3,203 matches
-
la Academia Julian. Așa cum se poate înțelege chiar din pictura sa, Cecilia Cuțescu-Storck va fi atașată de arta Renașterii, mărturisindu-se venerația pe care o avea pentru Tițian din a cărui pictură, Amor sacru, amor profan, se va inspira (pentru fresca interioară cu care-și decorează atelierul). Promenada de-a lungul cheiului "Dei Schiavoni", la Veneția unde vede hangarele în care se reparau ambarcațiunile, îi provoacă o reverie cu trimitere la tablourile lui Brangwein. Hangarele "[...] cu carcasele învechite, sau jumătate reparate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bazată nu atât pe o narațiune după care se inspiră, cât pornind de la distribuția diferitelor grupuri din tablou și a relațiilor simbolice care se stabilesc între ele. Pentru Serafina Brukner, alegoria circumscrie întreaga umanitate, criticul conferind o accepție sintetistă întregii fresce atât din punct de vedere al temei, cât și din punct de vedere al tehnicii picturale. Aceasta s-ar traduce prin combinarea mai multor stiluri de la cel bizantin la cel gotic, ceea ce imprimă frescei un caracter eclectic, pentru care simbolurile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
criticul conferind o accepție sintetistă întregii fresce atât din punct de vedere al temei, cât și din punct de vedere al tehnicii picturale. Aceasta s-ar traduce prin combinarea mai multor stiluri de la cel bizantin la cel gotic, ceea ce imprimă frescei un caracter eclectic, pentru care simbolurile joacă rolul de intercesori, o scot în afara unei ecuații istoriste. "Întregul diptic ilustrează omul, sintetizând viața omenească luată în întregimea ei, adică atât viața spirituală cât și cea a simțurilor. Peste întreaga frescă se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imprimă frescei un caracter eclectic, pentru care simbolurile joacă rolul de intercesori, o scot în afara unei ecuații istoriste. "Întregul diptic ilustrează omul, sintetizând viața omenească luată în întregimea ei, adică atât viața spirituală cât și cea a simțurilor. Peste întreaga frescă se întinde armonia stilurilor: draperia bizantină, alături de figuri antice și medievale, alături de frânturi arhitectonice în stil gotic, conduse de un singur geniu, de o singură forță, dincolo de orice epocă și stil, stăpânite doar de puterea frumosului"460. Nu se poate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Al. Séon apare în revistă cu un mic desen ilustrând o Himeră. Elev al lui Puvis de Chavannes, personalitate emblematică pentru simbolism în artele plastice, Al. Séon (1855-1917) este elogiat și pentru pictura murală, fiind socotit drept un maestru al frescelor și un artist-intelectual, prezentat drept un estet recluzat în turnul său de fildeș. Altfel, pictorul era asociat cu salonul rozacrucean péladanesc, realizând, în 1891, frontispiciul pentru eseul semi-autobiografic al lui Sar Péladan, Androginul (1891), și unul dintre cele mai reușite
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dar și o modernitate finiseculară. După mărturisirea sa, abordarea personajului tincturat decadent în reprezentările diferitelor simbolisme și secesionisme vine din dorința de a contrazice clișeul decadent, pocăința Salomeei fiind preludiul unei posibile expieri a păcatului și nicidecum al damnării. În Fresca unei vieți, volumul de memorii al Ceciliei Cuțescu-Storck, pictorița circumstanțiază anecdotic reacția stârnită unei audiențe selecte de alegerea temei. Principesa Știrbey, care o vizita din când în când la atelier, apare însoțită de o contesă belgiană și ambele discută oripilate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se adăuga noblețea unui ten emaciat, a picturilor cu această temă ale lui Franz von Stück. Ele vizau, de fapt, un profil cristic în figura Sfântului Ioan Botezătorul, anticipând prin jertfa sa chinurile Mântuitorului. Sf. Ioan pare desprins dintr-o frescă bizantină, din arta icoanei, fie din picturile primitivilor italieni înfățișându-l pe Iisus, un Hristos al lui Giotto, sau chipul pe care abia-l vezi în mijlocul bestiarului-furnicar la Hieronymus Bosch. Paliditatea pare să-i dizolve trăsăturile chipului exangvinat. Nici Salomeea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
grefă a unui spațiu horticol exotic în inima locuinței. În general, casele esteților se transformă într-un fel de microclimate pentru plantele de seră întruchipate de chiar locuitorii lor. În cazul de față, sera a fost incorporată decorativ într-o frescă, gradul maxim de stilizare a luxurianței vegetale. Serafina Brukner subliniază nu doar evocarea tropicelor și a unei atmosfere de o deschidere spațială maximă către mările sudului și insulele din Pacific, ci și faptul că această junglă pictată constituie debutul artistei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sensibilitate. Este evidentă influența lui Gauguin în alegerea acestui decor exotic, dar și a personajelor semănând întrutotul tahitiencelor pe care le picta acesta. Regăsim și grupul celor trei grații într-un colț al salonului. Așa cum mărturisește în cartea sa autobiografică, Fresca unei vieți (1955), artista nu le încredințează niciun rol grav, prezentând, mai degrabă, un tropism vegetal. Femeia face parte din decorul vegetal și din miracolul acestei grădini a deliciilor. Așa cum lasă să se înțeleagă, Cecilia Cuțescu-Storck le conferă grația și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
of Modernism, University of Massachusetts Press, USA, 1995. Wittlich, Petr: Prague Fin de Siècle, traducere de Maev de la Guardia, Flammarion , Paris, 1992. Zurescu, Ion: Verona 1868-1946, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București 1957. II. Beletristică, Memorii: Cuțescu-Storck, Cecilia: Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944. Eminescu, Mihai: Poezii, cu o introducere și sub îngrijirea d-lui G. Murnu. Cu 12 acuarele și numeroase desene de Ary Murnu, București, Editura "Naționala", S. Ciornei, 1929. Maniu, Adrian: Salomeea, Tipografia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
N. Vermont IV, apărut în "Seara", An IV, nr. 1170, 21 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 776. 449 Theodor Enescu, op. cit., p. 197 450 Ibidem, p. 201. 451 Ibidem, p. 201. 452 Ibidem, p. 141. 453 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, p. 127. 454 Ibidem, pp. 153-154. 455 Ibidem, p. 66. 456 Hans H. Hofstätter, "Symbolism in Germany and Europe", în Kingdom of the Soul. Symbolist art in Germany 1870-1920, Ingrid Ehrhardt și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
d'amour", în Ileana, An I, nr. 3-4, p. 51. 516 "Expoziția de pictură Vermont Rodica Maniu", apărut în "Facla", An II, nr. 13, 26 martie 1911, p. 198, nesemnat, Tudor Arghezi, Opere, vol. III, p. 102. 517 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, p. 155. 518 Ibidem, p. 156. 519 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, pp. 227-228. 520 Ibidem, p. 158. 521 În Rampa, Anul I, nr.194, vineri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în "Facla", An II, nr. 13, 26 martie 1911, p. 198, nesemnat, Tudor Arghezi, Opere, vol. III, p. 102. 517 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, p. 155. 518 Ibidem, p. 156. 519 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, pp. 227-228. 520 Ibidem, p. 158. 521 În Rampa, Anul I, nr.194, vineri 15 iunie 1912, avem o sugestivă reproducere a unui tablou al Ceciliei Cuțescu-Storck, Țigancă. 522 Serafina Brukner, Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Firenze, 2006, p. 94. 554 Vezi Mariana Vida, "La Société Tinerimea Artistică de Bucarest et le symbolisme tardif entre 1902-1910", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, Tome XLIII, Bucarest, 2007, p. 61. 555 Cecilia Cuțescu Storck, Fresca unei vieți, "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1943, p. 232. 556 Liliana Vârban, Ionel Ioniță, Dan Vasiliu, Catalogul operelor de artă ale artiștilor din familia Storck aflate în muzeul "Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck". Sculptorii Storck, Editura Muzeului Municipiului București
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1, fig. p. 174. apud. Gudrun Körner, "Sin and Innocence", în Kingdom of the Soul. Symbolist art in Germany 1870-1920, Ingrid Ehrhardt și Simon Reynolds (eds.), Prestel, Munich, Londra, New York, 2000, p. 157. 586 Ibidem, p. 157. 587 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, p. 84. 588 Serafina Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck, p. 21. 589 Ibidem, p. 21. 590 Séverine Jouve, op. cit, p. 91. 591 Ibidem, p. 93. 592 Cecilia Cuțescu-Storck, op. cit., p. 175. 593 Diametral
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
principal poate fi privită și ca o notă ironică. 594 Léon Thévenin, Cécile Coutesco-Storck. Sa vie et son oeuvre, Éditions des Quatre Chemins, Paris, 1932, p. 19. 595 Cecilia Cuțescu-Storck, op. cit., p. 235. 596 Ibidem, p. 235. 597 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, 1955, p. 29. 598 Ilustrațiunea Română, Revistă lunară, Secretar de redacție, Alexandru Iacovide, nr. 7, duminică, 1 noiembrie 1911. 599 Victor Ion Popa, "Artistele plastice și Emilian Lăzărescu", în Adevărul literar și artistic, Anul III, nr. 108, duminică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
135 grupat personajele, dar mai ales, cum a proiectat și rezolvat conflictul, ține oarecum, de o particularitate romantică. O nota aparte În compoziția operei o au cele doua secvențe de Început, „Dedicația” și „Prologul” ; prin acestea scriitorul definește caracterul de frescă socială a Întregii narațiuni. Dedicația și prologul, specifice lui Filimon, mai ales prin felul cum au fost concepute, dau posibilitatea cititorului să Înțeleagă de la Început că se află În fața unei opere cu caracter de tablou complex al veții sociale a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de Tudor Vladimirescu, greșeala făcută de Dinu Păturică față de „cel mai mare bărbat al României” cum Îl numește scriitorul pe conducătorul Mișcării de eliberare de la 1821. Scriitorul demonstrează astfel că toate faptele lui Dinu Păturică sunt și antipatriotice. Valoarea de frescă socială și morală a romanului este sugerată și de subtitlul proverbial dat acestuia : „Ce naște din pisică șoareci mănâncă”; subtitlul Îi pune În vedere cititorului că datele oferite de roman aparțin realismului situațiilor prezentate. Romanul are și o valoare documentară
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înregistrase Împliniri modeste, puține la număr și cu o substanță epică lipsită de experiență, așa că este Îndreptățită aprecierea că „Ion” reprezintă Începutul romanului românesc modern. Scriitorul ardelean, urmând tradiția prozei obiective, inaugurată de Ioan Slavici, realizează În romanul „Ion” o frescă socială de mari proporții, raportată la o epocă de mari frământări țărănești, o prefigurare a acestor frământări a căror izbucnire se afla În faza acumulărilor de tensiuni și conflicte. Viața satului, prezentă aici, se Înfățișează Într-un vast tablou realist
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
eveniment a fost definitivată de scriitor, În chip simbolic, Într-o perioadă de noi frământări sociale dintre anii 1929 - 1933; În același timp, În anul 1932 se Împlineau 25 de ani de la izbucnirea răscoalelor țărănești din 1907. Romanul prezintă o frescă a societății românești de la Începutul secolului al XX-lea. Liviu Rebreanu a venit În București În anul 1909, la doi ani de la reprimarea răscoalelor. Deși venea dintr-un mediu diferit, scriitorul cunoștea viața țăranilor din vechiul regat, din informațiile referitoare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o bună parte din avere. În gestul lui e o răzbunare, dar și o eliberare morală. Prin Tanase-Vasilescu-Lumânăraru și Nae Gheorghidiu, Camil Petrescu părăsește problemele de conștiință, și rămâne În plan social. Observația subtilă relevă tablouri demne de o largă frescă socială. Lumânăraru Îl concurează pe Nae Gheorghidiu la cumpărarea unei fabrici, iar Nae Gheorghidiu, printr-o stratagemă bancară, Îl anihilează pe Lumânăraru și-l scoate din concurență, umilindu-l. Asociația lor este una banditească, pusă sub egida „deșteptăciunii” politice a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
imagine a epocii din jurul anului 1600, a protagoniștilor umani (Mihai), a actorilor săi colectivi (boierimea, țărănimea) și a raporturilor dintre aceștia, o imagine direct inspirată din istoriografia critică a interbelicului românesc. S-ar putea pleda cazul pentru cea mai demistificată frescă istorică a perioadei, evenimentelor și actorilor realizată până la momentul respectiv. Cu toate acestea, tentația mitică nu poate fi complet anihilată. Mihai Viteazul și lupta sa dețin un capital simbolic mult prea prețios pentru a nu fi exploatat politic. Din simbol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cel mai frecvent, printr-un participiu și un adjectiv”. Spre exemplu: Publicul pare revoltat. Crângul se arată des. Aceste verbe pot primi și un dublu subordonat simultan actualizat printr-un substantiv (articulat sau prepozițional). Spre exemplu: Imaginea se arată o frescă din secolul al XVIII-lea. Iarba pare de mătase. De asemenea, în această vecinătate verbală, dublul subordonat simultan poate fi un: Adverb: Victoria (izbânda) pare aproape. Numeral: Delegația franceză pare a doua din coloană. Pronume: Decizia se arată alta. Mai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
semnificativ. Produs alimentar Doză maximă (mg/kg sau mg/l în mod corespunzător) Exprimat sub formă de ȘO(2) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Burger meat cu un conținut de legume și/sau cereale care să depășească 4% din greutate 450 Breakfast sausages 450 Longaniza frescă și Butifarra frescă 450 Peste uscat sărat din specia 'Gadidae' 200 Crustacee și cefalopode a) proaspete, refrigerate și congelate 150*) b) crustacee, familia penaeidae solenceridae, aristeidae: - până la 80 unități 150*) - între 80 și 120 unități 200*) - peste 120 unități 300
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]