7,015 matches
-
mîncare, îi a foamete. Să nu se ia lunea ouăle din cuibarul găinilor, căci vor părăsi acel cuibar. Dacă cumva mănînci de dulce în post, să nu mănînci ouă după Miezul Păreței (mijlocul Postului Mare), că nu se mai ouă găinile. Cînd primăvara vezi grauri mulți zburînd e semn că ai să scoți mulți pui de găină pe vară. La Lăsatul Secului de brînză, sara, să te duci în obor, să dai chicot și să zici: „Găinile tele (ale vecinului) sînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acel cuibar. Dacă cumva mănînci de dulce în post, să nu mănînci ouă după Miezul Păreței (mijlocul Postului Mare), că nu se mai ouă găinile. Cînd primăvara vezi grauri mulți zburînd e semn că ai să scoți mulți pui de găină pe vară. La Lăsatul Secului de brînză, sara, să te duci în obor, să dai chicot și să zici: „Găinile tele (ale vecinului) sînt necîrcîitoare, neouătoare și neclocitoare, iar ale mele sînt și cîrcîitoare, și ouătoare, și clocitoare“, că vei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se mai ouă găinile. Cînd primăvara vezi grauri mulți zburînd e semn că ai să scoți mulți pui de găină pe vară. La Lăsatul Secului de brînză, sara, să te duci în obor, să dai chicot și să zici: „Găinile tele (ale vecinului) sînt necîrcîitoare, neouătoare și neclocitoare, iar ale mele sînt și cîrcîitoare, și ouătoare, și clocitoare“, că vei scoate pui mulți pe vară. Oul cel dintîi al vreunei găini se ia pe mînă, se scuipă de trei ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duci în obor, să dai chicot și să zici: „Găinile tele (ale vecinului) sînt necîrcîitoare, neouătoare și neclocitoare, iar ale mele sînt și cîrcîitoare, și ouătoare, și clocitoare“, că vei scoate pui mulți pe vară. Oul cel dintîi al vreunei găini se ia pe mînă, se scuipă de trei ori și, încingîndu-l în cenușă, se zice: „Așa să fie găina mea de ouătoare ca cenușa în spor de sporitoare.“ Cînd se ouă o puică pentru întîia dată, se ia oul acela
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ale mele sînt și cîrcîitoare, și ouătoare, și clocitoare“, că vei scoate pui mulți pe vară. Oul cel dintîi al vreunei găini se ia pe mînă, se scuipă de trei ori și, încingîndu-l în cenușă, se zice: „Așa să fie găina mea de ouătoare ca cenușa în spor de sporitoare.“ Cînd se ouă o puică pentru întîia dată, se ia oul acela și se poartă de către gospodina casei prin șperlă*, zicînd: „Cîtă șperlă în vatră, atîtea ouă să curgă din găina
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găina mea de ouătoare ca cenușa în spor de sporitoare.“ Cînd se ouă o puică pentru întîia dată, se ia oul acela și se poartă de către gospodina casei prin șperlă*, zicînd: „Cîtă șperlă în vatră, atîtea ouă să curgă din găina noastră.“ Se zice că găina după ce se ouă și se dă jos din cuib, cînd cotcodăcește, ar zice: „Unde pui, nu mai găsești.“ Cînd dai puii mici de găină afară în ogradă, să-i pui în poală și să ieși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cenușa în spor de sporitoare.“ Cînd se ouă o puică pentru întîia dată, se ia oul acela și se poartă de către gospodina casei prin șperlă*, zicînd: „Cîtă șperlă în vatră, atîtea ouă să curgă din găina noastră.“ Se zice că găina după ce se ouă și se dă jos din cuib, cînd cotcodăcește, ar zice: „Unde pui, nu mai găsești.“ Cînd dai puii mici de găină afară în ogradă, să-i pui în poală și să ieși afară cu ei, cu ochii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șperlă*, zicînd: „Cîtă șperlă în vatră, atîtea ouă să curgă din găina noastră.“ Se zice că găina după ce se ouă și se dă jos din cuib, cînd cotcodăcește, ar zice: „Unde pui, nu mai găsești.“ Cînd dai puii mici de găină afară în ogradă, să-i pui în poală și să ieși afară cu ei, cu ochii închiși, și punîndu-i jos să zici: „Cum nu văd eu amu, așa să nu vadă cioara ori uliul puii.“ Cînd se scot puii cei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ogradă, să-i pui în poală și să ieși afară cu ei, cu ochii închiși, și punîndu-i jos să zici: „Cum nu văd eu amu, așa să nu vadă cioara ori uliul puii.“ Cînd se scot puii cei mici de găină pentru întîia dată afară, atunci îi scoate muierea legîndu și ochii, ca paserile cele răpitoare să nu vadă puii. Cînd cîntă găina cucoșește nu-i a bine. Cînd cîntă găina cucoșește, se va întîmpla pagubă. Cînd cîntă găina cucoșește e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
văd eu amu, așa să nu vadă cioara ori uliul puii.“ Cînd se scot puii cei mici de găină pentru întîia dată afară, atunci îi scoate muierea legîndu și ochii, ca paserile cele răpitoare să nu vadă puii. Cînd cîntă găina cucoșește nu-i a bine. Cînd cîntă găina cucoșește, se va întîmpla pagubă. Cînd cîntă găina cucoșește e spre neunirea casei. Cînd vreo găină cîntă cucoșește, este acesta semn că sau găina va muri, sau vreo persoană de la casa unde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mici de găină pentru întîia dată afară, atunci îi scoate muierea legîndu și ochii, ca paserile cele răpitoare să nu vadă puii. Cînd cîntă găina cucoșește nu-i a bine. Cînd cîntă găina cucoșește, se va întîmpla pagubă. Cînd cîntă găina cucoșește e spre neunirea casei. Cînd vreo găină cîntă cucoșește, este acesta semn că sau găina va muri, sau vreo persoană de la casa unde se află. Dacă cîntă o găină ca cucoșul, apoi se crede că va urma o nenorocire
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îi scoate muierea legîndu și ochii, ca paserile cele răpitoare să nu vadă puii. Cînd cîntă găina cucoșește nu-i a bine. Cînd cîntă găina cucoșește, se va întîmpla pagubă. Cînd cîntă găina cucoșește e spre neunirea casei. Cînd vreo găină cîntă cucoșește, este acesta semn că sau găina va muri, sau vreo persoană de la casa unde se află. Dacă cîntă o găină ca cucoșul, apoi se crede că va urma o nenorocire, care se poate încunjura luîndu-se respectiva găină și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cele răpitoare să nu vadă puii. Cînd cîntă găina cucoșește nu-i a bine. Cînd cîntă găina cucoșește, se va întîmpla pagubă. Cînd cîntă găina cucoșește e spre neunirea casei. Cînd vreo găină cîntă cucoșește, este acesta semn că sau găina va muri, sau vreo persoană de la casa unde se află. Dacă cîntă o găină ca cucoșul, apoi se crede că va urma o nenorocire, care se poate încunjura luîndu-se respectiva găină și măsurîndu-se cu ea casa de la fereastră pînă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd cîntă găina cucoșește, se va întîmpla pagubă. Cînd cîntă găina cucoșește e spre neunirea casei. Cînd vreo găină cîntă cucoșește, este acesta semn că sau găina va muri, sau vreo persoană de la casa unde se află. Dacă cîntă o găină ca cucoșul, apoi se crede că va urma o nenorocire, care se poate încunjura luîndu-se respectiva găină și măsurîndu-se cu ea casa de la fereastră pînă la pragul ușii; de cade coada găinii lîngă prag, apoi se taie coada, iar de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreo găină cîntă cucoșește, este acesta semn că sau găina va muri, sau vreo persoană de la casa unde se află. Dacă cîntă o găină ca cucoșul, apoi se crede că va urma o nenorocire, care se poate încunjura luîndu-se respectiva găină și măsurîndu-se cu ea casa de la fereastră pînă la pragul ușii; de cade coada găinii lîngă prag, apoi se taie coada, iar de vine capul lîngă prag, apoi se taie capul, carele însă nu se mănîncă. Găina care cîntă ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la casa unde se află. Dacă cîntă o găină ca cucoșul, apoi se crede că va urma o nenorocire, care se poate încunjura luîndu-se respectiva găină și măsurîndu-se cu ea casa de la fereastră pînă la pragul ușii; de cade coada găinii lîngă prag, apoi se taie coada, iar de vine capul lîngă prag, apoi se taie capul, carele însă nu se mănîncă. Găina care cîntă ca cucoșul nu este bine a o ținea lîngă casă, deci se vinde ea cu cît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încunjura luîndu-se respectiva găină și măsurîndu-se cu ea casa de la fereastră pînă la pragul ușii; de cade coada găinii lîngă prag, apoi se taie coada, iar de vine capul lîngă prag, apoi se taie capul, carele însă nu se mănîncă. Găina care cîntă ca cucoșul nu este bine a o ținea lîngă casă, deci se vinde ea cu cît se poate, și pentru banii luați se cumpără tămîie, care se dă la sfînta biserică, ca cîntatul gă inii să nu fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este bine a o ținea lîngă casă, deci se vinde ea cu cît se poate, și pentru banii luați se cumpără tămîie, care se dă la sfînta biserică, ca cîntatul gă inii să nu fie de stricăciune pentru casnici. Cînd găina cîntă cucoșește nu e semn bun; trebuie a-i jumuli penele de pe cap, și de vor ieși altele albe, nu ai a te teme; ieșind însă negre, rău prevestește. Cînd cîntă găina ca cucoșul, familia la care a cîntat are să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn bun; trebuie a-i jumuli penele de pe cap, și de vor ieși altele albe, nu ai a te teme; ieșind însă negre, rău prevestește. Cînd cîntă găina ca cucoșul, familia la care a cîntat are să-i meargă bine. Găina care cîntă cucoșește, cînd are ciocul spre apus, vestește moartea; cînd are ciocul spre răsărit e de bine. (Gh.F.C.) Cînd găina se scaldă în praf, vine ploaia. (Gh.F.C.) Gălbenare Unii oameni nu mănîncă gălbănuș, că li-i frică să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ieșind însă negre, rău prevestește. Cînd cîntă găina ca cucoșul, familia la care a cîntat are să-i meargă bine. Găina care cîntă cucoșește, cînd are ciocul spre apus, vestește moartea; cînd are ciocul spre răsărit e de bine. (Gh.F.C.) Cînd găina se scaldă în praf, vine ploaia. (Gh.F.C.) Gălbenare Unii oameni nu mănîncă gălbănuș, că li-i frică să nu se îmbolnăvească de gălbănare. Geană Cînd ți se va bate geana e semn că ai să plîngi. Dacă i se clătește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu mănînce două poame crescute în pom lipite una de alta, căci va face doi copii gemeni. Se crede că dacă mănîncă o vacă două spice de gemene va făta doi viței. Femeile nu mănîncă nicicînd un ou de găină care are două gălbănușuri, c-apoi ar avea gemeni. Copiii gemeni pot face multe lucruri bune, pot ajuta la diferite boale și au puterea de a fermeca, descînta și vindeca. Gheață Cînd Sf. Neculai [6 decembrie] găsește apa Bistriței neîn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Măcinici, toate gunoaiele se ard ca să vie primă vara mai curînd. Gunoiul din ziua de Sf. Gheorghe să-l lepezi la rădăcina pomilor, că rodesc bine pe urmă. Să nu dai lunea afară gunoiul din casă, căci îți mănîncă uliul găinile. Vinerea să nu dai niciodată gunoiul afară, că-i rău. în ziua de Paști și de Crăciun nu se țipă gozul* din casă. A doua zi după Lăsatul de Sec nu se dă gunoiul afară din casă, că noaptea vine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe gura hornului pe cine dorești, vine degrabă. Hotar Cînd treci pe la hotar, să scuipi acolo, ca să nu te pocească ceva. De asemenea, cînd o femeie dă cu copilul de necaz, să-i ducă hai nele și troaca* la hotar. Găinile moarte iar se duc la hotar. Hoț Tîlharii poartă cu sine dinți sau vreun deget de om mort, ca să nu-i vorbească nimeni, așa cum nu vorbește mortul. Copilului mic să nu-i tai unghiile, căci iese hoț. Hoții mergînd la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd înțărci copilul, să coci un ou sîmbătă dimineața, să-l pui în gunoi, după ușă, să iei copilul, să-l pui aproape de gunoi, așa ca el să vadă oul, spre a-l lua, și să zici: „Cum a uitat găina oul, așa să uite N. țîța.“ Oul în urmă se curăță de coajă și se dă copilului să-l mănînce. Cînd femeia înțarcă copilul, să îmbrace o cămeșă cu gura la spate și să zică: „Cum am întors că meșa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că dacă vacile cărora li s-au luat vițeii nu voiesc să sloboadă laptele este bine a le pune la uger hlei* și a le da într-o zi de frupt să mănînce ceva pucioasă. Se crede că dacă bea găina din lapte se trage laptele. Se crede că dacă se trage laptele, apoi e bine a turna ceva din lapte pe prag și a-l tăia cu cuțitul, și apoi nu se va trage. Dacă fată o juncă, apoi i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]