3,450 matches
-
și schilozii, învățau copiii din zonă carte în școala din mănăstire. Alții au scris, copiat sau pictat Kodexe. Au rămas fideli vechii lor devize ""cu crucea și plugul"" (în maghiară "keresztel es ekevel") devenind harnici gospodari lucrând pământul, cultivând pomi fructiferi și viță de vie pe dealurile din împrejurimi. Au crescut animale, cu precădere cai de rasă renumiți, apoi au înființat o balta de pește vizibilă și în ziua de azi. Vinul de Sâniob era renumit și exportat până în Europa de Vest. De-
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
de foioase și rășinoase, ierburile montane și pășunile care sunt de o calitate superioară, fapt ce determină preocuparea principală a leșenilor, din vechime până astăzi: creșterea animalelor. Plantele cultivate: cartoful, ovăzul și pe suprafețe mici, porumbul, grâul, orzul, legumele, pomii fructiferi. Despre localitatea Leșu se pomenește pentru prima dată, după cum afirma profesorul Anton Coșbuc, unul din fiii de seamă ai acestei așezări, în studiul său intitulat " Obârșia satului Leșu", la începutul sec. al XVII-lea. Este vorba despre catastifele de dare
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
cu 300 de locuitori. Cu timpul, satul Lacu Rezii a pierdut din importanță, iar comuna sa a fost desființată și inclusă în comuna Însurăței. Principala activitate a locuitorilor comunei Lacu Rezii, e reprezentată de agricultură, în deosebi de cultivarea pomilor fructiferi. Cel mai reprezentant operator local este ferma pomicolă Comly SRL, care produce fructe proaspete (mere, cireșe, caise, piersici și prune) sub brandul Lacu Rezii. Fructele sunt recunoscute și foarte apreciate atât în România cât și în afara ei, brandul de fructe
Lacu Rezii, Brăila () [Corola-website/Science/300970_a_302299]
-
boi, 6 cu bivoli și 8 cu vaci. Sătenii aveau 59 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 16 bivoli, 73 capre, 60 de porci, 210 oi, 327 de păsări și 12 coșnițe cu albine . În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. Denumirea terenurilor din hotarul satului în acele timpuri a fost: "Ciglenel, Băroneasa, Dumbrava, Lupșe Lata și Vie." 1898: 361 locuitori
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
atelaje cu 1 bou și 3 cu bivoli. Sătenii aveau 86 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 21 bivoli, 16 capre, 55 de porci, 118 oi, 620 de păsări și 23 coșnițe cu albine. În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. 1896: 335 locuitori 1900: 73 case, 329 locuitori (306 români, 10 evrei, 12 unguri, 1 altă naționalitate); 295 din aceștia
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
reducerea necesarului de forță de muncă, o parte din cei plecați s-au întors. În economia acestei localități cel mai mare rol îl are agricultura, combinând posibilitatea cultivării legumelor, zarzavaturilor și cerealelor în primele terase ale văii Crasnei, cu pomii fructiferi și vița de vie pe terasele mai înalte. Industria materialelor de construcție, prelucrării lemnului, precum și comerțul și serviciile întregesc activitatea economică a localității Crasna. Documentar, primul preot care a păstorit în parohia ortodoxa Crasna a fost Ioan Ilieșiu în anul
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
de iugăre sunt date în arendă, iar 3 sunt luate în arendă. La 1897, în Marin erau 40 de atelaje, dintre care 11 cu cai, opt cu boi, trei cu bivoli și 18 cu vaci. Conform aceluiași document, numărul pomilor fructiferi pe specii era următorul: 297 meri, 163 peri, 6 cireși, 20 vișini, 13 piersici, 7 caiși, 24.394 pruni, 100 nuci, 13 tufe de arbuști fructiferi. De remarcat prezența masivă a prunului. Din același recensământ aflăm că mărinanii dețineau 9
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
cu boi, trei cu bivoli și 18 cu vaci. Conform aceluiași document, numărul pomilor fructiferi pe specii era următorul: 297 meri, 163 peri, 6 cireși, 20 vișini, 13 piersici, 7 caiși, 24.394 pruni, 100 nuci, 13 tufe de arbuști fructiferi. De remarcat prezența masivă a prunului. Din același recensământ aflăm că mărinanii dețineau 9 tăurași, 158 de juninci și 138 de boi. Cele 305 cornute mari aparțineau următoarelor rase: 228 - Ardeleană, 25 - Mocănească și 52 de bivoli. Alte animale prezente
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
39 de cai, 21 de capre, 184 de porci, 421 de oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei. Dintre speciile de pomi fructiferi, prunul deține în mod categoric locul întâi. Marinul a fost
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei. Dintre speciile de pomi fructiferi, prunul deține în mod categoric locul întâi. Marinul a fost multă vreme cunoscut prin producția mare de țuică de prune. Practic, satul ni se înfășișează ca o imensă livadă de prun. Soiurile nobile de viță de vie sunt cultivate doar
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
variată și exclusiv naturală. Specii de legume cultivate cu preponderență sunt morcovi, pătrunjei, vinete, ceapă, tomate etc. și se cultivă în solarii și pe câmp. Pomicultura nu se bucură de o exploatare controlată, ea fiind prezentă la nivelul de pomi fructiferi răzleți, dar există și 20 ha de livadă intensive de pruni și cireși în localitatea Călacea. Viticultura - nu se bucură de o exploatare controlată. Zootehnia - ramură cu potențial dar neexploatată (animalele sunt prezente doar la nivel de gospodării) - există 4
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
sau două cornute, restul fiind aduse în gospodării înaintea sacrificării. În trecut, persistând chiar până la colectivizare (1951), una din principalele ocupații (în afara creșterii animalelor) era agricultura. Se cultivau cereale, legume, pepeni și în mai mică măsura mici plantații de pomi fructiferi (mai ales pere și gutui). Drept dovadă, în zona Letea au existat peste 10 mori de vânt, care erau folosite pentru măcinatul grâului și secarei, cereale care erau cultivate local, mai ales în zona actualei amenajări piscicole Popina. Legumele și
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
fac oportune investițiile în dezvoltarea apiculturii. Există în prezent 2500 de familii de albine, numărul acestora putând crește în condițiile dotării cu un centru de colectare, prelucrare și valorificare a produselor apicole. Suprafața disponibilă pentru amenajarea unor plantații de pomi fructiferi este de 400 ha, fiind folosite tehnologii performante de lucru și centre de colectare-prelucrare a fructelor. Soiurile care sunt productive în zonă sunt mărul, părul, caișii, cireșii, vișinii și nucii. Zona în care se află comuna este recunoscută pentru plantațiile
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
direcția de la Nord la Sud. "Dealul Viilor" înconjură partea de Est a comunei Băsești, numit astfel de la viile și livezile cu care era îmbrăcat. În partea de Nord a dealului aproape de sat, se ridică o mică culme, acoperită cu pomi fructiferi, unde în timpurile vechi proprietarii își țineau prisăcile, de unde vine și numele locului "La Livezi" sau "Priseci". Spre Nord de Livezi se află localitatea "Dealul Tătarului", numită astfel petru că în vechime s-au găsit aici urme de locuințe tătărești
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
primăverii și mai ales toamna. Condițiile climatice și însușirile solurilor brun-roșcate de pădure și brune de pădure sunt prielnice pentru foarte multe plante de cultura, atât plante de câmp, cât și plante de nutreț, legume, viță de vie și pomi fructiferi. Urme ale petrolului pe teritoriului comunei au fost cunoscute încă din anul 1940 în urma marelui cutremur. La malurile râului Vedea s-au produs niște crăpături, iar în acestea au apărut urme de petrol. Găsindu-se petrol în cantități mari și
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
oamenii s-au stabilit aici, datorită condițiilor favorabile de trai, reprezentate de lunca apropiată a Oltului, cursuri de apă domoale, cu debit mic dar permanent, solul fertil al regiunii și terasele cu numeroase izvoare, favorabile cultivării viței de vie, pomilor fructiferi și grădinilor de legume. În sedimentele care formează Piemontul Getic se găsește silex (cremene), materia primă pentru confecționarea uneltelor și armelor preistorice. Comunitățile neolitice (Vinca, Vădastra) și cele din epoca bronzului (Glina, Verbicioara) s-au stabilit în această regiune, mai
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
a că sătenii să fie protejați de atacurile pasei de Vidin frecvente în veacurile trecute. Din spusele bătrânilor așezarea satului pe lunca râului Cerna s-ar fi făcut în vremea lui Cuza. Pe dealurile din jurul satului cresc livezi de pomi fructiferi iar pe crestele dealurilor se află păduri seculare de fagi și goruni alături de carpen, frasin și ulm. Satul are 5 cătune și anume : Ursulești, Boalda, Glod, Măgura, Chioasa și Satul Nou. Satul se află așezat la 4 km de Măgura
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
medie de apă a plantelor de cultură. Temperatura medie anuală este de 10,2°C, iar cantitatea de precipitații de 500 mm. Teritoriul satului Cheia se află într-o zonă de pășune și fâneață. Ca specii cultivate se întâlnesc pomi fructiferi ce au corelații bune în zonă (cireș, vișin, păr, măr), viță-de-vie pe versanții însoriți și, mai puțin, culturi de porumb, grâu, secară, orz sau cartofi. În zonă au loc exploatări de gips și alabastru.
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice pentru cultura pomilor fructiferi și pentru creșterea animalelor, fiind una dintre primele sate colectivizate din județ unde, de altfel, s-a și înființat o ferma de stat în anii "50 și care a avut un rol important în economia satului. După 1989, această fermă
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
furajarea animalelor. Plantele tehnice cu mare randament la hectar {sfecla de zahăr, tutun, floarea-soarelui, cartofi etc.} sunt neînsemnate ca suprafață, acestea fiind cultivate doar pe suprafețe mici și utilizate în special pentru consumul propriu. Chiar dacă există condiții bune pentru pomi fructiferi, vechile livezi sunt îmbătrânite, iar populația majoritară, formată din pensionari, nu are motivație să facă investiții pe termen lung. Deocamdată nu se cunoaște și nu se observă existenta în zonă a vreunei strategii pe termen scurt, mediu și lung care
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
ovin și bovin la îngrășat etc), cultivarea cu preponderență a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special a plantelor tehnice (sfeclă de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc), legume, cultura viței de vie și pomi fructiferi {pe terasele existente), turism rural și recreere. Dâmburile, în strategia de dezvoltare pe termen lung a comunei are un rol extrem de important datorită apropierii de Cojocna, practic fiind la granița cu metropola Cluj. Dacă se realizează legătura rutieră asfaltată între
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
o puternică dezvoltare a acestei zone datorită peisajului împădurit, a distanței mici față de Băile Cojocna și a potențialului agricol deosebit. Datorită volumului mare de precipitații raportat la alte zone din județ, satul se poate specializa pe culturi legumicole și pomi fructiferi, având piața asigurată în Cojocna și Cluj-Napoca. De-a lungul timpului populația satului Dâmburile a evoluat astfel: Analiza tabelului de mai sus scoate în evidență o structură a populației predominat maghiară. Situațiile statistice privind recensământul din satul Dâmburile realizat în
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
din categoria rocilor sedimentare: argile, marne, gresii, conglomerate, nisipuri, pietrișuri. Legat de formațiunile argiloase și marnoase apar alunecări de teren de tip lenticular pe Coasta Mare și D.Gropi, care au fost stabilizate prin lucrări tehnice și culturi de pomi fructiferi. Clima satului Rugășești este temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de 8˚-10˚C și precipitații medii anuale de 700-800 mm/an. Cel mai important râu care străbate satul este Sălătruc, afluent pe dreapta al râului Someș. Acesta are o alimentare
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]
-
de 1325 hectare. Economia este preponderent agrara și nu există deocamdată o strategie clară de dezvoltare cum ar fi împădurirea dealurilor golașe aflate în partea de nord - est a satului și a celor din Aruncuta, înființarea unor livezi de pomi fructiferi pe fostele dealuri terasate și cultivate cu vită de vie în anii '70-'80 , găsirea unor modalități de concesionare a unor terenuri pentru investiții turistice, în special terenul din jurul lacului de pescuit care are o suprafață de circa 70 hectare
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
ovin și bovin la îngrășat etc.), cultivarea cu preponderenta a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea soarelui, cartofi, căpșuni etc), legume, cultura vitei de vie și pomi fructiferi (pe terasele existente), turism rural și recreere, destinat în special grupurilor de elevi, care pot fi antrenați să învețe călărie, schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea naturală a comunei, respectiv monumentele istorice și
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]