11,663 matches
-
de ordin militar, politic, economic, societal sau ecologic. Discuțiile pentru fiecare dintre aceste sectoare sunt foarte numeroase, orice privire atentă descoperind noi și noi implicații, fapt explicat fie și numai prin uriașa diversitate a socialului. În esență, cele cinci sectoare identificate au un rol analitic, urmând descompunerea securității naționale în elemente mai mici, de natură a o face mai ușor de discutat, în funcție de ceea ce societatea în cauză consideră a fi periculos. Amenințările din sectorul militar constituie preocuparea majoră a securității unui
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
În abis și Încearcă să Încetinească venirea nopții. Orânduite „ca niște păpuși mari, supradimensionate marionete ale unui spectacol Încheiat, Într-o magazie de vechituri”, cadavrele de la morgă ordonaseră deja, Într-un fel, realitatea În jurul misterului morții. Criza provocată de cadavrul identificat, În cele din urmă, drept Carlito anulează mecanismele protectoare ale rutinei. La finele romanului, Spino visează un vis din copilărie. Întoarcere În universul prim, infantil, al pre-conștiinței, al preexistenței. Studenții americani au fost atrași de felul În care narațiunea Îi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
până azi o activitate ostilă regimului democrat. 3. Arestarea legionarilor care, constituiți în organizații au fost descoperiți după 6 martie 1945, trimiși în cercetări și puși în libertate în decembrie 1945 în baza ordinului Ministrului de Interne. 4. Arestarea persoanelor identificate ca activiști în organizațiile legionare. Modul de execuție. Pe baza evidenței avute, se vor constitui tabele cu persoanele ce urmează a fi arestate, stabilind domiciliul persoanelor, al rudelor și al cunoscuților. Echipa: formată din trei persoane; șeful ei va fi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
desprind următoarele: CONCLUZIUNI ȘI PROPUNERI. Acțiunea de naționalizare economică s’a îndreptat în ultimul an exclusiv împo triva evreilor, ignorând pe ceilalți minoritari și străini. Această acțiune a creat o serie de situațiuni noi, unele aparente - altele oculte, care trebuiesc identificate și studiate cu cea mai mare atenție. Rezultatele imediate ale acestei adevărate revoluții de ordin economic, nu sunt cunoscute îndeajuns, deoarece până acum lipsesc datele oficiale și exacte. Pentru a judeca valoarea acțiunii de până acum, în scopul de a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
corpul albinei 450 (Alphandery, 1989). Analiza organoleptică a mierii Pentru a aprecia calitatea unei mieri prin analiza organoleptică, trebuie să se cunoască perfect produsul de referință. Trebuie ca principalele caractere olfactive și gustative mai ales, să fie bine percepute, recunoscute, identificate și memorizate. Analiza senzorială a mierilor, asemeni celor practicate de altfel și pentru multe alte produse alimentare, aduce o completare și un plus de finețe unei prime aprecieri ce decurge din rezultatul analizelor fizice, chimice și polinice. Ea se dovedește
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
sau activități propuse, și fundamentări ale acestor soluții, prin aplicarea unor metode științifice referitoare la impactul pe care l-ar putea avea asupra mediului economic sau social. Această parte a formulării este caracteristică unei expertize specifice, În funcție de tipurile de soluții identificate, În timp ce cadrul În care sunt desfășurate aceste activități de formulare țin de dimensiunea administrativă a formulării. Accentuarea aspectelor tehnice legate de formulare sau a celor procedurale corespunde, În aceeași măsură, unei perspective asupra conceptului de calitate În ceea ce privește formularea politicilor publice
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acordată acestei „probleme” datorită a cel puțin doi factori: a) valurile de migrații Înspre Europa de Vest ale romilor (În special din România). care au creat Îngrijorare și panică generală În rândul populației și al autorităților locale. „Nou-veniții” au fost foarte repede identificați ca fiind un „pericol” pentru țările gazdă, ceea ce a determinat expulzări masive spre țările de proveniență și atacuri violente și rasiste Împotriva romilor (ERRC, 1996, 2001). Autoritățile naționale din țările occidentale au fost incapabile să găsească soluții pentru „nou-veniți” și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
poate fi un punct de plecare al oricărei analize ulterioare. Evaluarea riscurilor presupune să știm unde se găsesc riscurile în organizație. Dacă nu știm ce este riscant în entitatea noastră nu vom putea evalua și urmări adecvat aceste riscuri. Odată identificate, riscurile implică necesitatea existenței activităților de control pentru a putea fi stăpânite sau cel puțin diminuate în anumite limite tolerabile, ceea ce presupune comunicare și informare reciprocă. Cea mai mare parte a riscurilor sunt obținute numai din comunicare, care se poate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
tot apar și, din practică, rezultă clar că acestea nu sunt acoperite doar prin proceduri formale. (4) Informațiile și comunicarea Informațiile relevante sunt informațiile pertinente, cheie, care de regulă ne parvin la timp și într-o formă convenabilă. Acestea trebuie identificate, colectate și comunicate într-o formă și într-un calendar de timp care să dea oamenilor posibilitatea să-și îndeplinească responsabilitățile. Informația nenecesară trebuie înlăturată, iar informația critică trebuie analizată. Sistemele de informare produc rapoarte conținând informații operaționale, financiare și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și aceasta asigură o rigoare la identificarea și calcularea acestora; pe baza mijloacelor definite se va trece la organizarea calculării costurilor implementării acestora; sistemul de informare va trebui să conțină toate elementele necesare pentru monitorizarea obiectivelor și asigurarea că mijloacele identificate vor fi implementate în cadrul organizației prin eliminarea elementelor inutile; procedurile de lucru vor fi avute în vedere împreună cu sistemele de informare pentru activitatea de supervizare; în fine, toate aceste activități de control trebuie să se impună în mod obligatoriu constrângerilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
prin întrebările pe care ni le punem referitoare la ce s-ar întâmpla dacă o anumită activitate/proces s-ar efectua în mod defectuos sau nu s-ar efectua deloc. Răspunsurile obținute la aceste întrebări pot fi tot atâtea riscuri identificate. Se recomandă ca această fază să se efectueze în echipe de două-trei persoane care cunosc bine funcția /activitatea/procesul. În continuare, pentru fiecare dintre riscurile identificate se va realiza și evaluarea lor, pentru a stabili nivelul riscului, respectiv: grav (G
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
s-ar efectua deloc. Răspunsurile obținute la aceste întrebări pot fi tot atâtea riscuri identificate. Se recomandă ca această fază să se efectueze în echipe de două-trei persoane care cunosc bine funcția /activitatea/procesul. În continuare, pentru fiecare dintre riscurile identificate se va realiza și evaluarea lor, pentru a stabili nivelul riscului, respectiv: grav (G), mediu (M) sau slab (S). Această evaluare, cu toate eforturile noastre, prezintă un grad de subiectivitate și de aproximare cu excepția situațiilor când riscurile pot fi cuantificate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
inexistenței procedurilor; organizare: modificarea tuturor documentelor întocmite eronat; sondaje pentru a stabili până la ce nivel trebuie actualizat fișierul; proceduri: comparație cu dosarul de concurs; verificarea respectării procedurii în practică; supervizare: cunoașterea modificărilor legislative. Faza de clasificare a activităților de control identificate se finalizează prin întocmirea pe baza datelor din fazele anterioare a tabelului pentru clasarea subactivităților și riscurilor pentru activitatea - plata salariilor în instituțiile publice se prezintă în cele ce urmează: Nr. crt. Subactivități elementare Riscuri Evaluarea riscurilor Activitățile de control
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
riscului Procesul de gestionare a riscurilor implică realizarea unor activități-cheie într-o succesiune logică, după cum urmează: 3.6.1. Identificarea riscurilor O preocupare majoră pentru organizații o reprezintă identificarea riscurilor cu care se confruntă acestea. Toate riscurile imaginabile ar trebui identificate și înregistrate. Deși nu există un model de documentare în vederea identificării riscurilor, această activitate reprezintă primul pas în constituirea unui profil al riscurilor în vederea analizei acestora în cadrul organizațiilor. Identificarea riscurilor implică două componente, respectiv identificarea inițială a riscurilor pe obiective
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
datorită modificării legislației ș.a. În practică, riscurile trebuie să fie relaționate față de obiective și să poată fi evaluate și prioritizate, în strânsă legătură cu obiectivele, pornind de la obiectivele individuale și continuând cu obiectivele de ansamblu ale entității. Pentru toate riscurile identificate, trebuie să se stabilească persoanele responsabile care vor gestiona și monitoriza în mod permanent riscul respectiv. Responsabilul de risc se impune să aibă autoritatea necesară care să asigure gestionarea cu eficacitate a riscurilor. Abordarea activității de identificare a riscurilor se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
riscuri: workshopuri (întâlniri de lucru); planificare de scenarii; analizarea creanțelor trecute și a altor pierderi; analizarea incidentelor/eșecurilor trecute; Guvernanța corporativă 248 inspecțiile privind sănătatea sau siguranța; training pentru începători; revederea performanțelor trecute; realizarea feedbackului între conducere și clienți. Odată identificate zonele de risc potențial, ele trebuie analizate prin stabilirea impactului și a probabilității lor de apariție pe baza unei matrice de analiză a riscurilor, așa cum este prezentată mai sus în acest capitol. În practică, mai există și alte categorii de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
amenință existența firmei, printr-un sistem de identificare timpurie a riscurilor; monitorizează eficiența acestor măsuri printr-un sistem de monitorizare internă. Din analiză se observă că ambele activități sunt componente ale sistemelor de management al riscurilor, deși răspunsurile la riscurile identificate reprezintă de fapt sisteme de control al riscurilor, care nu sunt parte a acestui sistem. Asumarea răspunderilor privind riscurile rămâne totuși la discreția consiliului de management. Deoarece managementul riscurilor este parte a sarcinilor generale ale consiliului de management, consiliul de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
trebuie să formuleze recomandări în atenția managementului general, împreună cu sugestii privind modul de organizare a acestuia. Auditorii interni pot juca un rol proactiv în asistarea implementării procesului de management al riscurilor, dar nu trebuie să fie administratorii sau proprietarii riscurilor identificate. Respectarea acestor standarde de către auditorul intern contribuie la promovarea succesului corporativ al organizației, în conformitate cu Standardul 2000 al IIA care prevede, în mod clar, „auditorul-șef executiv ar trebui să admi nistreze, în mod eficient, activitatea de audit intern pentru a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
își găsește o nouă ilustrare în volumul Caragiale în presa vremii (2002), contribuție documentară și exegetică pe care caragealogia nu o va putea ocoli. G. studiază atent „Telegraful român”, „Evenimentul” din Iași, „Conservatorul” și „Dimineața” din București, „Vocea Prahovei”, materialul identificat aici corectând și nuanțând sensibil teme supuse multă vreme controversei sau încă aflate pe rol. Astfel, autoarea demonstrează că teza lovinesciană a inactualității comediilor era larg răspândită în epocă, analizează impactul „trădărilor” politice ale scriitorului asupra receptării operei, luminează relațiile
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
să pierdem din vedere importanța locului. „Pentru că locul este fuziunea dintre spațiu și experiență, un spațiu unplut cu sens, o sursă de identitate.” Friedland Îi acuză pe Soja și Harvey de materialism și crede că În constituția condiției postmoderne trebuie identificate și componente morale, că trebuie, cu alte cuvinte, făcut apel și la așa-zicînd „Întîmplările ființei” alături de cele ale pămîntului, pentru a da seama de o schimbare de paradigmă istorică. Am folosit mai sus un termen străin de cei patru autori
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
resemnificare a unui mit literar poate fi considerat un gest recuperator În sens postmodern, adică o simulare. Romanul lui Tournier, Vineri sau limburile Pacificului nu simulează, ci modifică datele proiectului lui Defoe din 1719, realizînd unul nou, la fel de serios. Deși identificat și numit de către Barthes, „gradul zero al scriiturii” nu se află acolo unde crede criticul. Camus este autorul unui soi de „grevă japoneză” Împotriva literaturii, la care Însă a renunțat apoi și care, după cum Barthes observa, nu este atît de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
editura La Découverte la sfîrșitul lui 2002. Minuit, 2006, Editura Leda-Corint, 2007 În traducere românească. Monsieur (1986), L'Appareil-photo (1989), La Réticence (1991), La Télévision (1997), Autoportrait (à l'étranger) (2000) Primul roman al lui Toussaint are tot trei părți, identificate oarecum geometric, printr-un moto bizar: teorema lui Pitagora. Există deci două catete și o ipotenuză, care alcătuiesc „figura” romanului. Aceeași obsesie a geometrie se regăsește și În Să fugi! : „De cînd jucam, fusesem transportat Într-o altă lume, o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de cercetare care urmărește să descopere, să înțeleagă și să aducă inovații în procesele și ordinea organizaționale” (Cooperider și Withney, 2000, 146). Abandonarea „paradigmei deficienței” ne ajută să evităm consecințele negative și constrângerile abordării centrate pe problemă, care accentuează deficiențele identificate: „În mod tradițional, izolăm o problemă, o diagnosticăm și găsim o soluție, dar din nefericire un efect al acestei abordări este că amplificăm problemele și le menținem” (Cocs, 1998: 1). Centrarea pe problemă este o abordare conservatoare și limitativă în ceea ce privește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și al unui nou proiect social, ruptura cu vechea identitate, noua putere a constatat că a generat un vid ce nu putea fi umplut ușor. Trebuia inventat un nou proiect ideologic, construit un nou mod de organizare și interacțiune, trebuiau identificate sau construite noi sisteme de referințe, dar mai ales trebuiau convinși actorii sociali să utilizeze în practica socială aceste noi repere. Prima operație a fost aceea de a repoziționa forțele sociale: de partea progresului se găseau clasele sănătoase ale națiunii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
neoinstituționale în sociologie. Odată precizate liniile teoretice care determină și susțin concepțiile cu privire la relația dintre instituții și organizații, R. Scott schițează cadrul analitic cu care va opera pe parcursul întregului volum, stabilind ceea ce el numește „piloni ai instituțiilor”. Aceștia reprezintă elemente identificate „...de unul sau altul dintre teoreticienii din domeniul științelor sociale ca o componentă vitală a instituțiilor” (p. 72). Aceste elemente sunt considerate a fi susținătoare și creatoare de instituții. Cei trei piloni identificați sunt: sistemele de reglementare, sistemele normative și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]