3,832 matches
-
numita La chanson rosse lansată de marele Fursy, textele fiind de cele mai multe ori satirice la adresa oamenilor care dețineau puterea. I-am spus că acest gen a fost și este în mare vogă și la noi și că avem repre- zentanți iluștri ca Millo, Ionescu sau Tănase. Mi-a amintit apoi de genul sentimental și galant, pe care l-ar fi reprezentat cu strălucire un cântăreț pe nume Harry Fragson, apoi de un gen așa-zis fantezist, de altul al fobur- gurilor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
criticii care i-a susținut, ani lungi: un Ov.S. Crohmălniceanu, un Paul Georgescu, un N. Tertulian, care, nemulțumindu-se de a crea vedete literare din aceste talente ambițioase și corupte de putere, trimiteau și săgeți otrăvite În direcția unor nume ilustre precum T. Maiorescu, Ion Barbu, Lucian Blaga! Și, ca și În cazul creatorilor de mai sus, am citat doar critici de reală Înzestrare și de vocație, nu amintim aici de liota de grămătici și impostori care cresc precum ciupercile după
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
este, cred eu, În același timp și o celebrare a misterului. Dar nu acel mister pe care mulți inși Îl expediază În anticamera cercetării, rațiunii și a științei, ci „acela” care-l preocupa pe Blaga, dar și pe nu puțini iluștri oameni de știință, care, ajungând la limitele posibilității de a cunoaște, nu au proiectat această limită spre un viitor al cercetării sau către imperfecțiunea aparatelor care ne stau la Îndemână, ci fiecare În felul său a căzut În genunchi În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
culturi mici și al unei limbi puțin cunoscute, este, evident, defavorizat. Și pentru un savant, afirmarea este mai la Îndemână Într-un laborator american decât Într-unul românesc. Multe glorii românești riscă să rămână glorii locale: mari creatori În România, iluștri necunoscuți dincolo de hotare. Și se mai Întâmplă ceva: tot mai multe culturi pretind să fie recunoscute și, pe de altă parte, odată cu accelerarea istoriei, celebritățile se Înmulțesc vertiginos. În galeria celebrităților universale se intră tot mai greu, iar cine intră
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
București, ea Îmi scrie următoarele: „Mi-a spus Silvi Rau, la telefon, că soțul ei a asistat la o conferință, aici, ținută de Dl. Dimitriu, despre Fălticenii și orașul de altădată . Zice că te-a pomenit și pe tine printre „iluștri” și a vorbit mult și frumos de tine. Încă o dată vă mulțumesc mult! Așteptăm cu plăcere vara sau toamna, să poftiți din nou la Brașov, spre a profita mai mult de aerul ozonat, care și mie Îmi aduce o mare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și eu, prin prieteni, ca să se aprobe, ca În toată țara și În toată lumea - serbare modestă, pentru cei 50 ani de activitate. D-na directoare nu-mi comunică nimic cu privire la schimbarea numelui Școlii numărul 2 Într-un nume de personaj ilustru, de care țara noastră și orașul Flt., nu duc lipsă (Propusesem Elena Doamna, ca să fie mai aproape de numele, cu care a pornit, și ca un omagiu adus Acelei femei rare și nenorocite, care a locuit În palatul de la Ruginoasa, unde
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
duce. Nu mâncă nimic, nu voia să ia nici un medicament. Acum e mai bine; dar are momente de mare zăpăceală. Medicii: ramolisment progresiv. Deh! la mai 88 ani. Aseară 1 febr. la televizor a fost numărat printre cei trei piteșteni iluștri și el. Îi transmit mereu salutările matale pe care ți le trimit și eu Împreună cu acelea alor mei pentru d-na matale și matale, iar din parte-mi și sărutări de mână. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu </citation
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și Înălțarea poporului, care duce la Înflorirea patriei noastre. Cu toată stima, V.N. Tomegea </citation> <citation author=”TOMOZEI Gh.” loc=”A R G E Ș Revistă de Cultură Pitești” data=”29.12.1972”> Stimate domnule Dimitriu, Vă mulțumesc pentru Scrisorile iluștrilor elegant comentate și generos oferite revistei noastre. Ele urmează să apară În numărul 3 (martie) și nădăjduiesc Într-o colaborare viitoare la fel de caldă. Îl rog prin dvs. pe domnul Vasile Popa despre care aud numai lucruri frumoase să aibe amabilitatea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la Clinica Fundeni Buc. pentru operație. De acum Încolo sper ca totul să fie bine. Mi-a făcut o deosebită plăcere scrisoarea D-stră, pe care am recitito și am fost foarte mulțumit că, totuși ați putut obține prin donație de la ilustra familie Lovinescu un locaș pentru secția de literatură și artă a Muzeului Fălticenilor. Întotdeauna am fost de partea celor care s-au ocupat de descoperirea și păstrarea valorilor care cândva au servit la ridicarea culturală a orașului În care s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
loc colocvii de filozofie (Les Dimanches philosophiques de Malagar), dezbateri, conferințe, expoziții tematice de artă, cocteiluri muzicale etc. Proiecții de film de Fellini, Tarkovski, Bergman, Dreyer... Mi-ar plăcea să petrec vara aceasta aici. Urmează o masă campestră în spatele vilei ilustrului înaintaș. Brânzeturile sunt formidabile, vreo 14 feluri, unele mai gustoase decât altele, preparate în fel și chip. Vinuri excelente și ele, albe și roșii, mai dulci și mai seci. Apoi, desertul. Toate bunătățurile astea ne sunt servite de câteva doamne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la capacitatea individului de a voi mai mult, de a persevera, de a-și depăși strictele obligații sociale și familiale. Sigur, tineretul de azi - când spun azi, mă gândesc la întregul secol scurs, secolul XX - nu mai are în față ilustrele modele ale ambiției, de nivelul unui Alexandru cel Mare, Cezar sau Napoleon - Napoleon, idolul lui Julien Sorel, primul ambițios din galeria numeroasă a ambițioșilor romanului burghez, Napoleon, marele model al amoralității, „boală” de care se îmbolnăvește Raskolnikov, boală pe care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
unei jumătăți din Franța. O ocupație strict militară și care nu depășește granițele unui deceniu poate crea, în mare, o astfel de departajare, deși, chiar și în cazul citat mai sus, s-au găsit oameni și încă dintre cei mai iluștri, precum a fost generalul Petain, erou al primului război, care să accepte „colaborarea” cu un sistem militar care i se păruse invincibil! Dar... când ocupația străină se întinde pe câteva decenii și, mai ales, când ea nu se „mulțumește” cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
prima pagină a ziarelor noastre. Printr-o coincidență supărătoare, aceste locuri ale istoriei străvechi îi atrag, mai mult ca pe oricine, pe oamenii grăbiți (eu nu fac excepție de la regulă). În complicatul Orient, eu am venit cu câteva idei simple"... Ilustru racursiu. Lumea a cam uitat că de Gaulle a stat doi ani în regiune (1929 1931), în calitate de comandant al birourilor doi și trei ale armatei din Levant (adresa lui de la Beirut: 268, rue du Chouf, fostă Tadman, etajul I, cheile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
jumătate de ceas șchiopătând". Dealuri și râpi, priveliști copleșite de soare, "necazuri multe"; cursa comandată pune la încercare rezistența convoiului. Într-un Discurs către mine însumi (intercalat în jurnal) considerații deloc amabile despre ofițerii de carieră; "domnul căpitan Holban, cumnatul ilustrului literat Eugeniu Lovinescu", e un personaj bizar. De la 15 august, de când am ajuns în tabără și până la ziua aceasta", părintele lui Anton Holban (viitorul romancier) "încă nu s-a spălat, pentru care lucru bunul și burtosul doctor Rizescu a luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
muerea, alcoolul și tutunul, și care are un obraz tăbăcit, apoi uns cu catran și acum de curând spălat cu o perie aspră cu care se spală dușamelele; și mai vezi în sfârșit și pe domnul căpitan Holban 9, cumnatul ilustrului literat Eugeniu Lovinescu, un om care de la 15 August, de când am ajuns în tabără, și până la ziua aceasta, încă nu s-a spălat, pentru care lucru bunul și burtosul doctor Rizescu a luat măsuri ca să se înnarmeze o companie cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-n lauri Pe când plăieșii noștri se bat ca niște tauri Cu căpitanu Bratu și Vulovici în frunte. Trecea batalionul cu glorie prin munte Prin nourii cei sumbri prin văile cu flori Spre Zlatița-aurită de-a razelor ninsori. Gazeta noastră, adică ilustrul Gancevici Mâna cu spada-n mână o mie de bulgari Și-i contempla maiorul din somnul lui, de-aici Cum fug zarzavagiii notând prin munții mari. Iar sublocotenentul din Hangu eu v-o jur Își împlântase spada la un Bulgar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru regatele noastre, și nu numai rușine, ci și veșnică defăimare și, în cele din urmă, chiar și primejdie. Căci mai întâi (se va isca - n. trad) între noi și majestatea sa ură și discordie, iar între aceste trei regate ilustre, anume Ungaria, Boemia și Polonia, un război primejdios și un incendiu care nu va putea fi stins nici ușor și nici repede. Căci noi, după cum am spus mai sus, nu putem părăsi țara aceea și pe voievodul acela”. O realitate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cosminului. „Și așa mare mulțime de oameni era, încât părea la început că nimeni n-a căzut sau n-a fost prins în luptă și, în realitate, mulți din șirurile din urmă fură uciși la începutul luptei și mulți bărbați iluștri fură prinși”. După unele informații ar fi pierit 11000 de oameni, dintre care 5.000 erau călăreți. În altă cronică se vorbește de 40.000 de morți, ceea ce este exagerat, dar nu prea mult, dacă admitem că oastea polonă număra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
morți, ceea ce este exagerat, dar nu prea mult, dacă admitem că oastea polonă număra, la intrarea în Moldova, 120.000 de oameni. Wapowski și în Kronika polska se arată că au pierit mulți nobili și li se da numele celor iluștri, iar într-un registru numele nobililor căzuți se înșiră pe mai multe pagini. Polonii au pierdut un număr foarte mare de care, iar Fr. Papée crede că jumătate din ele au rămas în mâinile moldovenilor. Istoricul nu indică sursa, dar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Aprecierea regelui Vladislav ne demonstrează care era importanța strategică a Moldovei și cât de necesară era alianța cu Ștefan, „deoarece, scria regele Ungariei, în (mâinile) acestui voievod se află toată temelia și toată puterea păcii și a liniștii între aceste ilustre regate...”. Solii lui Vladislav îl informau pe Ioan Albert că regele lor nu-l poate părăsi pe Ștefan „fără a-și pierde credința și a-și încălca făgăduiala atât a sa cât și a regatelor sale”. O orientare pro-turcă a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Iorga, Ion Simionescu sau Constantin Meissner care l-au prețuit pentru munca, devotamentul și realizările sale.1 Prin activitatea sa a dovedit un spirit pedagogic și didactic desăvârșit fiind unul din liderii generației "leilor lui Spiru Haret". Contemporan cu doi iluștrii miniștri ai învățământului, proveniți din Partidul Liberal, Gh. Rădășanu a fost unul din promotorii ideilor haretismului, a susținut întregul program al ministrului Constantin Angelescu, fiind martorul visului României Mari, a ideologiilor extreme, a două războaie mondiale, a prăbușirii țării în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din 1934, fost profesor și director al școlii normale "Vasile Lupu", între 1886-1892; 43. Victor Castano, francez de origine, militar în războiul franco-german de la 1870-1871, profesor limba franceză, cursul inferior, la Școala normală, vestit în epocă; 44. Nicolae Iorga, (1871-1940) ilustru istoric, scriitor, gazetar și om politic, la Paris devine diplomat al Ecole des Hautes etudes, la Leipzig își ia doctoratul în filozofie, (1893); în 1895 profesor la Universitatea București; a fost membru al Academiei române (1910) și a altor Academii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu studii la Trei Ierarhi și Universitatea din Iași, a elaborat un regulament pentru școala normală pe care a dotat-o cu manuale; profesor geografie, creatorul catedrei de geografie de la școala normală "V. Lupu"; 49. Ștefan cel Mare, cel mai ilustru domnitor al Moldovei (1457-1504); 50. Ion Simionescu, (1873-1944); cursurile universitare la Iași, Viena și Grenoble, doctor în geologie la Viena (1898); profesor la Iași (1901) iar din 1929 la București, la Catedra de Paleontologie de la facultatea de Științe, (până în 1942
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
70; 6 Ibidem, 6/1903, f.44; 7 Ibidem 7/1905, f.78; 8 Ibidem, 5/1906, f.42; 9 Școala din Baia data din 15 noiembrie 1864, vezi tabelul din N. Adăniloaie, op.cit. p.271; 10 Nichita Adăniloaie, Un ilustru revizor școlar sucevean: Serafim Ionescu, în "Codrul Cosminului" , nr. 6-7 (16-17), Suceava, 2000-2001, p.467-475; 11 Apud Gh. Iacob, Luminița Iacob, Modernizare -Europenism vol. II, Percepție, trăire, identitate etnică, Iași, 1995, p.132; 12 N. Adăniloaie, Învățământul... p.194; 13
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și am participat la dineul oficial, oferit de ministrul român al afacerilor externe, Ștefan Andrei, și de soția sa, cunoscuta actriță Violeta Andrei, la restaurantul " Pescăruș" În timpul dineului, spre satisfacția mea, a fost evocată perioada sejurului în Țara Cantoanelor a ilustrului poet român Tudor Arghezi. Ambasadorul Elveției a sugerat posibilitatea de a vizita casa poetului, Muzeul "Mărțișor". La remarca ministrului elvețian că nu ar dori să deranjeze și la insistența doamnei ministru că i-ar face plăcere să vadă "Mărțișorul", mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]