4,454 matches
-
trei rânduri de haine propuse de mine sunt inacceptabile. Noua ei culoare preferată e galben, se pare. — Dar toate hainele tale sunt roz. Rozul e caraghios. — Hai, iubita, las-o pe mama să-ți tragă fusta pe tine. Așa o fustă frumoasă. Mă Împinge de lângă ea: —Nu vreau roz. Urăsc rozul. —Emily Shattock, nu-mi vorbi pe tonul ăsta. Eu credeam că Împlinești șase ani anul ăsta, nu doi. —Mami, nu e prea frumos din partea ta să zici asta. Cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
se afla o pulpă de miel, iar În partea de jos stăteau foarte frumos cartofii presărați cu rozmarin din propria grădină. Reușisem chiar să fac și-o baie după ce culcasem copiii și mă Îmbrăcasem cu o bluză curată și o fustă de catifea peste care purtam șorțul cu imprimeu, care nu se pătează, de la Liberty, primit cadou de Crăciun de la socri. Da, mă gândeam, ce poate fi mai frumos decât să urmărești o scenă casnică Înainte de cină; acesta e unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
importante care luau prânzul acolo, arătau ca două păsări colorate: Jolene era îmbrăcată într-o rochie sexy, albastru-deschis, strânsă în talie pentru a-i sublinia formele, iar Lara, posesoarea a două dintre cele mai lungi picioare din Manhattan, purta o fustă albă mini și o bluză stacojie. Părul ei lung, blond era strâns într-o coadă de cal. Are un stil băiețesc care o prinde de minune, fapt care o bagă în draci pe Jolene, deși sunt prietene la cataramă de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
-o. N-aș vrea să-ți întrerup vacanța. Ei, sunt tot timpul în vacanță. De fapt, chiar am nevoie de-o pauză. Vacanțele astea au devenit atât de plictisitoare. —Și cum o să te găsesc la petrecere? — Voi fi fata în fusta cea mai scurtă și cu bronzul cel mai uniform. Cum or putea unii să se îmbrace ca un doge venețian în minijupă nu știu, dar dacă aș avea picioare ca ale lui Jazz, aș rescrie și eu istoria modei. Ν
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
gând să pună și ele de unul. Julie trebuia să fie prima. Un pic emoționată, Julie m-a rugat să o însoțesc la întâlnirea cu „profesorul“ de la NYU, cum îl numea ea. Julie se îmbrăcase ca Sylvia Plath, într-o fustă ecosez, plisată și purta codițe împletite, așa cum avusese Gwyneth Paltrow în film. Își pusese până și încălțăminte cu tocuri joase. Vreau să spun că până acum Julie susținea că habar n-are ce-s ăia pantofi cu talpă plată. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
acum toate mondenele de pe Lista celor Mai Bine Îmbrăcate erau îngrozite că următoarea țintă va fi șifonierul lor personal. Am avut doar câteva minute la dispoziție să mă schimb pentru prânz. Am aruncat pe mine o jachetă franjurată și o fustă de dantelă unicat, și pe la unu fără un sfert eram într-un taxi, gonind spre York Avenue, la Sotheby’s. Așa cum am bănuit, m-a năpădit neliniștea rău de tot de-ndată ce am ajuns la intersecția dintre Sixth Avenue
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Încuietorile ușilor de pe hol. Aproape tot personalul plecase acasă, iar restaurantul și sălile de bridge rămăseseră În Întuneric; doar orga de lumini a discotecii baleia intrarea cu razele ei. Pe trepte așteptau trei tinere Îmbrăcate ca niște tîrfe amatoare, În fuste microscopice, ciorapi-plasă și bustiere stacojii. Am presupus că erau membre ale clubului costumate pentru o petrecere și eram tentat să le duc Într-acolo cu mașina, dar erau ocupate să consulte o listă cu numere de telefon. În parcare nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
-o la fugă după el, dar a traversat În goană dîmbul de lîngă porți, și-a Îndreptat smochingul cu o mișcare din umeri și a dispărut În noapte. Femeia ședea pe locul din dreapta al Porsche-ului, cu picioarele afară, desculță, cu fusta adunată În jurul taliei. În părul blond Îi strălucea saliva atacatorului, iar rujul Întins În jurul gurii o făcea să semene cu un borcan de bomboane mozolite de un copil pofticios. Își trase În sus pe coapse lenjeria sfîșiată, vomită pe prundiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Întrerupătorul principal al sistemului de iluminat, inundînd parcarea Într-o fluorescență nemiloasă. Strălucirea bruscă o făcu pe femeie să se Încrunte și să-și ferească ochii cu poșeta argintie. Plecă șontîcăind pe un toc rupt către intrarea În club, cu fusta mototolită și ciorapii rupți. — Stai! am strigat În urma ei. Chem eu poliția... CÎnd să pornesc după ea, am observat șirul de mașini parcate cu fața la Porsche pe cealaltă latură a căii de acces. CÎteva aveau locurile din față ocupate de șoferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
asta, am ieșit din baie și am bîjbîit prin Întuneric către pat. — Aprinde lumina, amice. Să ne putem vedea cum facem pe tîmpiții. Intrusul se izbi de o valiză, se Împiedică și căzu În pat cît era de lung. O fustă fîlfîi scurt și lumina lunii contură pentru o clipă niște coapse de femeie. Un colac de păr negru și des se răsfiră peste pernă și un miros de sudoare și panică umplu Încăperea. M-am aplecat și am apucat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ajut să se ridice. Cred că v-am lovit. — Lasă-mă-n pace. Nu te apropia de mine și termină cu gîfÎitul ăsta. O să intri-n hiperventilație. Ridică mîinile să mă respingă, apoi se sculă În picioare și Își aranjă fusta pe șolduri. Sări ca arsă cînd Își văzu genunchii juliți și, Într-o izbucnire de nervi, arse un șut În valiza de care se Împiedicase. — Fir-ar a naibii... — Doctor Hamilton... Credeam că e... — David Hennessy? Dumnezeule mare, cît timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
spune-mi că vii la petrecere! mă roagă Georgiana. (Stăm amândouă lipite de caloriferul de pe hol, să ne încălzim. Suntem în recreația dinaintea orei de chimie.) Nu fi absurdă! Te îmbraci cu ce vrei, nu contează. Eu îmi pun o fustă midi, mi-a făcut-o mama după un tipar din Burda. — Am și eu o rochie galbenă din triplu voal, spun eu încrun tată, ducându-mi mâna la fruntea care mă doare îngrozitor (cred că nu numai din cauza loviturii ăleia
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mâ neam așa, cu privirea în caiet și cu gândul dus, și până la urmă tot la jurnal mă întorceam. Georgiana îmi deschide ușa fremătând de nerăbdare. Arată foarte bine, cu zulufii ordonați savant cu tot felul de agrafe. Poartă o fustă midi în carouri, strânsă pe corp, cu mulți nasturi într-o parte, și o bluză aurie de mătase, cu decolteu „bărcuță“. Eu mi-am pus rochia galbenă cu decolteu en cœur („anchior“, zice croitoreasa noastră; multă vreme nu am priceput
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
niște părinți la grădiniță, știi cum e... Am dat din cap și am mângâiat-o pe păr. Mama și-a dus mâna la păr, instinctiv, să și-l aranjeze, și s-a dat jos din pat, ne te zindu și fusta cu gesturi nefiresc de lente, ca într un vis. Dacă ar fi fost într-o cu totul altă zi, dacă n-aș fi surprins-o plângând tocmai atunci, când întâlnirea cu profa de română mă dăduse peste cap, probabil că
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
căpătat și sugând dintr-o țigară fumegândă, uitată permanent între buze. O roti convingător și cu foc, sub stejar, pe mama Kaliei doar și ea îi era fină de cununie! iar fina jucă rușinoasă, ținându-și ochii în pământ și fustele-i largi cu mâna. Când, în toiul jocului, la care priveau cu toții, admirativ, finei îi săriră, cât colo, saboții din picioare, fețele plumburii încetară să mai rânjească și cu toții simțiră, cum, din făgăduința unei împăcări între categorii sociale, izvora furibund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
valoroase de Arborele-mamut, acești pezevenghi, care nu-s capabili de nimic sau sunt capabili de orice blestemăție, opresc o fată, agățând-o de poșeta pe care i-o scotocesc cu pasiune. Pe urmă, vor să o răstoarne la sol, cu fustele-n creștet. Fata cheamă plângător și șansa-i răspunde, făcând ca pe acolo, pe aproape, să treacă un zdravăn muncitor de la Uzina de carcase pentru aparate electrice de joasă tensiune, un campion înrolat în lotul de lupte greco-romane al fabricii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
crenelate haotic pe orizontul roșiatic al asfințitului de soare, începe să se reverse un val de muncitoare de la Fabrica de confecții militare pentru Orientul revoluționar. Cu brațele așezate cruciș pe sâni, acestea stau mai întâi și privesc la tânăra cu fusta hărtănită, de sub care se dezgoleau apărând rotulele ei bronzate și rotunde, la muncitorul-bărbat, lat în spate, care se canonește să rețină în poziția cu spatele la saltea, pe una dintre bestii. Cinstitele femei, fără să se dispună la analize temeinice, la despicarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ușa cafenelei pe la opt seara. Ajunsese la prânz acasă, stătuse cu fetele, desfăcuse cadourile. La mine a venit singură, era bine, Însemna că aștepta să ne vedem doar noi doi, nu Întreg Celebrul animal. Arăta bine, se bronzase, purta o fustă legată Într-o parte, cu talie joasă și despicată pe coapsă, un tricou strâmt, Înflorat. Părul Îi era prins Într-un coc neglijent, cu zulufi săltând peste urechi și obraji. Rujată purpuriu, părea să aibă buzele umede tot timpul. Zâmbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
voce plată. Cu trenciul lui Marius pe braț face o întoarcere silențioasă pe călcâie dar nu apucă să plece. Pe scara splendidă din lemn masiv ce duce la etajul superior, Smaranda deja coboară, într-un jerseu de lână crem, cu fusta largă fluturând în jurul picioarelor ei lungi. Părul buclat, șaten închis, saltă pe umeri în ritmul pantofilor trotteur ce lovesc grăbiți treptele. O bucurie intensă luminează ovalul plin al feței. Râd ochii negri, gropițele din obrajii ca de heruvim, râde toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-i curios, că nu era nea Mitriță omul să nu facă nimic pe lângă casă. Când termină ce are de spus, femeia, parcă nemaiștiind ce să facă, își aranjează cu grijă șorțul curat pe care îl ține legat de mijloc, peste fusta largă, închisă la culoare. Sigur nu l-a văzut nimeni? întreabă cu glas tare Marius în timp ce deschide portița prinsă cu un cerc metalic. Nu, nu, răspund câteva voci bărbătești. Urmărit de lătrăturilor îndârjite ale unui câine lățos, pătrunde în curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Să-i fie țărâna ușoară" pentru odihna sufletului răposatei. Sub un felinar orb, doi îndrăgostiți se sărută pe îndelete. Tânăra, îmbrăcată cu o rochie scurtă și vaporoasă, își freacă piciorul de gamba partenerului, în timp ce acesta își face de lucru sub fusta ei, cu mâinile nerușinat urcate sus, pe pulpele fetei. În lumina chioară se poate întrezări un afiș mare, unde un soldat cu cască duce degetul la buze într-o atenționare scurtă, scrisă cu roșu: "Atenție, dușmanul ascultă!". Preocupat mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se arătase altfel decât ireproșabil de eficientă. Încercase să devină familiar cu ea, dar renunțase în fața privirii ei care degajase răceala de gheață a unei banchize polare. Coapsele pline, ademenitoare, ale fetei, se mișcă în dulci promisiuni ascunse sub austeritatea fustei cazone atunci când pune picior peste picior în căutarea unei poziții mai comode în fața mașinii de scris. Ochii lui alunecă spre pulpele bronzate și glezna subțire. O fantasmă erotică începe să prindă contur în mintea înfierbântată. "Cum ar fi să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu bărbia ușor ridicată, pare o regină căruia numai coroana de pe cap îi lipsește. Colțurile gurii sunt ușor trase în jos, semn al unei tristeți cronice. Cu înfățișare foarte îngrijită, poartă o jachetă tricotată de lână, deschisă în față, cu fustă închisă la culoare croită după ultima modă și pantofi cu tocul jos, ornați cu mici catarame argintii. Ajunsă pe coridor, trece pe lângă alte câteva uși ce decupează forme dreptunghiulare întunecate în pereții tapetați cu bun-gust pe care sunt atârnate la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
În fier forjat și sculpturi În nuc de la intrare. Pașii ei mărunți se Îndreptau spre fundul curții, În partea de clădire a doamnei și domnului Pavel. 22. CÎnd mă Întorsei În cameră, Keti se ivi lîngă mine În bluza și fusta ei de elevă din primăvara anului 1941. „Bine-ai venit, Keti, bine-ai venit „. Fui vesel. Ea mă Îmbrățișă și-mi sărută cu aprindere obrajii, eu Îi sărutai umerii În bătaia luminii de iunie: eram, pentru o clipă, În 1941
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
de mentalitate, care dacă nu concordă cu a majorității, se spune că este excentrică - și așa este! - dar mie nu-mi pasă. Aduceți-vă aminte de moda veacului trecut: plete și barbă, iar moda pleacă și vine. La fel cu fustele domnișoarelor, cînd lungi, cînd scurte. - Nu ține numai de mentalitate ci și de imaginație. - Toate astea pentru a găsi o ieșire din monotonie, altfel ar fi nesfîrșită plictiseală, Însă cum imaginația nu poate fabrica infinite modele, acestea se repetă, dovedind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]