28,568 matches
-
2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni de fiziologie hepatică 53 9.1. Circulația hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui 55 9.3. Funcția metabolică a ficatului 55 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului 57 10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni de fiziologie hepatică 53 9.1. Circulația hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui 55 9.3. Funcția metabolică a ficatului 55 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului 57 10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de bilă în 24 ore. Capacitatea maximă de depozitare a veziculei biliare fiind de aproximativ 50-70 ml; bila se va concentra în vezicula biliară prin absorbția apei din compoziția sa (bila veziculară este de 5-10 ori mai concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii biliare. Peretele canalului hepatic și al ductului comun conține fibre musculare longitudinale și circulare. Condensarea fibrelor circulare în porțiunea distală a canalului comun care pătrunde în peretele duodenal constituie sfincterul Oddi (fig. 12). Plexurile ganglionare se întind în peretele vezicii biliare și a canalelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în peretele vezicii biliare și a canalelor biliare precum și în interiorul și exteriorul stratului muscular circular de la nivelul sfincterului Oddi. Ganglionii sunt foarte mici și plexurile sunt împrăștiate, în comparație cu cele de la nivel intestinal. Nervii extrinseci însoțesc aceste organe, ambii din plexul hepatic format din ramuri vagale și din ganglioni prevertebrali. 4.3.2. Compoziția chimică a bilei Bila conține apă și reziduu uscat reprezentat de acizi biliari, bilirubină, lecitină, proteine, ioni: Na, K, Cl, bicarbonat. a. Acizii biliari sunt principalii produși de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ramuri vagale și din ganglioni prevertebrali. 4.3.2. Compoziția chimică a bilei Bila conține apă și reziduu uscat reprezentat de acizi biliari, bilirubină, lecitină, proteine, ioni: Na, K, Cl, bicarbonat. a. Acizii biliari sunt principalii produși de secreție exocrină hepatică și reprezintă derivați hidrosolubili ai colesterolului. Ficatul produce doi acizi biliari primari: colic și chenodezoxicolic, care în interiorul hepatocitului se conjugă cu glicocolul sau cu taurina rezultând acidul glicocolic și, respectiv taurocolic, secretați printr-un proces activ în canaliculul biliar. Prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
acidul litocolic. Acizii biliari au rol în digestia grăsimilor. Datorită proprietății lor tensioactive, emulsionează grăsimile împreună cu lecitina și favorizează absorbția acizilor grași, monogliceridelor și colesterolului. b. Pigmenții biliari reprezintă 15-20% din reziduul uscat al bilei și constituie produsul de secreție hepatic care rezultă din descompunerea hemoglobinei (fig. 13). Eritrocitele hemolizate (mai ales în sistemul reticulo-endotelial) eliberează circa 8 g de hemoglobină din care rezultă 300 mg de pigmenți biliari. La nivelul celulelor sistemului reticulo-endotelial are loc ruperea inelului protoporfirinic al hemoglobinei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Sunt implicați cel puțin doi transportori de anioni organici din membrana canaliculară. Secreția bilirubinei conjugate la nivel canalicular este eficientă astfel încât concentrația bilirubinei conjugate în plasmă extrem de redusă. Creșterea concentrației bilirubinei conjugate în plasmă reprezintă un semn definitoriu al afectării hepatice sau biliare. Procesarea ductală și vaziculară a bilei Compoziția bilei se modifică pe măsură ce parcurge arborele biliar. Aceste modificări nu sunt extrem de importante la om deoarece nu sunt influențate cele două funcții importante ale bilei: transportul de acizi biliari în intestinul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din conjugatele de acid colic și 99% din conjugatele de acid chenodezoxicolic sunt legate de albumină. Prima extracție de către ficat este extrem de eficientă (70 90%). Acei acizi biliari care nu au fost extrași ajung în circulația sistemică. Deoarece prima extracție hepatică nu este identică pentru toți acizii biliari se constată concentrații diferite între acizii biliari din vezicula biliară și cei plasmatici. Plasma va fi bogată în acei acizi biliari a căror extracție hepatică este mică. Extracția hepatică fracționată rămâne constantă în timpul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
extrași ajung în circulația sistemică. Deoarece prima extracție hepatică nu este identică pentru toți acizii biliari se constată concentrații diferite între acizii biliari din vezicula biliară și cei plasmatici. Plasma va fi bogată în acei acizi biliari a căror extracție hepatică este mică. Extracția hepatică fracționată rămâne constantă în timpul perioadelor interdigestive și în cursul perioadelor digestive. O cantitate foarte mică de acizi biliari nelegați de albumină intră în filtratul glomerular; cu toate acestea acizii biliari conjugați sunt absorbiți activ la nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sistemică. Deoarece prima extracție hepatică nu este identică pentru toți acizii biliari se constată concentrații diferite între acizii biliari din vezicula biliară și cei plasmatici. Plasma va fi bogată în acei acizi biliari a căror extracție hepatică este mică. Extracția hepatică fracționată rămâne constantă în timpul perioadelor interdigestive și în cursul perioadelor digestive. O cantitate foarte mică de acizi biliari nelegați de albumină intră în filtratul glomerular; cu toate acestea acizii biliari conjugați sunt absorbiți activ la nivel tubular renal astfel încât pierderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu toate acestea acizii biliari conjugați sunt absorbiți activ la nivel tubular renal astfel încât pierderea urinară de acizi biliari este neglijabilă. 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden Aproximativ 1 litru de bilă produsă zilnic de către ficat intră în canalul hepatic la presiune scăzută (<10 cm H2O); sistemul de flux mic. La persoanele care nu au ingerat alimente, aproximativ ¾ din bila produsă intră în vezicula biliară, iar restul trece direct în duoden. Rata eliberării de bilă în intestin fluctuează cu perioadele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
se realizează de către un transportor activ situat la nivelul marginii în perie. In enterocite, fierul hemic este eliberat sub acțiunea xantinoxidazei; fierul liber este stocat sub formă de feritină și în sânge este transportat de transferină (β-globulină plasmatică de origine hepatică). Absorbția fierului este reglată de stocurile de fier din enterocit și de sideremie. Datorită descuamării permanente feritina din enterocite se pierde; mecanism suplimentar de limitare a absorbției fierului când sideremia este crescută (fig. 25). 8.6. Absorbția medicamentelor Cel mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
absorbite din colon glucidele, proteinele, grăsimile nescindate și calciul. Datorită posibilităților de absorbție a colonului, prin instilațiile rectale sau supozitoare se administrează multe medicamente. Calea de absorbție rectală are avantajul că ocolește enzimele digestive și ficatul. 9. Noțiuni de fiziologie hepatică Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5 % din greutate la adult) și primește 25 % din debitul cardiac prin artera hepatică și vena portă. Aceasta aduce nutrimente absorbite în intestin la ficat, care este implicat în prelucrarea, stocarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
medicamente. Calea de absorbție rectală are avantajul că ocolește enzimele digestive și ficatul. 9. Noțiuni de fiziologie hepatică Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5 % din greutate la adult) și primește 25 % din debitul cardiac prin artera hepatică și vena portă. Aceasta aduce nutrimente absorbite în intestin la ficat, care este implicat în prelucrarea, stocarea și distribuția lor precum și a vitaminelor. Principalele funcții ale ficatului se împart în trei categorii: funcții vasculare de stocare și filtrare a sângelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la ficat, care este implicat în prelucrarea, stocarea și distribuția lor precum și a vitaminelor. Principalele funcții ale ficatului se împart în trei categorii: funcții vasculare de stocare și filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în prelucrarea, stocarea și distribuția lor precum și a vitaminelor. Principalele funcții ale ficatului se împart în trei categorii: funcții vasculare de stocare și filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de stocare și filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către sinusoide, ajungându-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către sinusoide, ajungându-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25 % din debitul cardiac de repaus. Presiunea în vena portă la intrarea în ficat este de 9-10 mm Hg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către sinusoide, ajungându-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25 % din debitul cardiac de repaus. Presiunea în vena portă la intrarea în ficat este de 9-10 mm Hg, iar presiunea în vena hepatică la ieșirea din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
trec prin artera hepatică către sinusoide, ajungându-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25 % din debitul cardiac de repaus. Presiunea în vena portă la intrarea în ficat este de 9-10 mm Hg, iar presiunea în vena hepatică la ieșirea din ficat către vena portă este practic de 0 mm Hg. Această diferență mică de presiune subliniază faptul că rezistența la fluxul sanguin în sinusoidele hepatice este în mod normal foarte mică. Presiunea medie în ramurile arterei hepatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
intrarea în ficat este de 9-10 mm Hg, iar presiunea în vena hepatică la ieșirea din ficat către vena portă este practic de 0 mm Hg. Această diferență mică de presiune subliniază faptul că rezistența la fluxul sanguin în sinusoidele hepatice este în mod normal foarte mică. Presiunea medie în ramurile arterei hepatice este de 90 mm Hg, dar presiunea din sinusoide este mai mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
hepatică la ieșirea din ficat către vena portă este practic de 0 mm Hg. Această diferență mică de presiune subliniază faptul că rezistența la fluxul sanguin în sinusoidele hepatice este în mod normal foarte mică. Presiunea medie în ramurile arterei hepatice este de 90 mm Hg, dar presiunea din sinusoide este mai mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
hepatice este în mod normal foarte mică. Presiunea medie în ramurile arterei hepatice este de 90 mm Hg, dar presiunea din sinusoide este mai mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
90 mm Hg, dar presiunea din sinusoide este mai mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]