5,879 matches
-
tratarea altor probleme, ajung, În mod logic, și la semnificația, ori la funcțiile destinului, ca entitate distinctă. Astfel, Ivan Evseev, În Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale și În Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și Îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici, În Cercul vieții. Roluri și performanță
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
că această idee rămâne primordial de origine religioasă. Scriitorii privesc lumea cu resemnare, cu Împăcare, chiar dacă sunt nemulțumiți de faptele negative cu care se confruntă. In epoca veche, literatura cultă s-a aflat foarte aproape, ca viziune și de Înțelepciunea folclorică. Aducerea pe lume a unui copil a fost simțită de oameni din totdeauna drept un act miraculos, misterios, cei implicați direct În aceasta (mama și fătul) fiind investiți cu forțe deosebite și tratați ca atare de Întreaga colectivitate. Subsumată riturilor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
căci de-o Întâlnește dracul, o ia la nevasta lui; măcar oleacă de făină și sare, că atunci se chiamă că lucrul ei s-a plătit. Una dintre finalitățile legendei pare a fi fost aceea a justificării si transmiterii credinței folclorice. Actualizând dramele si Întâmplările tragice consacrate În locuri și momente nefaste, colectivitatea, prin vocea naratorului, Îl Îndeamnă pe om să se Încadreze codului comportamental comun, spre a· ocoli primejdiile. Legendele și povestirile pun În lumină capacitatea extraordinară a colectivității arhaic-folclorice
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de copac abia cojită, codrul frate cu românul. Îndată ce el începe să-i „zică”, câțiva „curcani” încing o horă în linie, horă soră cu cea din primul cadru. Mesajul este limpede : soldații noștri sunt niște țărani în uniformă care cântă folcloric și dansează așijderea, pașnici chiar și pe linia frontului. Și deodată, un obuz vicios, trimis de turci de peste Dunăre, explodează în arierplan : Cobuz se prăbușește lovit în spate. Aceasta este, păstrând proporțiile, varianta propagandistică românească a exploziei cuirasatului Maine în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
categoriei sociale a intelectualilor, contribuind pas cu pas la nașterea strigătului public de după 1989 „Noi muncim, nu gândim !”. Dacă e vorba de absolvenți de facultate, atunci singura opțiune este îndepărtarea de orașul artificial, fals, corupt și afundarea într- un sat „folcloric”, uitat de lume, unde inginerul, agronomul, profesorul, medicul tânăr vor aduce lumină și vor lupta cu mentalitățile învechite. Anticitadinismul cinematografic, inaugurat în 1961 cu Poveste sentimentală, ia proporții doctrinare, cu consecințe în viața reală. Spre sfârșitul deceniului, orașele mari sunt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
rămâne întunecat în mijlocul veseliei generale. Stoian bea ceva și încearcă să fie un bun mesean. Din câteva replici între mireasă și Manu de la Cadre, înțelegem că nunta reală avusese loc cu trei zile înainte, acum era un remake, un „spectacol folcloric” cerut de tov. Mărieș pentru distracția înaltului său oaspete și prieten. Duma nu mai suportă : „Mi-e greață de circu’ ăsta !” - „Care circ ?” - „Nunta asta, vizita asta inopinată... Și mă îngrozește faptul că tu patronezi așa ceva, că permiți să ți
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
spus, a lui natura naturans cu natura naturata, a naturii cu cultura a sublimat, printre altele, în mitul pe care l-am numit semiantropomorf și care leagă, pe această dimensiune cel puțin, cele trei straturi culturale din Sud-Est: arhaic, medieval (folcloric) și modern.22 Trăind, vorba lui Lucian Blaga, "pe un pământ de cumpănă" țăranul sud-est european particularizează o ipostază umană tradițională, conservatoare și în același timp istorică, adaptabilă adică la "vremurile " denunțate, la noi, de către cronicari. Cele patru repere de
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
fie situația de șef spiritual (o treaptă înaltă în ierarhia ecleziastică), fie aceea de șef militar sau politic"27 e de verificat oricum prin sondarea reflexului artistic, indiferent că e vorba de cronici de "oglinzi ale principilor", mergând până la produsul folcloric și de autor. Funcționale în medievalitatea occidentală dar și în cea răsăriteană modelele umane nu le înlocuiesc pe cele vechi sau, mai corect, dacă acestea din urmă persistă își schimbă semnul și ponderea în sistemul de relații sociale și politice
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
de repetiții, unele prelungite până spre miezul nopții. Orchestra înființată de el a dăinuit aproape două decenii, a slujit manifestările artistice și petrecerile organizate de Cămin și chiar alte scopuri aducătoare de venituri pentru instituția respectivă (baluri, chermeze, hore, formații folclorice de Crăciun și de Anul Nou, onomastici etc.). O boală necruțătoare a curmat de timpuriu viața celui ce a trudit neprecupețit pentru școală, pentru satul pe care l-a iubit. A fost o pierdere incomensurabilă pe care a resimțit-o
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Yacht-Club Herăstrău, restaurant la Grădina Botanică), a mai putut fi revizitată - la o scară mult mai amplă și după intermezzo-ul stalinist - abia în anii șaizeci 20. Din nefericire, lucrările postbelice ale Henriettei Delavrancea-Gibory reprezintă un "regres" către vernacular și folcloric; arhitecta pare să fi abandonat căutările de interfață între tradiție și modernitate. Există, altfel, multe edificii înalte și mai degrabă moderne în orașele României interbelice, care valorifică (adaptând, esențializând sau doar schițând) figuri ale arhitecturii rurale sau târgovețe. Bovindourile de
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
s-a intîmplat În ziua sau În apropierea zilei În care se prăznuiește numele sfîntului; reluarea, continuarea numelui cuiva (bunicul, de obicei pe linie paternă, nașul de botez sau altcineva din familia acestuia etc.). Atribuirea Prezența ei În unele creații folclorice nu-i schimbă caracterul arhaic, dar Înlesnește decodarea. numelui nu se face deci Întîmplător; numele Îl menește pe cel numit; dîndu-i numele bunicului, de exemplu, i se menește să fie ca bunicul, să ducă mai departe ceea ce acesta Începuse. Numele
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În această localitate din fostul district al Cernăuților, populația era, la acea dată, majoritar ruteană, slujbele religioase se oficiau În limba ruteană, dar mulți dintre locuitorii Mihalcei știau rugăciunile numai În limba română. La fel se Întîmpla și cu producțiile folclorice; Plugul de anul nou Îl pornesc cu cuvintele: MÎnați măi!... hăi!... hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe românește, le spun În traducere stricată rusească, dar și atunci introducerea, precum și refrenul după fiecare strofă românește Îl spun: mînați măi..., hăi
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
spirituală, În care se cuprind și ucraineni, dar și polonezi, și armeni, și germani, și țigani și... Și nu pot fi excluși de aici, În nici un chip, românii. Chiar din partea Bucovinei unde românii au fost deznaționalizați. Ei trăiesc În creațiile folclorice, așa cum aduce aminte de ei antroponimia din regiunea dintre Prut și Nistru. CREAȚIE ȘI NAȚIONALISM La sfîrșitul anului 2003 apărea la editura Bukrek din Cernăuți volumul de versuri al lui Arcadie Opaiț Salonul de reanimare, În ediție bilingvă, română - ucraineană
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În discuție o observație făcută În prefață de Raul Cilaceava: versurile lui [Arcadie Opaiț] sînt transnaționale, fără sforțări patriotarde și jurăminte extatice. Românismul creației sale poate fi intuit doar după niște detalii pur exterioare (consacrări lui Eminescu, referiri la realități folclorice etc.). Această afirmație Îi servește probabil autorului ei să argumenteze că poezia lui Arcadie este de factură modernă, ca atare trebuie să fie transnațională și astfel mai ușor de tradus și de interpretat de cititori aparținînd altor limbi, altor universuri
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de greci, sub numele de gymnosofiști (yogini). Prin aceste practici, prin care localnicii își dovedesc bunătatea sufletului dăruind o serie de produse (ouă roșii, cozonac, miel, vin, colivă și colaci), ei se integrează în circuitul sărbătorilor spirituale universale. În creația folclorică a localnicilor de pe valea Șacovățului,se fac referiri la diverse aspecte care interesează geografia, precum în cazul Plugușorului local: Aspectele prezentate se regăsesc parțial și la capitolul de geografie economică, cu precizarea că luleaua (implicit, obiceiul de a fuma tutun
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
De ce este atât de ieftin învățământul superior românesc? (Și, ca urmare, de ce este condamnat să fie în continuare subfinanțat?) Există mai multe răspunsuri. Din păcate, ele sunt adesea formulate fără o întemeiere solidă și circulă în mediile academice ca explicații „folclorice”. De aceea, și noi le vom analiza fără a face referire la anumite lucrări în care au fost formulate. Un prim răspuns la întrebarea de ce învățământul românesc este prost finanțat sau, cel puțin, mai prost finanțat decât în „anii de
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
niște încercări de metode. Din păcate și studiile care se publică în legătură cu metoda sunt foarte puțin răspândite în țară, foarte puțin cunoscute. Fiecare culegător de folclor, indiferent de pregătirea intelectuală, ar trebui să aibă un minim de cunoștinețe despre fenomenul folcloric, să posede câteva in instrumentele indispensabile investigației: o fișă sumară monografică, o fișă de repertoriu elaborată pe genuri la o problematică anume ce trebuie urmărită pe teren ș.a. Acestea ar putea fi publicate de specialiști, tradiția metodologică românească fiind una
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
ani? Pentru specialiști, folclorul nostru este o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara faptului că este extraordinar de frumos, de dinamic și extrem de sugestiv. Ansamblurile noastre, îndeosebi grupurile folclorice din mediul rural, au fost elogios primite atât de specialiști, cât și de public. Din păcate, am întâlnit și câțiva coregrafi care, cu obrăznicie nemaipomenită, mi-au spus că nu avem folclor, că el este unguresc sau turcesc. O asemenea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
semn de întrebare de ce când am avut un savant ca Brăiloiu, un mare savant datorită căruia a luat naștere Societatea Compozitorilor Români, care a pledat mult pentru legătura compozitorilor cu viața și arta poporului nostru, care a pus bazele științei folclorice, ridicând-o la nivel european, un om adevărat, care a publicat întâiul studiu de muzicologie pe baza unei metode personale, 71 care este recunoscut în toată lumea ca unul din cei mai luminați etnomuzicologi, de ce, spun, lucrările sale nu sunt editate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
pentru răspândirea studiilor sale, știut fiind că majoritatea dintre ele au o importanță universală. Niciunul dintre specialiștii străini, de exemplu, nu a elaborat studiile fundamentale despre sistemele ritmice, niciunul nu a ajuns la adâncimea de interpretare și relevare a surselor folclorice, identice la toate popoarele lumii. Iar în timp ce noi nu suntem capabili să ne propagăm valorile, străinii au materiale foarte frumoase și foarte riguros îngrijite. Iată, de pildă, am găsit trei volume din Romanian folk music de B. Bartök, dar după
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
de turneele întreprinse peste hotare, aș vrea să ne oprim puțin asupra lor. Mai exact spus, 82 să vorbiți cititorilor despre viitoarele deplasări, pentru că succesele repurtate până acum se cunosc deja. Peste câteva zile voi pleca în Grecia, cu Ansamblul Folcloric al C.C. al U.T.C., iar între 14-17 octombrie voi fi în Uniunea Sovietică, împreună cu Savoy. În ianuarie 1985 sunt invitată în Cuba, cu Privighetoarea, la „Șlagăre în studio”, aici urmând să participe soliști din alte opt țări invitate. Acest
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
niște încercări de metode. Din păcate și studiile care se publică în legătură cu metoda sunt foarte puțin răspândite în țară, foarte puțin cunoscute. Fiecare culegător de folclor, indiferent de pregătirea intelectuală, ar trebui să aibă un minim de cunoștinețe despre fenomenul folcloric, să posede câteva in instrumentele indispensabile investigației: o fișă sumară monografică, o fișă de repertoriu elaborată pe genuri la o problematică anume ce trebuie urmărită pe teren ș.a. Acestea ar putea fi publicate de specialiști, tradiția metodologică românească fiind una
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
ani? Pentru specialiști, folclorul nostru este o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara faptului că este extraordinar de frumos, de dinamic și extrem de sugestiv. Ansamblurile noastre, îndeosebi grupurile folclorice din mediul rural, au fost elogios primite atât de specialiști, cât și de public. Din păcate, am întâlnit și câțiva coregrafi care, cu obrăznicie nemaipomenită, mi-au spus că nu avem folclor, că el este unguresc sau turcesc. O asemenea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
semn de întrebare de ce când am avut un savant ca Brăiloiu, un mare savant datorită căruia a luat naștere Societatea Compozitorilor Români, care a pledat mult pentru legătura compozitorilor cu viața și arta poporului nostru, care a pus bazele științei folclorice, ridicând-o la nivel european, un om adevărat, care a publicat întâiul studiu de muzicologie pe baza unei metode personale, 71 care este recunoscut în toată lumea ca unul din cei mai luminați etnomuzicologi, de ce, spun, lucrările sale nu sunt editate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
pentru răspândirea studiilor sale, știut fiind că majoritatea dintre ele au o importanță universală. Niciunul dintre specialiștii străini, de exemplu, nu a elaborat studiile fundamentale despre sistemele ritmice, niciunul nu a ajuns la adâncimea de interpretare și relevare a surselor folclorice, identice la toate popoarele lumii. Iar în timp ce noi nu suntem capabili să ne propagăm valorile, străinii au materiale foarte frumoase și foarte riguros îngrijite. Iată, de pildă, am găsit trei volume din Romanian folk music de B. Bartök, dar după
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]