețuire, pentru ca cel intrat în comunitate să nu se conducă după instincte și pofte de tot felul. Vădit este, dacă în viața omului nu există constrângeri morale, omul nu poate avea nici tulburări de conștiință. Filosoful Nae Ionescu (1890-1940), în cartea sa „Metafizica” arată cum libertatea are limitele ei indicate de natura omului; într-o societate normală această libertate individuală nu trebuie încercuită, ea va trebui încercuită doar când „individul crește peste limitele lui firești și
DESPRE ÎNŞELĂCIUNE, FURĂCIUNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343188_a_344517]
-
fi patron de ziar și a conduce secția culturală, aici, sunt preocupări complementare. Nu fac numai cultură, scriu și editoriale, cărți, fac tehnoredactare, îngrijesc ediții ale altor scriitori..., „nimic din ceea ce este omenesc nu mi-e străin” - cum ar spune filosoful. Mi-am propus să dovedesc forța creatoare a românilor de aici, și i-am căutat pe cei de valoare, i-am mediatizat. Când spun români, mă refer la cetățeni români, nu la etnie. Pentru mine, valoarea nu are etnie, după cum
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
2012 Toate Articolele Autorului “Masca” lui Schopenhauer-paradisul pierdut al neființei Întreaga filosofie a lui Schopenhauer se învârte în jurul unui pardox pe care îl ia drept teză: ”nostalgia nemărginiă către paradisul pierdut al ființei”(Arthur Schopenhauer,Sammtliche Werke in sechs Banden. ). Filosoful se închipuie un neobosit călător în spațiul virtual al moralității purtând masca pesimistului fără leac și, precum Hamlet cu craniul lui Yorick în palmă, gândește amurgit asupra inutilități vieții și infinitului morții. Însă în cugetările lui Schopenhauer descoperim o flagrantă
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343639_a_344968]
-
nu-și răscolească situația chinuitoare și dureroasă a norocului, căci asemenea gândurilor alimentează durerea și îi prefac în proprii lor călăi, „heautontimorumenos”( ibidem,Band lV,p.484). Însă, cercetând mai adânc ne dăm seama că nu este singura “mască“ a filosofului, el folosid multe astfel de accesorii în gândirea lui. Între acestea, dezarmonia dintre traiul său îmbelșugat, excentric, și propovăduirea , să-i zicem ipocrită , a ascezei, nu este o “mască” rar întâlnită, a folosito și moralizatorii: Seneca , Marx și Engels. Această
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343639_a_344968]
-
filosofice, care mai așteaptă să fie aduse din tainițele textului original în conul de lumină. Schopenhauer prin această mască a dorit să convingă că meditația sa, fals pesimistă, vibrează de un patos al sincerității provenit din nefericirea sa, dar tot filosoful a dorit să convingă că în existența tuturor oamenilor se desfășoară o comedie ipocrită, incifrată în” hieroglifa bucuriei”, un fel de bal mascat jucat pe scena lumii ce se încheie la teribilul sfârșit prin scoaterea măști. Sub această zodie burlescă
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343639_a_344968]
-
să convingă că în existența tuturor oamenilor se desfășoară o comedie ipocrită, incifrată în” hieroglifa bucuriei”, un fel de bal mascat jucat pe scena lumii ce se încheie la teribilul sfârșit prin scoaterea măști. Sub această zodie burlescă de carnaval filosoful se simte în apele lui. Pentru el toți oamenii spun neadevăruri și disimulează. Dar se pune fireasca întrebare: dacă toți semenii lui poartă „masca arlechinului,”atunci, prin logică, oare numai el alesul, face excepție de la regulă, să fie marele mag
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343639_a_344968]
-
de la regulă, să fie marele mag al supremului adevăr care predică zadarnic în pustiul minciunii? Acest paradox îl prinde în cursa sa. De fapt cu el trebuie să înceapă diferențierea ceea ce este cineva și ceea ce reprezintă cineva,(disjuncție operată de filosof în Aforisme asupra înțelepciunii în viață, ca aplicare în câmpul moralei a tezei sale fundamentale lumea este reprezentarea mea.) În această situație ,de la mai bine de un veac de la dispariția sa, filosoful ne apare ca un gânditor în fața oglinzii, obsedat
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343639_a_344968]
-
cineva și ceea ce reprezintă cineva,(disjuncție operată de filosof în Aforisme asupra înțelepciunii în viață, ca aplicare în câmpul moralei a tezei sale fundamentale lumea este reprezentarea mea.) În această situație ,de la mai bine de un veac de la dispariția sa, filosoful ne apare ca un gânditor în fața oglinzii, obsedat să se reprezinte într-un fel în ochii posterității- adică să-și picteze un autoportret cu o mască schimonosită de o durere eternă.O mulțime de comentatori- apologeți din veacul al XIX
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343639_a_344968]
-
Timon din Atena”, fapt ce l-a influențat și pe M.Eminescu. Descoperind o descendență spirituală din Mefisto.( Friedrich Paulsen, Schopenhauer, Hamlet,Mephistopheles.Drei zur Naturgeschichte des Pessimismus.Dritte Auflage, Stuttgart und Berlin, 1911).Sub această mască și în ciuda ei, filosoful a meditat în voie, cu o exuberanță descătușată, despre fericire, despre veselie, despre optimism și bucuria de atrăi, despre hedonism. Despre acesta a scris mai mult punându-i o etichetă eudemonistă. În acest context, contradicțiile din opera lui Schopenhauer ascunde
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343639_a_344968]
-
Schopenhauer ascunde și o întorsătură de gând, cheia sufletului său.Opera lui ascunde un travestit romantic, aplecată cu o exagerare orientală asupra răului, și se ascunde într-un sofism al fericirii. Dincolo de jocul teatral al maledicțiunii, transpare optimismul blând al filosofului care, gândește mereu pentru a căuta fericirii un cosmos luminos, și surâde când masca cea tristă îi cade... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Masca lui Schopenhauer-paradisul pierdut al neființei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 622, Anul
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343639_a_344968]
-
mai întemeia pe probe obiective, ci pe probe subiective și relative, situație în care ar fi anihilat dreptul de a contesta probațiune în fața instanței într-o atare situație (aspect care se transformă într-un „infinit ineficient“, sintagmă ce aparține filosofului Friedrich Hegel). ... 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că autorul excepției solicită Curții completarea textului criticat în sensul introducerii suspectului și a inculpatului printre participanții la procesul penal ale căror declarații
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
Codul de procedură penală consacră aflarea adevărului de către organele judiciare ca principiu de bază al aplicării legii procesuale penale. Curtea reține că, înainte de a fi o categorie juridică, adevărul este o categorie filosofică. Delimitând adevărul de nonadevăr, majoritatea filosofilor subliniază caracterul obiectiv al adevărului, care nu depinde de voința omului. Dacă opiniile cu privire la definirea adevărului sunt destul de convergente, opiniile expuse în filosofie cu privire la posibilitatea omului de a cunoaște adevărul sunt foarte divergente, mergând de
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
nostru complet nefolositor pentru el. Mdee, a cam trebuit să sufere pentru prietenia sinceră pe care ne-o poartă! Însă, bietul de el, avea și un mare defect! Nu avea suflet! Într-un consens absolut explicabil pentru specia noastră încuiată, filosofii, teologii, psihiatrii, psihologii, savanții, cercetătorii, troglodiții, ba chiar și analfabeții declarau de mii de ani că suflet avem numai noi oamenii și, pe linie de consecință, avem dreptul de a schingiui, omorî, vâna, bate cu sadism, pune la munci cumplite
DILEME PROVOCATE DE ABERAŢII ŞTIINŢIFICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377486_a_378815]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > OUL FILOSOF Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017 Toate Articolele Autorului Oul filosof După La Fontaine Ca din senin, fără motiv, Un Ou neghiob și guraliv, De curând ieșit în lume, Porni întrebări a pune
OUL FILOSOF de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377577_a_378906]