4,781 matches
-
fr. pomme d’Adam, sp. manzana de Adán, port. maçă de Adăo). De remarcat că există și în limbi neromanice, engleza și rusa. Noi am luat această expresie din franceză. În română, este un termen literar, mai puțin răspândit în graiuri; termenul de bază al metaforei, măr, apare însă în expresii regionale ca mărul lui moș Adam, mărul lui Avram, măru-n grumaz. În graiurile românești, sunt mai frecvente denumirile metaforice populare de tipul nodul gâtului, formate din cuvinte care denumesc o
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Noi am luat această expresie din franceză. În română, este un termen literar, mai puțin răspândit în graiuri; termenul de bază al metaforei, măr, apare însă în expresii regionale ca mărul lui moș Adam, mărul lui Avram, măru-n grumaz. În graiurile românești, sunt mai frecvente denumirile metaforice populare de tipul nodul gâtului, formate din cuvinte care denumesc o protuberanță sau un obiect ce iese în evidență (nod, ciot, os, ou), iar seria determinanților este constituită din nume ce denumesc gâtul, gâtlejul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
braunchas „a umbla pe brânci“). În vechea Galie, s-a dezvoltat un sens aparte, „ramură“, cf. fr. branche (sens prezent și în provensală). Sensul inițial din română a fost cel de „labă“, de la care s-a ajuns la „mână“; în graiul meu din Bihor, termenul curent pentru „mână“ este brâncă. vintre Rom. vintre este moștenit din lat. ventrem (forma de acuzativ a lui venter), care s-a păstrat în toate limbile romanice (fr. ventre, sp. vientre, it., port. ventre). Cuvântul apare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care la origine însemna „seceră“, sens cu care s-a moștenit cuvântul în unele limbi romanice: it. falce, fr. faux. În română, rezultatul normal (conform legilor fonetice care au acționat în trecerea de la latină la română) îl avem numai în graiul moldovenesc, unde falce (nu falcă) înseamnă o anumită suprafață de teren. Forma falcă a fost explicată ca un singular reconstituit după pluralul fălci (la fel cum, după pluralul foarfeci al lui foarfece, s-a creat forma de singular foarfecă). Schimbarea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
terminologia religioasă creștină. În greacă, era un derivat de la zýmos „drojdie“, cu prefixul privativ a-. Limbile romanice occidentale au împrumutat termenul din latina ecleziastică (fr. azyme) sau direct din greacă (sp. azimo). Ar mai fi de spus că, în unele graiuri din Transilvania, există adjectivul azăm, cu sensul „care nu fermentează“, folosit referitor la conservele în oțet sau în saramură care nu s-au făcut. Cir este un cuvânt regional care înseamnă „zeamă (îngroșată) scoasă din mămăliga care fierbe, înainte de a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
românești, cuvântului cir i se atribuie etimologie ucraineană, care nu poate fi acceptată, pentru că aria de circulație a cuvântului nu coincide cu ariile unde se găsesc elemente de origine ucraineană. În plus, în ucraineană cuvântul există numai dialectal, în vecinătatea graiurilor românești, ceea ce conduce la concluzia că cir este în ucraineană un împrumut din română, și nu invers. De altfel, ucraineana a împrumutat din română și alți termeni care țin de prepararea mămăligii(balmus,mamaliga). aluat și turtă Rom. aluat, cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
un cuvânt folosit mai ales la plural, în forma friganele, care a fost împrumutat din ngr. phriganiá. Este un termen relativ recent (a fost înregistrat abia în Dicționarul Academiei, 1911) și nu este general (nu circula, în copilăria mea, în graiul din Bihor). Mai vechi este franzelă „pâine albă în formă lunguiață“, a cărui primă atestare este la Al. Beldiman (1821); la originea sa se găsește ngr. phrantsóla „pâine franțuzească“. Al. Graur a atras atenția asupra faptului că franzelă nu pare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în supă, apă sau lapte. În dicționarul român-latin numit Anonymus Caranse besiensis (cca 1700), este înregistrat cuvântul scrob, de origine veche slavă. În același dicționar, există și ra(n)totă, de origine maghiară. Este un cuvânt curent și astăzi în graiul crișean. Revenind la omletă, acesta are, în franceză, origine foarte interesantă. Se poate spune că fr. omelette vine, prin diverse schimbări fonetice, din v. fr. lemelle, care a devenit lamelle „lamă foarte fină“ (împrumutat în română în forma lamelă „mică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nume de dulciuri, ci și multe nume de mezeluri. În afară de bine cunoscutul parizer, îl amintesc pe lebărvurst „mezel preparat din ficat de porc“ < germ. Leberwurst. Cuvântul a fost adaptat în română după pronunțare, prima sa atestare fiind la Brăescu. În graiul meu natal din Bihor, același mezel se numește maioș < magh. májas (în MDA este glosat greșit „caltaboș“). Limba română a împrumutat din germană și nume de legume, de fructe sau de plante aromatice. Cartof (cu diverse variante: cartoafă, cartoflă) vine
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de „bucată“ (vezi drobul de sare din povestea lui I. Creangă), care provine de la verbul slav sdrobiti „a face fărâme“. Slavul drob a pătruns și în maghiară (darab „bucată“), iar din maghiară, cu înțelesul de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania (dărab). Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dintre ele sunt părăsite. Există, așadar, cuvinte care dăinuie de-a lungul veacurilor, dar sunt și cuvinte care mor. În privința acestora din urmă, despre unele putem ști că au existat pentru că le găsim în texte vechi sau uitate în vreun grai, cu mari șanse să nu le mai întâlnim peste câteva zeci de ani. Altele au lăsat urme indirecte. Sunt însă și cuvinte, nu puține, despre care nu putem ști dacă au existat vreodată. Cuvinte dispărute care au lăsat urme O
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lat. *sanitosus. Lat. sanus s-a păstrat, în schimb, în dialectele sud-dunărene; la istroromâni avem săr „sănătos“ < lat. sanus, dar și sen „sân“ < lat. sinus. Forma sânătos a fost interpretată de unii ca dovadă că a existat și în unele graiuri din Transilvania cuvântul sân „sănătos“, urmașul lat. sanus. Un paradox: de ce nu mor unele cuvinte latinești Nu mă sfiesc să repet că româna păstrează, până în zilele noastre, din latină cele mai importante cuvinte din vocabularul său. Cele mai multe au fost importante
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Nu putem vorbi despre „viața“ cuvintelor fără să facem o călătorie în spațiul geografic românesc, fiindcă multe dintre cuvintele cu istorie palpitantă sunt răspândite numai în variantele geografice ale limbii române (în cele patru dialecte istorice deja menționate sau în graiurile dacoromânești). Volume aparte vor fi consacrate prezentării unor cuvinte aromâne, meglenoromâne sau istroromâne ori unor termeni caracteristici graiului muntean, moldovean, bănățean, crișean sau graiurilor transilvănene. Cercetările din ultimii ani oferă material lexical cules și din vorbirea românilor din afara granițelor țării
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvintele cu istorie palpitantă sunt răspândite numai în variantele geografice ale limbii române (în cele patru dialecte istorice deja menționate sau în graiurile dacoromânești). Volume aparte vor fi consacrate prezentării unor cuvinte aromâne, meglenoromâne sau istroromâne ori unor termeni caracteristici graiului muntean, moldovean, bănățean, crișean sau graiurilor transilvănene. Cercetările din ultimii ani oferă material lexical cules și din vorbirea românilor din afara granițelor țării noastre; în domeniul lexicului, diverse elemente neînregistrate pe teritoriul României au istorii interesante. Unitatea graiurilor dacoromâne a fost
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
numai în variantele geografice ale limbii române (în cele patru dialecte istorice deja menționate sau în graiurile dacoromânești). Volume aparte vor fi consacrate prezentării unor cuvinte aromâne, meglenoromâne sau istroromâne ori unor termeni caracteristici graiului muntean, moldovean, bănățean, crișean sau graiurilor transilvănene. Cercetările din ultimii ani oferă material lexical cules și din vorbirea românilor din afara granițelor țării noastre; în domeniul lexicului, diverse elemente neînregistrate pe teritoriul României au istorii interesante. Unitatea graiurilor dacoromâne a fost remarcată și de unii specialiști străini
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
unor termeni caracteristici graiului muntean, moldovean, bănățean, crișean sau graiurilor transilvănene. Cercetările din ultimii ani oferă material lexical cules și din vorbirea românilor din afara granițelor țării noastre; în domeniul lexicului, diverse elemente neînregistrate pe teritoriul României au istorii interesante. Unitatea graiurilor dacoromâne a fost remarcată și de unii specialiști străini, care vorbesc de o „uimitoare omogenitate a dialectelor“ (Karl Jaberg). Această unitate suprinde dacă ne gândim la faptul că până în epoca modernă (secolele 19-20) teritoriul de răspândire a dialectului dacoromân a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
la munte sau de la sud la nord, primăvara, iar toamna în sens invers, în vederea asigurării pășunatului și a adăpostului. În cadrul dialectului dacoromân, transhumanța păstorilor ardeleni, care au întemeiat așezări în Dobrogea și Muntenia, mai ales în Bărăgan, explică apariția unor graiuri mixte: graiul dobrogean este un grai muntenesc cu elemente transilvănene. Transhumanța practicată intens de păstorii români a fost un factor important și pentru a explica influența românei asupra limbilor popoarelor învecinate. În volumul 101 cuvinte românești exportate se va vedea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sau de la sud la nord, primăvara, iar toamna în sens invers, în vederea asigurării pășunatului și a adăpostului. În cadrul dialectului dacoromân, transhumanța păstorilor ardeleni, care au întemeiat așezări în Dobrogea și Muntenia, mai ales în Bărăgan, explică apariția unor graiuri mixte: graiul dobrogean este un grai muntenesc cu elemente transilvănene. Transhumanța practicată intens de păstorii români a fost un factor important și pentru a explica influența românei asupra limbilor popoarelor învecinate. În volumul 101 cuvinte românești exportate se va vedea că cele mai multe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nord, primăvara, iar toamna în sens invers, în vederea asigurării pășunatului și a adăpostului. În cadrul dialectului dacoromân, transhumanța păstorilor ardeleni, care au întemeiat așezări în Dobrogea și Muntenia, mai ales în Bărăgan, explică apariția unor graiuri mixte: graiul dobrogean este un grai muntenesc cu elemente transilvănene. Transhumanța practicată intens de păstorii români a fost un factor important și pentru a explica influența românei asupra limbilor popoarelor învecinate. În volumul 101 cuvinte românești exportate se va vedea că cele mai multe dintre aceste cuvinte provin
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
II, Rostirea, din cartea citată, Limba română, a lui S. Pușcariu. Și Andrei Avram s-a ocupat pe larg de fluctuațiile dintre fonetisme, care nu pot fi raportate la particularități cu caracter de lege (sau măcar de tendință) ale anumitor graiuri. Cât privește sensul, înțelesul cuvintelor moștenite, constatăm o situație similară. Unele, ca rom. mamă, tată, ureche, a fugi, soare, sare nu prezintă nicio modificare de sens față de etimoanele lor latinești; despre acestea se va vorbi foarte puțin. Altele, ca ghindă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de poziția cuvintelor moștenite în structura lexicului românesc. Unele aparțin limbii literare, altele au rămas doar în variantele dialectale; între acestea din urmă, remarcăm unele care există numai în dialectele sud-dunărene (aromână, meglenoromână, istroromână), altele care s-au păstrat în graiurile dacoromânești arhaice și unele pe care le întâlnim numai în textele vechi românești. Cât privește termenii din prima categorie, cei din limba literară, aceștia sunt de diverse tipuri: pe lângă cei care sunt cel mai des folosiți, au o bogăție semantică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
În limbile romanice actuale, este continuat de rom. (a) mânca, fr. manger, occ. manjà, cat. menjar, sd. mandicare (it. mangiare este un împrumut din fr. manger). Dintre celelalte sinonime latinești cu sensul de „a mânca“, reține atenția pappare, cuvânt din graiul copiilor ce apare încă de la Plaut, dar care nu s-a păstrat decât în sardă (pappai „a mânca“); pappare din italiană și (a) păpa din română continuă să se folosească mai ales în vorbirea copiilor. orb Cuvântul orb este moștenit
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
se constată că exact cuvintele care sunt împrumuturi latinești în textul francez (sanctifier, volonté, offense, tentation, délivrer) sunt termeni slavoni la noi (a sfinți, voie, greșeală, ispită, a izbăvi). Uneori, prin Biserică, termenii respectivi au trecut din limba literară în graiul popular; așa se explică faptul că, în română, termenii post și pomană au înlocuit vechile cuvinte latinești sec (păstrat în Lăsata secului) și ajun, respectiv cumând, cumândare/ comândare < lat. comandare. Rămân însă mai multe necunoscute. Care erau termenii latinești moșteniți
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
că a existat, fără îndoială, un bilingvism româno-maghiar. O categorie care merită să fie semnalată este cea care cuprinde perechi de termeni ce denumesc același obiect, pentru care în anumite varietăți dialectale dacoromânești sunt folosite cuvinte maghiare, iar în unele graiuri maghiare din Transilvania apar cuvinte românești: cu sensul de „ciocan“, în graiul crișean se folosește cuvântul clăpaci împrumutat din maghiară, iar în varietăți ale maghiarei transilvănene se utilizează termenul csokány, luat din rom. ciocan. Cuvintele general răspândite în dacoromână au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
să fie semnalată este cea care cuprinde perechi de termeni ce denumesc același obiect, pentru care în anumite varietăți dialectale dacoromânești sunt folosite cuvinte maghiare, iar în unele graiuri maghiare din Transilvania apar cuvinte românești: cu sensul de „ciocan“, în graiul crișean se folosește cuvântul clăpaci împrumutat din maghiară, iar în varietăți ale maghiarei transilvănene se utilizează termenul csokány, luat din rom. ciocan. Cuvintele general răspândite în dacoromână au fost împrumutate în perioada cuprinsă între secolele 12 și 16 și se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]