KorAP: Find »[drukola/base=finalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...127 128 129 ...362 >

9,041 matches

Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

exclusă din societate; deși societatea ar fi îndreptățită să-i restrângă la maximum libertatea, ea face tocmai din aceasta cadrul reformării condamnatului. Ceea ce în cazul pedepsei cu munca în folosul comunității este premisa recuperării, în cazul pedepsei cu închisoarea constituie finalitatea: redobândirea libertății are loc la capătul procesului de resocializare. Munca este utilizată ca instrument de reeducare și în cadrul pedepselor privative de libertate. Spre deosebire de reglementarea în vigoare, proiectul de lege nu prevede obligativitatea muncii pentru persoanele condamnate. Noul mod de a

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Așa cum menționam anterior, organizarea executării detenției pe sistemul gradual al celor patru regimuri are ca funcție principală exercitarea de presiuni din partea personalului instituției, astfel încât deținutul să adopte atitudini conforme așteptărilor administrației (prezumția este că așteptările acesteia coincid, cel puțin prin finalitatea lor, cu cele ale societății din afara penitenciarului). Trecerea de la un regim la altul depinde, așadar, de două elemente: comportarea deținutului și perceperea acestui comportament de către administrație ca semnificativă pentru reintegrarea în societate. În termenii proiectului de lege, respectarea regulilor instituției

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Teoretic, această imposibilitate obiectivă de a îndeplini dispozițiile legii ar putea genera o avalanșă de procese prin care Direcția generală a penitenciarelor să fie obligată să răspundă pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare. * * * Așa cum reiese din textul proiectului de lege, finalitatea activităților desfășurate pe perioada detenției este de să-l pregătească pe deținut în vederea reintegrării în societate. Indiferent de regimul de detenție aplicat, condamnatul beneficiază de un ansamblu de drepturi: unele dintre acestea sunt acordate necondiționat și nu pot fi limitate

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
în contextul relațiilor de familie, de către unul dintre membrii familiei, prin care este subminată viața, integritatea corporală sau psihologică ori libertatea unui alt membru al familiei, sau care afectează în mod grav dezvoltarea personalității acestuia. În vederea înțelegerii fenomenului din perspectiva finalității intervențiilor potențiale, violența domestică poate fi definită în baza a trei criterii (Borkowski, Murcle și Walker, 1983): a) Comportamentul în sine, în măsura în care implică sau nu implică violența fizică ori amenințarea cu folosirea violenței fizice. b) Consecințele suferite de victimă. c

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395

cunoscute, în scopul identificării eventualelor puncte comune și precizării aspectelor divergente. 1) Pentru Laplanche și Pontalis (1967), mecanismele de apărare reprezintă diferitele tipuri de operații în care apărarea se poate concretiza. Cât despre apărare, ea constituie ansamblul operațiilor a căror finalitate este să reducă, să suprime orice schimbare susceptibilă de a pune în pericol integritatea și constanța individului biopsihologic. Autorii citați mai precizează că apărarea ia adesea o înfățișare compulsională și că ea operează, fie doar și parțial, în mod inconștient

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
luare de poziție în privința conceptului, deoarece, după cum afirmă același Widlöcher: „Mecanismele de apărare vor fi diferitele tipuri de operații în care apărarea se poate concretiza, adică formele clinice ale acestor operații defensive”. Pentru Widlöcher, apărarea reprezintă ansamblul operațiilor a căror finalitate este de a reduce un conflict intrapsihic, făcând în așa fel încât unul dintre elementele acestuia să fie inaccesibil experienței conștiente. Psihanalistul pledează pentru unul din elementele conflictului, dar tot el arată că, într-un anumit fel, se poate spune

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
teoretică (utilizată pentru a descrie un mod de activitate psihică, de funcționare mentală ș5ț); - metafore ale stilurilor cognitive (6a). Este interesant apoi de notat care sunt diferențele specifice indicate în cele nouă definiții citate. Vom examina în continuare, pe rând, finalitățile mecanismelor de apărare și modurile de acțiune adoptate în vederea atingerii unei anumite finalități - altfel spus, procedeele utilizate și modul lor de desfășurare. Finalitățile sunt formulate adesea într-o manieră foarte largă: reducerea, suprimarea oricărei schimbări susceptibile de a pune în

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
ș5ț); - metafore ale stilurilor cognitive (6a). Este interesant apoi de notat care sunt diferențele specifice indicate în cele nouă definiții citate. Vom examina în continuare, pe rând, finalitățile mecanismelor de apărare și modurile de acțiune adoptate în vederea atingerii unei anumite finalități - altfel spus, procedeele utilizate și modul lor de desfășurare. Finalitățile sunt formulate adesea într-o manieră foarte largă: reducerea, suprimarea oricărei schimbări susceptibile de a pune în pericol integritatea și constanța individului biopsihologic (1) sau restaurarea homeostaziei psihice (6b). În

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
notat care sunt diferențele specifice indicate în cele nouă definiții citate. Vom examina în continuare, pe rând, finalitățile mecanismelor de apărare și modurile de acțiune adoptate în vederea atingerii unei anumite finalități - altfel spus, procedeele utilizate și modul lor de desfășurare. Finalitățile sunt formulate adesea într-o manieră foarte largă: reducerea, suprimarea oricărei schimbări susceptibile de a pune în pericol integritatea și constanța individului biopsihologic (1) sau restaurarea homeostaziei psihice (6b). În unele cazuri, finalitatea privește intrapsihicul: reducerea unui conflict intrapsihic (2

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
procedeele utilizate și modul lor de desfășurare. Finalitățile sunt formulate adesea într-o manieră foarte largă: reducerea, suprimarea oricărei schimbări susceptibile de a pune în pericol integritatea și constanța individului biopsihologic (1) sau restaurarea homeostaziei psihice (6b). În unele cazuri, finalitatea privește intrapsihicul: reducerea unui conflict intrapsihic (2) sau diminuarea angoasei generate de conflictele interioare dintre exigențele instinctuale și legile morale și sociale (3). În alte definiții, finalitatea face referire în mod explicit la mediul intern și la cel extern: stăpânirea

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
și constanța individului biopsihologic (1) sau restaurarea homeostaziei psihice (6b). În unele cazuri, finalitatea privește intrapsihicul: reducerea unui conflict intrapsihic (2) sau diminuarea angoasei generate de conflictele interioare dintre exigențele instinctuale și legile morale și sociale (3). În alte definiții, finalitatea face referire în mod explicit la mediul intern și la cel extern: stăpânirea, controlarea, canalizarea pericolelor interne și externe (4) sau protejarea individului împotriva anxietății, a perceperii pericolelor sau împotriva factorilor de stres interni și externi (7b). Pentru alți autori

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
sau protejarea individului împotriva anxietății, a perceperii pericolelor sau împotriva factorilor de stres interni și externi (7b). Pentru alți autori, această dublă referire la mediul intern și la cel extern este implicită, mediul extern fiind evocat prin conceptul de stres; finalitatea mecanismelor de apărare s-ar configura atunci astfel: mascarea sau atenuarea conflictelor ori a factorilor de stres care generează anxietatea (7a), reducerea sau evitarea unor stări negative, cum sunt conflictul, frustrarea, anxietatea și stresul (8). Să spunem, în sfârșit, că

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
de stres care generează anxietatea (7a), reducerea sau evitarea unor stări negative, cum sunt conflictul, frustrarea, anxietatea și stresul (8). Să spunem, în sfârșit, că doar una dintre aceste definiții (9) nu face referire clară la mediul intern sau extern; finalitatea este în acest caz disimularea, evitarea sau modificarea amenințărilor, conflictelor sau pericolelor. Dezacordul dintre aceste definiții este adeseori legat de originea exclusiv internă sau mixtă (internă și externă) atribuită pericolului care declanșează apărarea. Evocând această chestiune în dialogurile sale cu

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
context specific, A. Freud recomandă evitarea confuziei între angoasa atribuită lumii exterioare și angoasa a cărei sursă reală emană din lumea exterioară. Cele nouă definiții citate mai sus menționează mai multe procedee ce permit mecanismelor de apărare să-și atingă finalitățile: - făcând unul dintre elementele conflictului să devină inaccesibil conștiinței (2); - printr-o remaniere a realităților interne și externe (6a); - printr-o deformare temporară a realității din cauza unor gânduri, sentimente și comportamente (6b); - îndeplinind o funcție de disimulare (5); - ca mediatori ai

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
de a deveni identic cu celălalt) (Vocabularul de filosofie al lui Lalande, în Laplanche și Pontalis, 1967), cele două sensuri ale cuvântului țin, la prima vedere, mai mult de activitățile conștiente decât de cele inconștiente. Or, acest mecanism își manifestă finalitatea defensivă tocmai ca activitate inconștientă. Aceasta pentru că identificarea nu este o simplă imitare, cum am putea crede dacă ne gândim la copilul ce se identifică în jocurile sale cu un erou de benzi desenate sau la adolescenta copiind prin vestimentație

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
de identificare antrenează două principii aparent contradictorii și totuși complementare pentru logica inconștientului: cel al echivalenței (același) și cel al distincției (celălalt). Asemănătorul și diferitul, subiectul și obiectul, unicitatea și pluralitateasunt utilizate toate, în același timp, de către procesul de identificare, finalitatea constând în protejarea și îmbogățirea eului. Astfel, „fantasmele inconștiente de identificare” reprezintă o parte esențială în construirea eului în relație cu celălalt. Identificarea constituie punctul de pornire al unei relații obiectuale, precum și o apărare esențială împotriva absenței obiectului, pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Ciccone și Lhopital, 1991). Derivat din nevoile pulsionale, scopul introiecției constă în evitarea angoasei (prin aceasta, el constituie un mecanism de apărare) și intensificarea funcțiilor psihice. Acest proces se caracterizează deci prin faptul că nu se mulțumește să aibă o finalitate defensivă, contribuind, în cel mai bun caz, la îmbogățirea eului. Istorictc "Istoric" Ferenczi (1909/1968) introduce conceptul de „introiecție” printr-un raport de simetrie cu acela de „proiecție”. El îl constată în practica clinică la adulți și pare să-l

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Corola-publishinghouse/Science/229_a_483

necesită schimbare. Pentru implementarea propriului sistem de control intern, conducătorii entităților trebuie să dispună măsurile necesare pentru: analiza obiectivelor generale și specifice ale entității, stabilirea activităților și acțiunilor din structura acestora, determinarea indicatorilor de rezultat pentru fiecare activitate în vederea asigurării finalității acestora, atașarea riscurilor și a activităților de control, elaborarea Registrului riscurilor și a procedurilor operaționale de lucru, formalizate pe fluxuri/procese/activități, ținând cont de particularitățile cadrului legal și de celelalte elemente specifice. Standardele de control intern definesc un minimum

Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță (2008) [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278

oferit numai necazuri. ș...ț Teoriile internaționaliste au fost Întotdeauna practicate de cei puternici, nu pentru a viza propriile lor țări, ci țările slabe. Nu putem să schimbăm internaționalismul comunist cu internaționalismul capitalist. În fond, cele două internaționalisme au aceeași finalitate și aceeași origine. 2.7. Uniunea Democratică a Maghiarilor din România - de la apărarea drepturilor etnice la valorizarea anticomunismului În spațiul politic românesc, În rândul partidelor fondate de fostele elite comuniste, UDMR a reprezentat o excepție din punct de vedere doctrinar

ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
unui anumit tip de interacțiune socială, asigură corența internă a volumului. Remarcăm Însă insuficienta aprofundare, În raport cu tema urmărită, a funcțiilor educației În sistemele totalitare. Poziționarea În spațiul sociologiei educației i-ar fi permis autorului să evalueze de o manieră comparativă finalitățile educației. Cum M. D. Gheorghiu folosește În analiză unele invariante istorice, considerăm că ar fi fost profitabilă utilizarea unei grile de cercetare care să evidențieze finalitățile procesului educațional (1 - asimilarea de cunoștințe, 2 - formarea de deprinderi, capacități, abilități și 3

ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
spațiul sociologiei educației i-ar fi permis autorului să evalueze de o manieră comparativă finalitățile educației. Cum M. D. Gheorghiu folosește În analiză unele invariante istorice, considerăm că ar fi fost profitabilă utilizarea unei grile de cercetare care să evidențieze finalitățile procesului educațional (1 - asimilarea de cunoștințe, 2 - formarea de deprinderi, capacități, abilități și 3 - formarea de atitudini și comportamente), având În vedere că finalitățile procesului de Învățare au rămas aceleași de-a lungul timpului. Ceea ce variază este ierarhia acestor trei

ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
invariante istorice, considerăm că ar fi fost profitabilă utilizarea unei grile de cercetare care să evidențieze finalitățile procesului educațional (1 - asimilarea de cunoștințe, 2 - formarea de deprinderi, capacități, abilități și 3 - formarea de atitudini și comportamente), având În vedere că finalitățile procesului de Învățare au rămas aceleași de-a lungul timpului. Ceea ce variază este ierarhia acestor trei categorii de finalități, importanța acordată unei anumite categorii În defavoarea celoralte. O prezentare comparativă a finalităților procesului de Învățământ urmărite de școlile de partid ar

ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
1 - asimilarea de cunoștințe, 2 - formarea de deprinderi, capacități, abilități și 3 - formarea de atitudini și comportamente), având În vedere că finalitățile procesului de Învățare au rămas aceleași de-a lungul timpului. Ceea ce variază este ierarhia acestor trei categorii de finalități, importanța acordată unei anumite categorii În defavoarea celoralte. O prezentare comparativă a finalităților procesului de Învățământ urmărite de școlile de partid ar fi fost poate semnificativă În evaluarea acestora ca „instituții totale.” Este sesizabilă preferința sistemului comunist pentru categoria care este

ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
formarea de atitudini și comportamente), având În vedere că finalitățile procesului de Învățare au rămas aceleași de-a lungul timpului. Ceea ce variază este ierarhia acestor trei categorii de finalități, importanța acordată unei anumite categorii În defavoarea celoralte. O prezentare comparativă a finalităților procesului de Învățământ urmărite de școlile de partid ar fi fost poate semnificativă În evaluarea acestora ca „instituții totale.” Este sesizabilă preferința sistemului comunist pentru categoria care este mai efemeră, cea care permite promovarea conținuturilor, și, implicit, ideologizarea acestora, În detrimentul

ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
Corola-publishinghouse/Science/232_a_475

este cel care transformă intrările în ieșiri, trei etape fiind implicate în procesul de transformare: etapa intrării în sistem sau colectarea datelor; etapa prelucrării sau procesarea datelor; etapa ieșirilor din sistem sau generarea informațiilor. Componentele generale ale unui sistem informațional Finalitatea sistemului informațional este furnizarea de informații sub o formă direct utilizabilă, la momentul oportun, în scopul asigurării unei bune funcționări a sistemului operațional, precum și al luării deciziilor la diferite niveluri. Utilizatorii informațiilor generate de sistemul informațional se împart în două

Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]