3,902 matches
-
pe aproximativ cinci sute dintre ei, eliminîndu-i astfel pe beii și agalele de frunte. Mehmed Reșid a pornit apoi împotriva lui Mustafa Pașa. Acesta însă s-a predat și și-a petrecut restul vieții ca funcționar la Constantinopol. Acțiunea aceasta hotărîtă a guvernului central a pus capăt perioadei de aproape șaptezeci și cinci de ani de controlare a ținuturilor albaneze de către liderii locali. Pașalîcurile albaneze nu fuseseră reprezentantele unei mișcări naționale, bazîndu-se pe puterea și pe influența unui conducător puternic, Ali Pașa, și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
eu, cel dintâi - la 22 de ani, cu armata nefăcută, cu școala neterminată și Închizând ochii ca atunci când, fără să știi a Înota, te azvârli totuși cu capul În apă - șirul lung al prietenilor și camarazilor mei de mai târziu, hotărâți, În sfârșit, să ne facem toți oameni de treabă, cu ne veste și copii la casele noastre. Tot pe acea vreme, un personaj de gravitate comică, cu barbă și livrea de circ, invita, cu accentul lui străin și baritonal, pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Era sfidarea, triumful sau replica ei naivă zvârlită unor rude de aproape (din neamul răpo satului dr. Dru gescu, medicul părinților mei și al școalelor din București), unde fata locuia până una, alta, picată de curând din provincia ei. „Sunt hotărâtă, avea să-mi spună fata la primul colț Întunecos de stradă, să-mi câștig singură existența, cu prețul chiar, oricât de infam, al trupului meu, decât să sufăr umilințele rude lor mele care au plecat astă-seară la teatru, lăsându-mă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și Euge nia, Pompiliu cu soția și fata lor etc. Adina P. Georgescu, fata lui Pompiliu, Îi poartă numele cu o corecție În față, impusă de mama ei. Dina era o femeie frumoa să, voinică și sănătoasă. Tipul femeii dace hotărâte, al româncei optimiste. Când era gravidă, lucra până În ziua nașterii. Dacă o apucau durerile facerii, o vedeai că se retrage din cârdul de lucrători și spunea semnificativ: „Mă duc până În grădină.“ Acolo năștea, singură, și apoi se Întorcea cu pruncul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care nu era în stare s-o suporte. Ce să facă, ce să facă, zău, ca să scape de această teroare fără margini?!... Dimineața s-a îmbrăcat, și-a dat cu puțină apă rece pe față și a pornit cu pași hotărâți și deopotrivă înfricoșați spre miliție. Trebuie să mărturisească tot, nu mai rezistă, trebuie să mărturisească tot, înainte de a afla ei, înainte de a fi prea târziu. Milițianul de serviciu a raportat comandantului despre cazul puștiului, acesta a înștiințat Securitatea și astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Iaca, mergem la Aneta și văd ce o să zică ea. Iaca așa, îmi trag ciorapii și dacă are să spună Aneta să mă duc la mănăstiri am să mă duc, dacă nu, nu. (aceste cuvinte le-a rostit cu un ton hotărât, grav) șoantele mă dor (picioarele) astea ale mele, tare mi-i greu, sunt bătrână, când mă pot spăla, când nu, mașina de spălat s-a stricat, am vrut să spăl, dar n am reușit. Vreau aici harta României să mi-
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
directori ai artelor în minister și profesori universitari au și trimis artiști la pușcărie, dar pe cei mai mulți i-au nenorocit blocându-i la achizițiile statului, la comenzi și împiedicându-i să expună. Printre acești torționari oficiali ai culturii, cea mai hotărâtă era o femeie. N-a apucat să instituționalizeze răul decât vreo cinci ani, fiindcă a murit. N-a plâns-o nimeni, nici măcar noii săi stăpâni. Vânzătorul de frate e folosit, nu și respectat. Chiar și rușii se spălau pe mâini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mutră acră domnul Fotiade, decanul de vârstă de la Vânzări -, hodoronc-tronc, nu le mai place berea!“ Adrian Butucel l-a așteptat pe patron până seara târziu, iar când i-a auzit mersul târșâit, de arab, pe coridor, i-a tăiat calea hotărât: „Muhamad, pardon, ceva important pentru tine“. „Ce ceva important la mine?“, a întrebat Muhamad zâmbitor, ca și cum nu el fusese acela care le dăduse un picior în fund. „Muhamad - a zis Adrian -, bătrânețea se ia. Dă-mă într-un birou cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de funcționare, decizie intervenită în octombrie 1937. Aceasta însemna o amânare sine die, dar și desființarea simultană a secțiilor de Științe aplicate de la facultatea de Științe a Universității din Iași. Reacția corpului profesoral și a studenților a fost rapidă și hotărâtă, prin organizarea unei greve, trimiterea de memorii și delegații la minister. Datorită acestor acțiuni ca și a sprijinului declarat al unor personalități ale timpului, în luna decembrie 1937, a fost emisă decizia ministerială de funcționare a „Școlii Politehnice „Gh. Asachi
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
ei să cumpere un bilet corespunzător la loterie, ceea ce ni s-a părut cam optimist. În replică, alții ne-au tachinat spunînd că motocicleta va fi un bun pretext pentru a face jogging și altele asemenea, și, cu toate că sîntem ferm hotărîți să le arătăm că n-au avut dreptate, o neliniște firească ne oprește să ne declarăm sus și tare Încrederea În succesul călătoriei. Pe drumul de-a lungul coastei, Comeback Își păstrează impulsurile de aviator, ieșind Întreg din Încă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
invitat să jucăm canastă și să bem un păhărel. După un bun somn de recuperare, ne-am trezit și am participat din toată inima la ceea ce se numește „măturile noi curăță bine“. Ne-am pus pe muncă cu mare sîrg, hotărîți să ne plătim prețul călătoriei, cu tot cu dobîndă. Spre mijlocul zilei, Însă, Începuserăm să avem senzația că facem exces de zel, iar pînă după-amiaza am devenit ferm convinși că eram cei mai mari leneși de pe-acolo. Ne-am gîndit că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
a mă acuza. În timpul anchetei îmi cereau să fac descoperiri din scaunele de spovadă. Tot de atâtea ori le ceream să mă ducă la camera de tortură să-mi suprime viața și astfel să termin cu ei. Simțind această rezistență hotărâtă a mea, renunțau la întrebările ce aveau legătură cu scaunul de spovadă. Mă amenințau, mă loveau pe când ocoleam răspunsul pe care-l doreau de la mine în timpul anchetei. În octombrie 1961 au venit cu informații din popor pe care mi le
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Treceți batalioane române Carpații La arme cu frunze și flori V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații Cu inima la trecători" Erau porniți rău. Și ca la comandă și-au dat jos ciubotele din picioare pentru a fi mai sprinteni, hotărâți să-i alerge pe nepoții lui Attila prin toată pusta ungurească până la marginea lacului Balaton, unde programaseră să facă o baie bună și să înfulece cu ură și dușmănie din mâncarea națională a bozgorilor: gulașul. Unii îmboldiți de acest avânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Attila prin toată pusta ungurească până la marginea lacului Balaton, unde programaseră să facă o baie bună și să înfulece cu ură și dușmănie din mâncarea națională a bozgorilor: gulașul. Unii îmboldiți de acest avânt electrizant s-au ridicat în picioare hotărâți să meargă la luptă chiar așa cum or putea: desculți și cu mâinile goale. "Hanibal ante portes!" (Hanibal este la porțile Romei) Patria e în pericol! Era tevatură mare. Dar ceilalți, cei mai numeroși, în ciuda eforturilor disperate, nu reușeau să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mai frumos bidiviu, zburând ca vântul și ca gândul, anulând spațiul și distanțele. Pirpiriile trăgeau ca niște locomotive, înieptându-se și pufăind pe eșapamentul nazal, tocând mărunt și iute din picioarele pline de nerv ca niște sportive la un concurs internațional, hotărâte să cucerească premiul întâi. Mama și fiica, umăr la umăr, comunicând prin simpla atingere a capetelor sau cu ajutorul limbajului morse al succesiunilor de pufăituri nazale transpuse în alfabetul celebrului macaronar, realizau o ritmicitate egală și benefică a eforturilor într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lapte. L-a încălzit bine-bine, adăugându-i o lingură de untură care s-a topit și s-a omogenizat cu lichidul vindecător, dându-ne fiecăruia dintre noi o cană din produsul miraculos. Lucrurile nu s-au oprit aici. Perseverentă și hotărâtă să îndepărteze chiar și cele mai mici sechele de pe urma celor întâmplate și pentru a avea zilnic, la orice oră, sursa binefăcătoare a acestui medicament natural, mama a hotărât că lucrul cel mai nimerit ar fi să cumpărăm o capră, căreia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de treaba lui conform înțelegerii. Era cald și frumos; o zi luminoasă cu un imens cer albastru, de unde soarele își trimitea căldura binefăcătoare peste planeta noastră zbuciumată. Tulburarea crescând în intensitate, și presimțind ce o aștepta, vrând printr-un gest hotărât și disperat să-și salveze viața, pisica printr-un efort concentrat și-a înfipt cu putere, brusc, dinții ascuțiți în palma șintărului. Acesta, luat prin surprindere și urlând de durere, a prins fulgerător animalul cu ambele mâini, l-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
companie de comunicații mobile. Îi arăt cartea lui Teodor Baconski, Eseuri despre urbanitatea credinței. Întâmplător, am utilizat ca semn de carte o bucată de carton dintr-un ambalaj de săpun FA, nu am avut altceva la îndemână. Cu un gest hotărât, vecina mea ia cartea, o răsfoiește puțin indiferentă, nu aruncă o singură privire pe rândurile scrise, dar când ajunge la semnul de carte, miroase nerăbdătoare, prelung, parfumul artificial păstrat în memoria de carton a ambalajului. 19 martie 2000 Duminică, sunt
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
uită mioritic cum li se prăbușesc casele de lut, cu sticla de bere în mână și cu apa până la glezne. Nu mai privesc două televiziuni diferite, ci două lumi antagonice, ireconciliabile à jamais. 29 mai 2005 Franța spune un NU hotărât, cu accente proletare, proiectului de Constituție europeană. În celebra Place de la Bastille, matca tuturor revoluțiilor, este ars pe caldarâm textul acesteia și nimeni nu pare a critica gestul în sine. Agențiile de presă transmit că francezii par a se fi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
o reflecție de trei luni, cere familiei Butler din Peterborough (Anglia) să-i dea înapoi pe Jacqueline, fiica sa în vârstă de doi ani, schimbată în glumă, dar pe baza unui act semnat, pentru un patefon, iar familia Butler refuză, hotărâtă să adopte fetița, - dl Georges Pompidou, aflat în vacanță, declară ziariștilor că „...mai mult de două-trei cărți foarte bune nu pot apărea într-un an, iar proporția nu e deloc surprinzătoare - la urma urmei, Flaubert publica o carte la zece
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mai frumoase filme ale pubertății mele - mi-a interzis să mă duc la sala Aro ca să văd Ansamblul de dansuri al Armatei Roșii; nu aveam bilet - cu o zi înainte o mulțime de bucureșteni spărseseră geamurile ca să intre în sală, hotărâți să vadă „ceva nemaipomenit”, cum îmi spusese colegul meu de bancă, Doru Segal (cel cu care, peste un an, aveam să merg, pentru prima oară, și în cartierul Crucii de piatră). Familia mea era grijulie - „băiatul nu avea ce căuta
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
năzuințelor, speranțelor, aspirațiilor de mai bine ale întregului nostru popor.“ („Pentru demnitatea poporului“, Scînteia, 28 martie 1984) CONSTANTINESCU-IAȘI P., acad. prof. Un profund erudit - Petru Groza (nota V. I.) „Om de o profundă erudiție, înzestrat cu o mare clarviziune politică, hotărât și perseverent în urmărirea unor acțiuni de interes statal, popular și prietenos, strâns legat de tradițiile poporului, militant permanent pentru întărirea frăției dintre poporul român și minoritățile naționale, prieten vechi și atașat al Uniunii Sovietice, doctorul Petru Groza a fost
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și frumusețe, ne împotrivim cu energie încercărilor americane de a-i stingheri nobila operă.“ (Gazeta literară, 18 septembrie 1958) De pe Grivița în Tașkent: Lucia Demetrius (nota V. I.) „Circumstanțele politice internaționale actuale, faptul că imperialiștii par mai puțin decât oricând hotărâți să renunțe la planurile lor agresive, fac ca scriitorii progresiști din Asia și Africa să-și strângă rândurile și mai puternic, însuflețiți de ideea de a apăra pacea și să exprime cu toată hotărârea această idee.“ („Conferința Scriitorilor din Asia
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prof. univ. „I se potrivește cu prisosință, mult stimatului și iubitului conducător al partidului și statului nostru, caracterizarea pe care el însuși a făcut-o altui mare bărbat în gând și în faptă, Avram Iancu: «figură luminoasă, expresie a luptei hotărâte și a setei de dreptate și independență națională a poporului român». Figură luminoasă a marilor idealuri socialiste a fost tovarășul Nicolae Ceaușescu timp de 40 de ani, revoluționar temerar pentru dreptatea poporului său și a tuturor popoarelor, pentru drepturile țării
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
teoretice a secretarului general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, înseamnă a fi pe deplin pătruns de responsabilitățile ce le incumbă locul de muncă, de creație, a fi un apărător consecvent al adevărului, a promova permanent noul, a fi adversar hotărât al concepțiilor retrograde, paseiste, filistine etc., a fi în permanentă ofensivă împotriva celor care manifestă atitudini de toleranță față de neîmpliniri, de fapte antisociale, care erodează însăși baza alcătuirii noastre sociale - proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție.“ („Spirit revoluționar, creație revoluționară
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]