4,229 matches
-
lectura unui capitol al unui roman captivant. Aici Eusebiu și Zina, care își turnaseră o ceșcuță de cafea, o așteptau cu nerăbdare. Văd că sunteți curioși să aflați ce s-a întâmplat. Așezați-vă bine pe scaune să nu cădeți, glumește Teofana. — Chiar atât de grav este? — Știți unde am fost? — La vreo cabană? La vreo petrecere, își dă cu presupusul Eusebiu. — Am fost la părinții lui Alexnadru. Voi n-ați spus că mergeți la ei. — Nici eu n-am știut
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ordin Eusebiu. Merg să se îmbrace,Teofana cu Zina, consultânduse asupra ținutei. Au coborât toți în curtea blocului îndepărtându-se cu pași agale spre centrul orașului. — Tata Sebi, treci la mijloc să fii între o doamnă și o domnișoară plouată, glumește Teofana. — Între două nu te plouă, cu condiția ca domnișoara să nu mai fie plouată, râd toți. „Ce bine că ești, ce mirare că sunt!” Se apropia momentul revederii celor doi tineri, Teofana și Cezar. Probabil și Cezar trecuse prin
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mai ești în șatră. Și cine-i crește? — Noi, mama, mamă-ta Zina. — S-o crezi tu, că profesia mea îmi îngăduie să fiu an de an gravidă, să am an de an copii, replică Teofana, deși știe că Cezar glumește să vadă ce zice ea. — Am glumit, Prințesa mea dragă și dulce, vom vedea noi ce vom face, câți vom face, ceea ce trebui să ne preocupe acum este nunta. Dacă mă gândesc bine, o familie fără copii este ca o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
crește? — Noi, mama, mamă-ta Zina. — S-o crezi tu, că profesia mea îmi îngăduie să fiu an de an gravidă, să am an de an copii, replică Teofana, deși știe că Cezar glumește să vadă ce zice ea. — Am glumit, Prințesa mea dragă și dulce, vom vedea noi ce vom face, câți vom face, ceea ce trebui să ne preocupe acum este nunta. Dacă mă gândesc bine, o familie fără copii este ca o grădină fără flori. — Prin urmare cu cât
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
vom duce la medic. Știi că mamei Zina și tatălui Sebi le descântam? Nu te cred. — Vrei să spui că nu știu descânta? Am trăit atâta timp în șatră. Cum să nu fi știut? Dacă vrei îți fac și vrăji, glumește Teofana. — M-ai vrăjit până peste cap. Ce vrăji să-mi mai faci?o strânge cu drag de obraji și-o sărută Cezar. Foarte bine. Dacă avem un vraci în casă, nu vom mai cheltui banii cu medicii. Îți bați
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
eleganți. Nu-i cunoștea nimeni, dar ei deși la început păreau stingheri, s-au încadrat atât de bine printre nuntași, încât s-au simțit ca în elementul lor. S-au așezat la masă cu ceilalți, au mâncat, au băut, au glumit ca niște oameni de viață. Teofana tot observa că amândoi își țintesc privirile asupra ei, mai ales doamna și discută împreună. N-a luat însă în seamă, fiindcă la o nuntă persoanele care sunt cel mai mult în atenția tuturor
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mult, l-a îmbrățișat Claudia, apoi Virgil. Am îmbătrânit! Ce să fac? — Păi bine, mai Vasile, să-ți măriți tu fata și să nu ne anunți? Se poate?îl ia la rost Claudia. Îmi vine să te strâng de gât, glumește ea. — Strânge-mă, să scap de toate necazurile. — Ce necazuri Vasile? Acum când fata ți-e mirească și ai un ginere pe cinste, mai este loc de necazuri, caută să-l înveselească Virgil. Voi nu știți câte au trecut peste
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cunun eu frățiorul cu care am trecut prin atâtea necazuri?a acceptat Teofana. Tu ce părere ai Cezar? — Sunt de acord să ne facem niște fini care s-aducă plocoane la nași râd toți. Când vreți să vă puneți pirostriile?glumește Cezar. — Peste câteva luni. Ne-am gândit că sunteți cei mai potriviți, că suntem și neamuri. Merge și tata cu voi? Veniți să vă dăm mâncare, băutură că a mai rămas mult de la nuntă. La plecarea lor, Teofana a simțit
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
se uită lung la tine, spunîndu-și în gând "mă, ce tare e ăsta, eu nu aș fi făcut niciodată așa ceva", și continuă acțiunea, conform aprobării tale verbale, convins fiii că peste câteva secunde vei ceda și vei spune "nu, am glumit, să ne întoarcem, am spus da doar așa ca să văd cum e, mi-a plăcut să plec cu voi, dar nu am cum", însă cel mai grav e că știi ce gândește el în acele secunde, știi că el știe
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Vero un bilet de avion până la Paris, în schimb eu să rămân în locul lui în Africa și să-i vând pantofii în timp ce el colinda Franța să găsească marfă ieftină. Vero s-a opus. "Ți-am zis eu că te place", glumea, dar se vedea că nu-i râsul ei. Plecăm împreună sau rămânem împreună. Mi s-a propus să lucrez la barul de noapte ca ospătăriță, pentru trei sute pe lună, și când i-am spus că-i prea puțin, șeful de
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de armată. Îmi și plăcea să mă joc cu imbecilul ăla de sergent, a cărui frunte avea probleme să primească toate ridurile care i se formau, mult mai multe decât capacitatea de recepție a îngustimii ei. "Hai, bă, că am glumit, poți să pleci, lasă-l dracului de rastel!" "În primul rând nu ești bă cu mine, i-am tăiat-o brusc, și în al doilea rând, de ce nu mi-ai adus biletul de voie când au plecat și ceilalți?" L-
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
și Virgil, ca să arate că-i de partea Ilincăi. Și ce dac-am zis așa? se împotrivi Bărzăunul. Ce, voi trăiți în urmă cu 200 de ani, să mai credeți în draci, ori sînteți de-o vîrstă cu babele?... Am glumit și eu, crezînd că am cu cine, asta-i!... Și, dacă nu vă convine prezența mea, mai bine mă întorc acasă ! Nu credeam că am de-a face cu niștee... Nu mai apucă însă să spună cu ce fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Ursului? Ție de ce-ți zice Virgil? Lui Ticu de ce-i zice Bărzăun? Hă, hă, hă, ce răspuns formidabil! rîse cu răutate Bărzăunul, găsind momentul potrivit pentru a-i plăti lui Vlad o poliță mai veche. Dacă nu cumva ai glumit, ceea ce nu cred, pentru un asemenea răspuns meriți o statuie în mijlocul mlaștinii, să rîdă toate broaștele de tine! Vlad făcu ochii mari. O asemenea batjocură nu mai auzise niciodată din partea cuiva, darmite din partea Bărzăunului! Foarte nervos se repezi spre acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la șireturi?... Vai, cît de neglijent ești! O să-ți pierzi tenișii prin mocirlă! Bărzăunul se răci complet, ca și cum ar fi turnat cineva pe el o găleată cu apă. Încercă să surprindă ochii Ilincăi, pentru a vedea dacă nu cumva a glumit, dar nu reuși. Ilinca părea străină. Nu mai spuse nimic și chiar încetini pasul, îndepărtîndu-se treptat de Ilinca. Un asemenea răspuns din partea ei era mai mult ca o insultă. Ce deosebire fantastică între visele pe care și le făurise el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pînă atunci era nea Petrică. De unde putea el ști ce furtuni aprige bîntuie în sufletele celor din jur? Că s-au prins mai mulți păstrăvi, că au fost mîncați toți cu mare poftă, că s-a rîs și s-a glumit în continuare, nu cred că-i nevoie să mai spun. Un lucru n-aș vrea să-l uit: la un moment dat, Ilinca s-a dus la Tomiță, l-a luat deoparte și i-a zis că dacă nu mănîncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la fântână, la universitate. 8. ... Ai mei s-au despărțit într-o joi dimineață. Extrem de civilizat. Fără tam-tam. Ne-au așteptat să venim de la școală. Întâi David, pe urmă eu. Am mâncat toți patru, am schimbat banalitățile obișnuite, am și glumit puțin, lucru din ce în ce mai exotic la noi acasă. După care ne-au spus povestea ibricului de ceai. Ceaiul sfârâise în dimineața aceea de joi ca o turbină dezlănțuită în umila noastră bucătărie de bloc și, privindu-l sterp cum dă în
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
încă vinete, dar până la amiază, când au reușit să-i dea să bea sânge de crap, spuzeala de pe trup aproape se curățase și arșița părea să i se fi domolit. A doua zi, Abd al-Aziz a cerut apă și a glumit cu tatăl lui. Musa încărunțise, în cele două nopți cât ținuse boala. Iar copilul nu înțelegea de ce se încăpățâna să-l cheme la el pe un alt nume. Peste alte câteva zile, doi dascăli, unul creștin și unul arab, au
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
care găsim consemnate scene mărunte (dar cât de semnificative) din perioada "obsedantului deceniu" (colectivizarea, propaganda deșănțată, accesul restrictiv la învățătură, falsitatea în toate domeniile de activitate), de după aceea, atunci când cineva atenționează: "E vremea înfrânărilor, bărbate! Cu tovarășul nu-i de glumit!", ajungând și la teme contemporane (care se calchiază perfect pe cele anterioare), în care "Minciuna, delațiunea, cinismul, șantajul, violența verbală, frauda, furtul, șmecheria, promisiunea fără acoperire, gogorița, formele fără fond, deturnarea atenției, nesocotirea opiniei altora, vrajba sunt doar câteva dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că șapte or fi de ajuns și chiar m-am săturat să tot fac la tumbe prin zăpadă pentru a-ți putea satisface poftele primare. Viața devine tot mai grea, Romică! E vremea înfrânărilor, bărbate! Cu tovarășul nu-i de glumit! Iar cu tovarășa, nici pomeneală. Că ăștia n-au nici un Dumnezeu, Romică! Transparență transfrontalieră Noi, oamenii sovietici, suntem superlativii mapamondului, cei mai... și cei mai... va vsiom mire! îi atenționa Natașa Semenova pe cei 25 de pionieri ai grupului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
altceva, mă așteptam să aflu că Dragoș se hotărîse probabil să facă pasul către oficializarea vieții În doi. A zîmbit cînd i-am dezvăluit bănuiala mea: Se pare că tu te-ai gîndit mai mult ca mine la treaba asta! Glumesc, bineînțeles. De fapt am venit săți spun că peste cîteva zile plec pentru cîteva luni la specializare În străinătate și am senzația că Îmi lipsește ceva, că parcă am lăsat o discuție neterminată. În legătură cu căsătoria? Nu, despre asta am Înțeles
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
obișnuitul. - Sărut mâna, stimată doamnă. Am venit fiindcă mi s-a părut că mi-ați dus dorul și eu n-am răspuns cum se cuvine unei ospitalități care s a dovedit a fi atât de generoasă de-a lungul timpului, glumi el. - Știi Jan, la noi tu ești bine venit întotdeauna, de ce crezi că trebuie să te formalizezi? - Trebuia să zic și eu ceva... - Așa da! - Dar stăpânul casei unde-i, nu cumva a plecat de acasă bănuind că voi veni
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
opta spiță! Se binedispuseră amândoi. Alex urmă: - Cum vrei tu, Jane, musafirul nostru, stăpânul nostru! - Ei, hai, asta o știi de la comercianții tăi! Eu vreau să te școlesc, că după câte văd pe masă, prea te-ai dat cu rafinatele, glumi el. Ina aduse pe o faianță gustări reci, cașcaval, debrețin, salam uscat, numai produse bune pentru sporirea apetitului. Jan se înfrupta din gustări, dar ochii îi erau la rachiul care, turnat deja de un timp în pahare, își juca năbădăios
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
apucă de mână și-l reținu un timp lângă el. - Ce mai faci tu, Vișinel mo, știi să spoiești un cazan? - Cum să nu, bunule, ba încă cum! - Ei, bravo, bravo! înseamnă că am scăpat de toate grijile la bătrânețe, glumi el. Să deprinzi și meșteșugul spoitului, dar să știi că alămitul e adevărata noastră meserie. - Mă învață tata de toate; chiar mâine începe un nou cazan și mi-a spus că eu voi ciocăni mai mult, pentru că el are și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nu vrei să mergi la noi să ne deslușești sinuozitățile drumului spre capătul acestui proces!? - Aș face-o cu dragă plăcere! Am o foame, că aș mânca un bou și o sete, că aș goli o fântână cu băuturi tari, glumi el dar, dragilor, deveni el serios, mai am astăzi două procese pe rol, cu destule probleme. Diseară da, de acord, mă aveți musafir! Soții porniră cu pași lenți spre casă. Mihăiță care ieșise între timp din sala de ședințe însoțit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
acum în clasa a VIII-a, coleg cu tine, dragul meu Vișinel, nu prea ai fi mândru de mine. Norocul nostru e Mihăiță. Fără el...!? Cât despre mine, cu siguranță aș fi corigent la mai multe materii, poate chiar repetent. Glumea desigur, dar o doză de adevăr se putea afla în spusele sale. Chiar dacă era inginer, nu mai era la curent cu materia predată în școala gimnazială. Dar totul trecu. Orizonturile se luminară și amândoi copiii deschiseră în toamnă, după un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]