15,024 matches
-
Putem vorbi, de exemplu, despre o "logică formală" existențialistă "interpretată" prin filosofiile care participă la ea; de fapt, ea este pusă să ordoneze un conținut de idei (întrebări, probleme, soluții, "teme" etc.). La fel spunem despre personalism: există o "logică formală" "interpretată" în filosofiile personaliste, între acestea aflându-se și personalismul energetic. (Termenul "interpretare" activează aici două sensuri, vizate în complementaritatea lor: cel în care îl folosesc logicienii atunci când dau valori unor variabile ce alcătuiesc o formulă, în cazul nostru "formula
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
între acestea aflându-se și personalismul energetic. (Termenul "interpretare" activează aici două sensuri, vizate în complementaritatea lor: cel în care îl folosesc logicienii atunci când dau valori unor variabile ce alcătuiesc o formulă, în cazul nostru "formula" fiind o anumită "logică formală" (aspectul formal al filosofiei); și cel în care el apare în mediile filosofiei hermeneutice: interpretarea propune o nouă lume; sau, în cuvintele lui P. Ricoeur: "În măsura în care sensul unui text a devenit autonom în raport cu intenția subiectivă a autorului său, problema esențială
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aflându-se și personalismul energetic. (Termenul "interpretare" activează aici două sensuri, vizate în complementaritatea lor: cel în care îl folosesc logicienii atunci când dau valori unor variabile ce alcătuiesc o formulă, în cazul nostru "formula" fiind o anumită "logică formală" (aspectul formal al filosofiei); și cel în care el apare în mediile filosofiei hermeneutice: interpretarea propune o nouă lume; sau, în cuvintele lui P. Ricoeur: "În măsura în care sensul unui text a devenit autonom în raport cu intenția subiectivă a autorului său, problema esențială nu este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
textului, intenția pierdută, ci de a desfășura, în fața textului, 'lumea' pe care acesta o deschide și o dezvăluie"26. Uneori un anumit concept înfăptuiește adecvarea filosofiei din care face parte la un model, altfel spus, realizează "interpretarea" față de o "logică formală". O astfel de poziție o are conceptul determinismului prin finalitate din filosofia lui C. Rădulescu-Motru față de structura formală a conceptului kantian al finalității. Tocmai această participare face posibilă, în orizontul filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, o anumită "teorie" asupra omului încadrată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
26. Uneori un anumit concept înfăptuiește adecvarea filosofiei din care face parte la un model, altfel spus, realizează "interpretarea" față de o "logică formală". O astfel de poziție o are conceptul determinismului prin finalitate din filosofia lui C. Rădulescu-Motru față de structura formală a conceptului kantian al finalității. Tocmai această participare face posibilă, în orizontul filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, o anumită "teorie" asupra omului încadrată "logicii personaliste". Principiul de construcție a interpretării din această lucrare ideea că personalismul energetic propune, prin unul dintre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
teorie" asupra omului încadrată "logicii personaliste". Principiul de construcție a interpretării din această lucrare ideea că personalismul energetic propune, prin unul dintre conceptele fundamentale sub condiția vizării sale antropologice, anume determinismul prin finalitate (gândit de Rădulescu-Motru în analogie cu structura formală a conceptului kantian al finalității), o formulă filosofică de tipul "personalismului" contemporan este desfășurat pe mai multe secvențe ce se vor regăsi în cele trei capitole ale lucrării. Întâi este dezvăluit sensul antropologic al filosofiei kantiene pornind de la conceptul finalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cele trei capitole ale lucrării. Întâi este dezvăluit sensul antropologic al filosofiei kantiene pornind de la conceptul finalității și este identificat modelul de reconstrucție a umanului pe care ea îl cuprinde. Apoi, pe temeiul analogiei dintre determinismul prin finalitate și structura formală a conceptului kantian al finalității, sunt dezvăluite: a) justificarea formală a determinismului prin finalitate (înfăptuită, în filosofia lui C. Rădulescu-Motru, prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor personalității); c) confirmarea sa deplină (posibilă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al filosofiei kantiene pornind de la conceptul finalității și este identificat modelul de reconstrucție a umanului pe care ea îl cuprinde. Apoi, pe temeiul analogiei dintre determinismul prin finalitate și structura formală a conceptului kantian al finalității, sunt dezvăluite: a) justificarea formală a determinismului prin finalitate (înfăptuită, în filosofia lui C. Rădulescu-Motru, prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor personalității); c) confirmarea sa deplină (posibilă prin conceptul vocației). În final, vor fi semnalate deosebirile dintre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ordine de finalitate. Această extindere (operațiile care o fac posibilă), împreună cu urmarea ei firească, anume refacerea unității lumii, adică punerea laolaltă, pe același temei, a naturii și omului, gândite împreună cu ideea omului ca scop final al existenței lumii, instituie dimensiunea formală a conceptului kantian al finalității. Finalitatea este un principiu al omului și numai pornind de la acesta putem accepta ordinea de finalitate a naturii. În personalismul energetic, vizat ca reconstrucție filosofică a umanului, ideea finalității este, metodologic, primară, căci filosofia în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitate a naturii. În personalismul energetic, vizat ca reconstrucție filosofică a umanului, ideea finalității este, metodologic, primară, căci filosofia în cauză e structurată în jurul conceptului determinismului prin finalitate. Acesta îi concentrează sensurile; dar el este construit ca "interpretare" a structurii formale a conceptului kantian al finalității. Determinismul prin finalitate are o justificare formală prin conceptele de timp și destin, concepte ce alcătuiesc spațiul logic, ordinea operațiilor logice prin care determinismul prin finalitate este posibil. Timpul și destinul desfășoară formele istorice ale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideea finalității este, metodologic, primară, căci filosofia în cauză e structurată în jurul conceptului determinismului prin finalitate. Acesta îi concentrează sensurile; dar el este construit ca "interpretare" a structurii formale a conceptului kantian al finalității. Determinismul prin finalitate are o justificare formală prin conceptele de timp și destin, concepte ce alcătuiesc spațiul logic, ordinea operațiilor logice prin care determinismul prin finalitate este posibil. Timpul și destinul desfășoară formele istorice ale personalității (personalitatea mistică, "tipul", personalitatea energetică). Fiecare formă se propune ca unitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în întreaga istorie a filosofiei. Îl putem regăsi, concentrat, în definiția aristotelică a omului ca zoon politikon, sau în cea cartesiană ca ființă cugetătoare; peste tot este vorba de concentrarea ființei umane într-o trăsătură de esență: de aici subordonarea formală față de modelul antropologiei filosofice. Desigur, încadrarea este motivată dacă, pornind de la postularea esenței omului, demersul continuă către forma unei "teorii" care are ca principiu această postulare și care desfășoară determinațiile existenței umane. Gândit formal, prin raportare la operațiile sale, prezente
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de lucru în această parte a lucrării de față este ideea că în filosofia kantiană se află un "proiect antropologic". După cum au fost prezentate lucrurile aici, deosebirea fundamentală dintre "model" și "proiect", în cazul tematizării problemei omului, este de natură formală; astfel, modelul este autonom, în sensul că își poartă prin sine "rațiunea" de a fi, în vreme ce proiectul depinde, cumva, de reconstrucția filosofică a cărei parte este; totuși, cum ar spune Noica, partea aceasta poartă noima întregului corespunzător. Așa încât nu trebuie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Ceea ce înseamnă că proiectul antropologic constituie, cel puțin pentru unele reconstrucții, "argumentul" condiției propriu-zis filosofice a acestora. Cred că aceasta este situația reconstrucției filosofice critice kantiene. De aceea, abia după dezvăluirea proiectului antropologic din filosofia critică vom putea determina structura formală a conceptului kantian al finalității, în legătură cu care va fi interpretat personalismul energetic. Trebuie făcută încă o observație înainte de a trece la prezentarea problemelor antropologice ale filosofiei critice. Discuția despre modelele de reconstrucție a umanului a avut ca scop nu doar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Trebuie făcută încă o observație înainte de a trece la prezentarea problemelor antropologice ale filosofiei critice. Discuția despre modelele de reconstrucție a umanului a avut ca scop nu doar detașarea (dezvăluirea) proiectului antropologic, acesta fiind propriu reconstrucției kantiene ce cuprinde structura formală a finalității în legătură cu care va fi regândit personalismul energetic, ci și recunoașterea, în acesta din urmă, a tipului de reconstrucție a umanului pe care o propune. Observăm însă o "evoluție" a în concepția despre om a lui C. Rădulescu-Motru. De la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
german va construi un răspuns și la întrebarea privind statutul "existențial" al omului. Acest răspuns are relevanță pentru interpretarea personalismului energetic propusă în lucrarea de față, căci în orizontul lui de semnificații vom găsi conceptul finalității, iar din perspectiva structurii formale a acestuia va fi croită interpretarea "antropologică" a filosofii lui C. Rădulescu-Motru. În cap. "Metodologia facultății de judecare teleologice" din Critica facultății de judecare, Kant formulează un enunț potrivit căruia omul este "scop final al creației" sau "scop final al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
criticii rațiunii pure alcătuiesc o unitate "teoretică" în forma unui "proiect antropologic" și pentru a onora sarcinile lucrării de față, vom tematiza mai departe formula descriptivă a priectului antropologic kantian. În felul acesta capătă o șansă în plus regândirea legăturilor (formale) dintre filosofia lui Kant și cea a lui C. Rădulescu-Motru, ceea ce ne-am propus în această carte. I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian "Eu sunt" constituie formula unei aprehensiuni de sine ("conștiință de sine", apercepție totodată empirică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumii. Ideea despre unitatea de existență a omului va constitui tema secțiunii de față; ideea după care omul este scop final al existenței lumii va fi tematizată în secțiunea următoare a acestui capitol. Scopul acestor tematizări îl constituie dezvăluirea structurii formale a conceptului kantian al finalității în intenția așezării sale alături de determinismul prin finalitate personalist energetic, pentru a încerca astfel o regândire a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Această revenire asupra înțelesului kantian al formulei "eu sunt" dă seama tocmai de ideea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însă doar din unghiul unei "analitici" a unității de existență a omului. Binele Suveran este scop pur, dat a priori, așadar necesar (în context kantian); "puritatea" sa nu aneantizează "subiectul" care îl susține. El este scopul voinței, a cărei determinare formală se află în legea morală. Toate acțiunile omului ca subiect moral (nu doar inteligibil, ci și sensibil) îl țintesc, și tocmai prin faptul că "realizarea" sa este imposibilă în această viață, este deschisă perspectiva infinită a nemuririi. Este urmărit, dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
De asemenea, prin această expunere, am recunoscut modalitatea în care Kant regândește umanul. Mai departe va fi vizată numai însușirea fundamentală a omului, anume faptul că el este scop final al existenței lumii. Abia prin această "intenționalitate" putem dezvălui structura formală a finalității în modelare kantiană; și, mai departe, putem regândi personalismul energetic în legătura sa formală cu filosofia lui Imm. Kant. I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi vizată numai însușirea fundamentală a omului, anume faptul că el este scop final al existenței lumii. Abia prin această "intenționalitate" putem dezvălui structura formală a finalității în modelare kantiană; și, mai departe, putem regândi personalismul energetic în legătura sa formală cu filosofia lui Imm. Kant. I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată în Critica facultății de judecare (ultima Critică), socotită "convențională", căci rostul ei ar fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el este scop final al existenței lumii. Abia prin această "intenționalitate" putem dezvălui structura formală a finalității în modelare kantiană; și, mai departe, putem regândi personalismul energetic în legătura sa formală cu filosofia lui Imm. Kant. I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată în Critica facultății de judecare (ultima Critică), socotită "convențională", căci rostul ei ar fi, potrivit unor interpreți ai filosofiei kantiene, acela de a încheia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trebuie aruncată privirea continuu către conceptul prekantian al finalității; putem sesiza astfel diferența față de cel kantian și, în urmare, ne putem lămuri în privința rosturilor acestuia din urmă. Fiindcă diferența dintre aceste două ipostaze ale conceptului de finalitate este de ordin formal (ține de structura înțelegerii și de ordinea operațiilor logice pe care "gândirea" sa le presupune), scopul principal al acestui subcapitol este refacerea structurii formale a finalității kantiene, în intenția dobândirii unei perspective din care poate fi interpretat conceptul determinismului prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acestuia din urmă. Fiindcă diferența dintre aceste două ipostaze ale conceptului de finalitate este de ordin formal (ține de structura înțelegerii și de ordinea operațiilor logice pe care "gândirea" sa le presupune), scopul principal al acestui subcapitol este refacerea structurii formale a finalității kantiene, în intenția dobândirii unei perspective din care poate fi interpretat conceptul determinismului prin finalitate și, pe temeiul acestuia, însuși personalismul energetic. Nu se va putea lucra însă numai în acest sens "formal"; trebuie ținut seama și acesta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
originară (aceea de finalitate practică). Însă nu trebuie să ne așteptăm la o identitate totală între acestea. Operația de care vorbim devine posibilă pe temeiul unor operații logice ce-și au originea în condiția de ființă rațională; de aici aspectul formal al conceptului kantian al finalității. Așadar extinderea (posibilă și valabilă numai pentru un subiect rațional) constituie doar aspectul formal al finalității naturii, căci e gândită în funcție de operațiile logic-formale ale omului ca ființă rațională căreia îi este proprie finalitatea. Concepută astfel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]