4,992 matches
-
la el acasă...! Cînd o vrea și... Asta e! (ajuns în dreptul mesei, observă geanta, lîngă fotoliu, și dosarele rămase sub masă; le pune pe masă și are o primă tentativă de a le deschide; apoi vrea să le pună în geantă, ezită și, în cele din urmă, deschide un dosar) Ia să vedem noi cum mă cheamă..., și cine sînt eu... (începe să răsfoiască, din ce în ce mai agitat, mai uluit și mai revoltat) Dumnezeule, să fiu al dracului dacă..., dacă dosarul ăsta nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și primul lucru pe care îl vede sînt bucățile de hîrtii împrăștiate și rupte...; înțelege...) Gh. P. doi: Popescu unu! (dă cu ochii de fotoliul și masa răsturnate; se îndreaptă spre zona unde este miniscena) Popescu întîiul! Hei! (scoate din geantă obișnuitele pachețele și sticla cu vin; se îndreaptă spre locul unde se află masa și fotoliul, vrea să le ridice și, deodată, se oprește ca în pragul unei revelații și se duce din nou spre miniscenă; se oprește o clipă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
păcat...! Gh. P. doi: Mai bine dă-mi o mie de mătănii... Gh. P. unu: Degeaba ți-ai pus lavaliera... Gh. P. doi: Părinte, știi ce, mai du-te dracului...! (se deplasează spre masa cu cel două fotolii; scoate din geantă un pachețel) Gh. P. unu: Ce mi-ai adus azi? (în timp ce desființează strana) Lasă-mă să ghicesc... (se concentrează) Va să zică..., suc, saleuri, fursecuri și pîrjoluțe de la Desdemona...! Gh. P. doi: De la Desdemona mai ai ceva..., mai ai o scrisorică... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ai citit-o! Gh. P. doi: Nu, n-am citit-o... Gh. P. unu: Te-aș crede dacă n-aș ține minte farsa cu dosarele... Bine, hai să mai încercăm o dată... (desface plicul, în timp ce Gh. P. doi desface pachetele din geantă) Da, d-le, nu-i o hîrtie goală...! Ia să vedem... (citește) Dragii mei prostăvani... Adică cine-s prostovanii?! Gh. P. doi: Noi doi..., mai mult tu... Gh. P. unu: Ce vorbești! Va să zică iubita mea..., adică nevastă-ta, îmi trimite
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aduc miniscena în mijlocul scenei (către cei doi), hai, dați-i drumu'; așa, pun cele două fotolii și măsuța pe spațiul miniscenei (cei doi execută; bun..., pun pe masă recuzita alimentară și în plus ce mai scoate Gh. P. doi din geantă; acuma, cei doi se așează în fotolii și încep să mănînce; autorul îi privește cu înțelegere, și îi aplaudă și schițează o ieșire din scenă) Gh. P. doi: Nu pleci acum. În paranteză scrie că ne spui poftă bună... Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mai bine caut-o în sacoșă..., o s-o găsești pe aia de ieri... și de alaltăieri... Dosar nr.: (caută în sacoșă și scoate floarea) Da, măi frate... ce chestie (pune floarea pe masa liberă) Trimisul lui Dumnezeu: (scoate dintr-o geantă o Biblie și o iconiță în formă de cruce, le pune pe masă cu o gesticulație și cu un ritm oarecum ritualic) Doamne ajută! (ceilalți sînt atenți într-un fel de admirație și ironie; Supraveghetorul vine și le dă dosarele
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
picioare. Radu nu știa cu ce se ocupă bătrînul, altceva decît cu băutura și bătăile. Poate odată se ducea la ceva pe care-l numea serviciu, dar nu-și mai amintea, cred că era prea mic. Uneori își lua o geantă zornăitoare și grea de scule și pleca cine știe unde. Cînd era băut, se întorcea mai repede, aruncîndu-și supărat sculele în mijlocul casei și desfăcîndu-și sticla pe care-o luase în drumul spre casă. Poate era instalator sau ceva de genul și lucra
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
la știri, făcînd cu mîna din autocarul lent. 6 Voi rămîneți aici, le-a spus proful de religie, îndreptîndu-se spre recepție. În parcarea hotelului, elevii se înghesuiau la coada formată pentru a-și ridica bagajele din pîntecele autocarului. Înotînd printre genți, șoferul răcnea la ei să păstreze ordinea, c-are să vină rîndul fiecăruia, dar nu prea îl băgau în seamă. Ar fi vrut să-și ia fiecare bagajul așa, care cum apuca, recunoscîndu-l și trăgîndu-l afară, nu să fie acolo unul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
introdus în vagin, el sesizează gradul de tensionare a acestui organ; dar o femeie n-ar accepta în veci un pletismograf în vaginul ei, și cu atât mai puțin ar spune „da“ demascării senzațiilor ei intime... Viața cu pilula-n geantă La baza creierului unei femei se află un centru care sesizează nivelul hormonilor estrogeni secretați de ovare. Când acest nivel devine suficient de scăzut, centrul respectiv secretă o substanță numită FSH, care favorizează ovulația, astfel încât să devină posibilă fecundarea și
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cum se face și, în timpul ăsta, să-mi developeze pe gratis un film de-al meu. Când am ajuns acolo, la lumina roșie din camera obscură, a început să-mi dea ordine: să-mi scot jacheta, să scot filmul din geantă, să mă așez repede lângă el pe scaun; eu întârziam să mă așez pe același scaun cu el, mai ales că nu prea aveam unde. Și atunci, el m-a apucat cu amândouă mâinile de coapsa piciorului stâng, băgându-și
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
pe același scaun cu el, mai ales că nu prea aveam unde. Și atunci, el m-a apucat cu amândouă mâinile de coapsa piciorului stâng, băgându-și degetele printre picioarele mele. În momentul acela m-am speriat, mi am înșfăcat geanta și-am fugit pe ușă, în timp ce el, aparent nepăsător, îmi spunea că o să ne mai întâlnim. M-am oprit o stație mai încolo, simțind că am în gât și inima, și stomacul...“ De la pederastie la pedofilie Aproape toți oamenii consideră
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ce te-a făcut să încerci să cumperi fără rând? Ion: Eu mă grăbeam să reușesc la atelierul de muncă. Mai erau încă zece minute si pauza se sfârșea si mai trebuia să trec si prin clasă să-mi iau geanta. Îmi era frică să nu întârzii. Mediatorul: Deci tu ai încercat să cumperi fără rând deoarece te grăbeai să nu întârzii la lecții? Ion: Așa este. Mediatorul: Mircea, care a fost cauza că tu l-ai apucat mai dur pe
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
imaginat azi, când producția fonică a studenților în astfel de situații aduce aminte de cacofonia unui talk-show pe un platou de la Varan TV), personajul nostru a scos de undeva (din buzunar cred, aș fi reținut dacă era vorba de o geantă scandaloasă pentru standingul academic), o carte de grosimea unei broșuri, nu mai mare și nici mai groasă decât urmau să fie opusculele intitulate " Din gândirea Geniului Genezei Naționale". Era vorba de micro-narațiunea construită pe baza unui savant contrapunct între eseuri
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
rotte / nostre querele al curvo / etra insegnava.. (vv. 65-69) Inno ai patriarchi o de' principii del genere umano: (...) quando le rupi e le deșerte valli / precipite / l'alpina onda feria / d'inudito fragor; quando gli ameni / futuri seggi di lodate genți / e di cittadi romorose, ignota / pace regnava; (vv. 27-32) Ultimo canto di Saffo: Placida notte, e verecondo raggio / della cadențe luna; e tu che spunti / fra la tacită selva în șu la rupe, / nunzio del giorno; oh dilettose e care
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sassi acuți, ed altă rena, e fratte, / al vento, alla tempesta, e quando avvampa / l'ora, e quando poi gela, / corre via, corre, anela, (...) (vv. 21-29) La quiete dopo la tempesta: onde în lungo tormento, / fredde, tacite, smorte, / sudàr le genți e palpitàr, vedendo / mossi alle nostre offese / folgori, nembi e vento. (vv. 37-41) Imitazione: Dal faggio / là dov'io nacqui, mi divise îl vento. (vv. 3-4) Io qui vagando al limite intorno (Frammento XXXVIII): Pure îl vento muggia nella foresta
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sembianțe. Alcuno / non l'amerà quant'io l'amai. Non nasce / un altrettale amor. (vv.119-133) A Silvia: Questo è quel mondo? questi / i diletti, l'amor, l'opre, gli eventi / onde cotanto ragionammo insieme? / questa la sorte dell'umane genți? / All'apparir del vero / tu, misera, cădești: e con la mano / la fredda morte ed una tomba ignuda / mostravi di lontano. (vv. 56-63) Le Ricordanze: (...) e quante volte / questa mia vită dolorosa e nuda / volentier con la morte avrei cangiato
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
chi ți tradì? qual arte o qual fatica / o qual tânta possanza / valse a spogliarti îl manto e l'auree bende? (vv. 25-33) Oh venturose e care e benedette / l'antiche età, che a morte / per la patria correan le genți a squadre; (vv. 61-63) Sopra îl monumento di Dante: Perché le nostre genți / pace sotto le bianche ali raccolga, / non fien da' lacci sciolte / dell'antico sopor l'itale menti / s'ai patrii esempi della prisca etade / questa terra fatal
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a spogliarti îl manto e l'auree bende? (vv. 25-33) Oh venturose e care e benedette / l'antiche età, che a morte / per la patria correan le genți a squadre; (vv. 61-63) Sopra îl monumento di Dante: Perché le nostre genți / pace sotto le bianche ali raccolga, / non fien da' lacci sciolte / dell'antico sopor l'itale menti / s'ai patrii esempi della prisca etade / questa terra fatal non și rivolga. (vv. 1-6) Ad Angelo Mai: E come or vieni / sì
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
chi la propria gente / conculcando e l'estrane, o di remoti / lidi turbando la quiete antică / col mercatar, con l'armi, e con le frodi, / la destinată sua vită consumă. (vv. 94-99) E se del vero / ragionando talor, fieno alle genți / o mal grati i miei detti o non înțesi, / non mi dorrò, che già del tutto îl vago / desio di gloria antico în me fia spento: / vâna Diva non pur, mă di fortuna / e del fâțo e d'amor, Diva
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
termenii lui Harold Bloom, op. cît., p. 20. 297 Cfr. Anexă, 1 și 2. 298 Ignoto mi svegli / a vită terrena (Angeli); ignota / Pace regnava (...) Precipite l'alpina onda feria / D'inudito fragor; quando gli ameni / Futuri seggi di lodate genți / E di cittadi romorose, ignota / Pace regnava; e gl'inarati colli / Solo e muto ascendea l'aprico raggio / Di febo e l'aurea luna. Oh fortunata, / Di colpe ignara e di lugubri eventi, / Erma terrena șede! (Inno ai patriarchi). 299
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de Vincenzo Placella, Centro Nazionale di Studi Leopardiani e Istituto Universitario Orientale, Napoli, 2000, pp. 463-472. 342 Trepido, errante îl fratricida, e l'ombre / solitarie fuggendo e la secretă nelle profonde selve îra dei venti (Inno ai patriarchi); sudar le genți e palpitar, vedendo / mossi alle nostre offese / folgori, nembi e vento (La quiete dopo la tempesta). 343 E perché l'aure inferme / zefiro ravvivi (...) credano îl petto inerme / gli augelli al vento, e la diurnă luce / novo d'amor desio
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
generalizată și incertitudine. Nimeni nu se mai poate proteja îndărătul frontierelor naționale. Un singur individ sau un mic grup poate falimenta o bancă (vezi cazul Barrings), deturna avioane și lovi ținte aparent impenetrabile, sau plasa într-un loc aglomerat o geantă cu bacterii. Cine ne mai poate garanta securitatea? Firmele multinaționale, organizațiile internaționale, ca și structurile mafiote sau teroriste debordează frontierele, coexistînd cu state naționale a căror pondere în economie culmea paradoxului! a crescut spre 5,0% din PIB. Triumful pieței
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
din producția de jucării a lumii, 6o% din producția de biciclete, jumătate din cea de pantofi, ca și din cea de cuptoare cu microunde și o treime din cea de televizoare, aparate de aer condiționat, ca și din cea de genți de voiaj ș.a., un sfert din cea de mașini de spălat și frigidere, ca și numeroase componente și subansambluri pe care le exportă. Cum vedem, China preferă ramurile intens consumatoare de mînă de lucru și mediu tehnologizate, pentru a pregăti
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
irevocabil și va aparține istoriei care, din liber cum era, îl face necesar." Leon Tolstoi 116 Bondoc, plinuț cum era, părea înșurubat la catedră. Cu cîteva minute înainte să sune clopoțelul așteptam de fiecare dată acest ritual -, băga mîna în geantă să-și scoată instrumentele: o riglă metalică și un creion. Încet, fără să se oprească din citit, aplecîndu-se deasupra paginii, făcea un mic semn pe text. De fiecare dată, la următorul curs, deschidea caietul și-și relua fraza de acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
determina un sentiment de culpabilitate, apostrofându-i fățiș, spunându-le că deteriorau opere de artă prețioase, că asta era interzis și că făceau ceva reprobabil. La ieșirea din încăpere, un alt complice lăsa să-i cadă în fața vizitatorilor necăjiți o geantă plină cu stilouri, hărți și monede. Astfel s-a putut observa reacția subiecților. R. Katzev a constatat că indivizii care se simțeau vinovați că ar fi deteriorat operele de artă își ofereau spontan ajutorul vizitatorului ghinionist căruia i-au căzut
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]