KorAP: Find »[drukola/base=fuma & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...127 128 129 ...281 >

7,001 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461

toate, Împărățea Lou. — Ai o priveliște splendidă de aici, am observat eu. Poți să vezi pe toți cei care pleacă sau sosesc. În prezent, nu prea am ce să văd, răspunse Lou. E o perioadă moartă a după-amiezii. Poate o să fumez o țigară. N-ar fi trebuit să zic asta pen’că acum mi s-a făcut poftă. Se ridică, Își luă geanta și se Îndreptă către biroul Lindei. — Mă Întorc repede. M-am uitat țintă la ea, cu scepticism. — N-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
zic asta pen’că acum mi s-a făcut poftă. Se ridică, Își luă geanta și se Îndreptă către biroul Lindei. — Mă Întorc repede. M-am uitat țintă la ea, cu scepticism. — N-o să facă Linda explozie dacă te găsește fumind În biroul ei? Lou Își bătu ușor nasul cu un deget și spuse: — Să zicem doar că d-șoara Gestapo are și ea năravurile ei. Pe ăsta Îl Împărtășim. N-o pârăsc, dacă nu mă pârăște nici ea. Trase binișor ușa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
mâzgălind. Celălalt se uita fix la mine. Arăta exact așa cum te-ai aștepta să arate cineva din branșa asta: solid și fără ceva remarcabil În Înfățișare, având tenul cenușiu din cauza valorii nutriționale sărace a meniului de la cantina secției, a țigărilor fumate fără măsură și a expunerii limitate la lumina soarelui. Cravata și costumul pe care le purta se conformau fără tragere de inimă standardelor, iar cămașa avea o nuanță infectă de bej. Mă studia așa cum Îmi Închipui că fac oamenii de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
soarelui se revărsau prin ferestrele imense din spatele meu, Învăluind măsuța de cafea Într-o strălucire aurie și Înveselind canapeaua roșie. Nu se vedeau decât câteva gâze de praf În lumină, mărturia că Rachel era o gospodină desăvârșită. Ea și Lou fumau, chiar și eu simțindu-mă tentată să cer o țigară. Se vedea că suntem Încordate. Cuvintele lui Rachel atinseseră un punct sensibil; când mă sunase și mă rugase să dau pe la ea, avusesem impresia că ea și Lou dramatizau excesiv

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
scuzată fie-mi sinceritatea. Ce zi superbă, nu? Își lăsă puloverul să cadă de pe umeri, pentru ca soarele să-i Încălzească În voie. Îmi dați o țigară? am Întrebat eu, cedând În cele din urmă. Nici măcar nu-mi prea place să fumez. Să zicem că la mijloc e presiunea tăcută a anturajului. — Îmi place ideea că a fost Naomi, am continuat. Și nu doar din pricina mitocăniei ei, ci pentru că a avut un motiv și prilejul să o facă. Să recunoaștem, e mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
cum bănuiam că trebuia să-l numesc, care, slavă Cerului, Își scosese haina aceea oribilă atunci când intrase. Oare ce anume l-ar fi putut Îndemna să o cumpere? Până și denumirea de „geacă“ suna demodat. Inspectorul Monroe, cel hrănit necorespunzător, fuma iarăși țigară de la țigară. Îmi oferiseră o cană de ceai, ceea ce probabil Însemna că Încercau să mă Înmoaie În vederea ciomăgelii care avea să urmeze. Îi refuzasem, dar nu pentru a-mi păstra avantajul psihologic, ci din cauză că băusem atâta ceai În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
m-a amendat după ce Linda le dăduse numele meu? — Da, n-am uitat, Lesley, am răspuns răbdătoare. — O tot țineau una și bună cu asta, se Îmbufnă ea. A trebuit să-i cer celui care punea Întrebările să nu mai fumeze. Mi se făcea rău. — Și s-a oprit? Îmi imaginam cum trebuie să se fi uitat la ea inspectorul Monroe. — Da, deși nu părea prea Încântat. Dar eu n-am fost aici când Linda a fost ucisă, așa că ce-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-ți face griji pentru Sam, zise Lou. Tu răspunde-mi la Întrebare. El se foi pe bancă, Întreaga sa degajare pierind fără urmă. Lou Îl transformase Într-un puști de școală generală, pe care maică-sa tocmai l-a prins fumând În dormitor. Își vârî mâinile În buzunare și Își plecă ochii. O pală de vânt mătură strada, făcându-mi părul să fluture și așezându-l la loc cu o grabă prea puțin măgulitoare. OK, am Înțeles, trebuie să-l spăl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
Andy era impresionat. — Mă rog, continuă ea, ținând pavăză cu palma făcută căuș și aprinzându-și țigara cu un gest de expert, ea a zis că o acuz de lașitate, iar eu am zis că putea spune lucrurilor pe nume. Fuma cu pufăituri scurte și profunde, ținând ochii aproape Închiși și privind În depărtare. — Nu i-a picat prea bine. A Început să-mi zică În fel și chip. Nu m-a deranjat, am pielea destul de groasă. Dar s-a luat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-o pe Linda, fără să fie nevoie să confirme spunând că, inițial, crezuse că femeia era Lesley. Ceea ce, dacă stai și te gândești, e ridicol. M-am Întins și-am luat o țigară de la Rachel, simțind brusc că trebuie să fumez. — Te deranjează? Nu, nu. Continuă, sunt numai ochi și urechi. În plus, am zis eu, aprinzând țigara, am luat cina cu prietena mea Janey, aseară. E editor-scenarist și are mult fler În privința modului În care poți privi lucrurile În ansamblu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
crezut atunci și nu-l cred nici acum. Stai o clipă. Tot nu știu pe cine a văzut Jeff la subsol, spuse Rachel cu Încordare. Am tras din țigară și-am tresărit la gustul ei Îngrozitor. Părea incredibil că oamenii fumează de plăcere. — Cred că nu a văzut pe nimeni, am spus. M-am uitat În jos, la cana cu ceai, care Începuse deja să se răcească. Nu prea aveam chef s-o beau. — Cred că a inventat toată istoria. Apoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
În ordine alfabetică, dar acum erau dedesubtul celorlalte, Înghesuite lângă mânerul ăla, ca să nu cumva să-mi scape. Cred că, la punctul acela, te străduiai deja să Îndrepți bănuielile spre oricine altcineva. Știai că Lou se dusese În birou să fumeze când Linda a fost omorâtă sau ai avut pur și simplu baftă? Rachel ridică din umeri. — Intra deseori acolo să tragă o țigară. Merita să Încerc. Nu mă gândeam serios la faptul că ai putea-o bănui pe Lou, voiam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544

locuința bărbaților și care reprezintă poarta principală, și aceea a grădinii, prin care intrasem. La primul semnal de alarmă, mă evaporam. De data aceasta - inconștiență, prisos de Încredere - n-am auzit bătrâna pereche sosind. Eram așezat turcește În Încăperea femeilor, fumam liniștit, de mai bine de două ceasuri, un kalyan pregătit de „surorile” mele și ațipisem acolo, cu muștiucul În gură, cu capul sprijinit de perete, când o tuse slabă m-a făcut să mă trezesc dintr-un salt. XXXI Pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
minaretele și ale căror contururi mă mulțumeam să le ghicesc. În munții din Luristan, dincolo de izvoarele fluviului Kom, tovarășii mei și-au slăbit veghea, ne aflam pe teritoriul bakhtiar. În cinstea mea au organizat un ospăț, mi/au dat să fumez o pipă cu opiu și am ațipit imediat, În ilaritatea generală. A trebuit să mai aștept atunci două zile Înainte de a-mi relua drumul, care era Încă lung: Șuster, Ahvaz, În fine, primejdioasa traversare a mlaștinilor până la Basra, oraș din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
mi se scurgeau alături de ea, cu complicitatea servitorilor. În iarna aceea, ni se Întâmplă să petrecem săptămâni Întregi fără a părăsi imensa ei cameră. La căldura unui magnific brasero de aramă, citeam Manuscrisul, alte câteva cărți, petreceam lungi ceasuri melancolice fumând din kalyan, bând vin de Șiraz, uneori chiar șampanie, ronțăind fistic de Kirman și nugale de Isfahan; prințesa mea știa să fie, deopotrivă, o mare doamnă și o fetiță. Tandrețea noastră umplea fiece clipă. Odată cu cele dintâi călduri, Zarganda se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695

privesc mai întâi. La școală, fetele se trăgeau deoparte, în grupuri, ca să discute ceva important. Acel ceva important avea aproape întotdeauna de-a face cu băieții din clasele mari. Acelora li se îngroșaseră vocile și mărul lui Adam le crescuse. Fumau fără să se ascundă. De fapt, cele mai multe dintre fete au început să se poarte ciudat. În recreații, în vreme ce băieții făceau zarvă și se îmbulzeau să ajungă mai repede pe terenul de fotbal, ca să încerce câteva figuri noi cu mingea, fetele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
fără să se ascundă. De fapt, cele mai multe dintre fete au început să se poarte ciudat. În recreații, în vreme ce băieții făceau zarvă și se îmbulzeau să ajungă mai repede pe terenul de fotbal, ca să încerce câteva figuri noi cu mingea, fetele fumau la toaletă, vorbeau aproape în șoaptă, iar dacă le deranjai, deveneau de-a dreptul răutăcioase. Din când în când chicoteau, încât se știa totdeauna unde se află ascunse. La sfârșit dădeau din mâini cât puteau, ca să împrăștie fumul. Erau însă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
vale. Problema mea cu mușchii mă obliga să-mi iau măsuri de prevedere. Am încrucișat brațele sub cap și mi-am lăsat privirile să colinde. Pe pod, un pescar era din cale afară de răbdător și asta părea singura lui îndeletnicire. Fuma țigară de la țigară și ținea într-un geamantănaș niște scule de pescuit grozave. Geamantănașul îl strângea mereu lângă el, parcă s-ar fi temut că ar putea cineva să i-l fure. O fi fost de fabricație germană, ca și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
cu urechea. În afară de țârâitul greierilor, nu se auzea nimic. Dar e știut că grănicerii nu umblă la vedere și nu anunță: Aici suntem, venim acum». Deci trebuia să ne hotărâm și în mașină mirosea greu, a fum de țigară, ei fumaseră ca nebunii și voi știți ce părere am eu despre fumat. Mă apucase durerea de cap și trebuia să ne hotărâm într-un fel. Ei s-au hotărât să se ducă, fiindcă dacă ne-am fi întors din drum, asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652

secretara avea ordin să intre numai după cinci minute, timpul pe care el Îl considera necesar să se facă comod și să-și aprindă prima țigară a dimineții. Când intră secretara, directorul general era Încă Îmbrăcat cu sacoul și nu fuma. Ținea cu amândouă mâinile o foaie de hârtie de aceeași culoare cu plicul, și ambele mâini Îi tremurau. Întoarse capul În direcția secretarei care se apropia, dar a fost ca și cum n-ar fi recunoscut-o. Brusc Întinse brațul cu palma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
cabinet, căruia Îi ordonă, Să fie eliberată imediat sala unde se află copiatorul xerox, E unde lucrează funcționarii, domnule prim-ministru, acolo e locul lui, Funcționarii să se ducă În alt loc, să aștepte pe coridor sau să iasă să fumeze o țigară, vom avea nevoie doar de trei minute, nu-i așa, domnule director general, Nici atât, domnule, Eu pot să fac copia cu discreție absolută, dacă asta este ceea ce se dorește, așa cum Îmi permit să presupun, spuse șeful de cabinet

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
lipsă de la domiciliu Îi va apărea notată pe dosul plicului, acolo arhivele se actualizează continuu În mod automat la fiecare gest și mișcare pe care o facem, la fiecare pas, schimbare de casă, de profesie, de obiceiuri și uzanțe, dacă fumăm sau nu fumăm, dacă mâncăm mult, sau puțin, sau deloc, dacă suntem activi sau indolenți, dacă ne doare capul sau avem aciditate la stomac, dacă suferim de constipație sau diaree, dacă ne cade părul sau ne-a atins cancerul, dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
Îi va apărea notată pe dosul plicului, acolo arhivele se actualizează continuu În mod automat la fiecare gest și mișcare pe care o facem, la fiecare pas, schimbare de casă, de profesie, de obiceiuri și uzanțe, dacă fumăm sau nu fumăm, dacă mâncăm mult, sau puțin, sau deloc, dacă suntem activi sau indolenți, dacă ne doare capul sau avem aciditate la stomac, dacă suferim de constipație sau diaree, dacă ne cade părul sau ne-a atins cancerul, dacă da, dacă nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685

nu putea fi încă prevăzut, iar chipul ei cerea un final fericit, mami, dă-mi un final fericit, și Udi plângea cu horcăieli, din cauza ta, urla el, din cauza tinerelului tău, n-am dormit nopți la rând, am băut și am fumat tot timpul, am ridicat-o și mi-a sărit deodată din mâini, mi s-au înmuiat brațele, cu greu reușesc să ridic până și o carte, cum aș putea eu să ridic o fetiță? Văd cafeneaua îndepărtându-se, lăsând în urma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
mea îl provoacă la fel de mult ca și vorbele, așa că mă întreabă cu o politețe exagerată, aveți din întâmplare o țigară, iar eu îi spun, este interzis fumatul aici, dar el mi-o taie scurt, cine a zis că vreau să fumez, nu doresc decât o țigară. Eu scot din geantă portțigaretul vechi și i-l întind, însă el se înfurie, cine are nevoie de țigările tale jegoase, eu nu mă ating de așa ceva, iar eu revin la locul meu, îl aud

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]