3,252 matches
-
mai mare în rândul persoanelor originare din Algeria, Turcia, Africa subsahariană și Maroc, în raport cu ansamblul gospodăriilor din Franța (între 45 și 50 % pentru prima categorie și 11 % pentru cea de-a doua). Aceste populații de origine străină sau provenite din imigrație se confruntă din ce în ce mai mult cu dificultatea de a-și găsi o locuință în sectorul social. Imigranții sau "presupușii imigranți"376 sunt considerați de organismele HLM ca o populație cu "risc", susceptibilă să tulbure anturajul vecin sau să agraveze nesiguranța, și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
HLM ca o populație cu "risc", susceptibilă să tulbure anturajul vecin sau să agraveze nesiguranța, și aceasta independent de examinarea comportamentelor sau a solvabilității acestora. De aici existența unor discriminări importante în accesul la locuințele sociale al populațiilor provenind din imigrație 377. Politici de excludere a populațiilor indezirabile Organismele HLM pot adopta mai multe strategii atunci când caută căi de gestionare financiară și socială echilibrate pentru persoanele defavorizate. Este ceea ce relevă Bernard Légé la capătul unui sondaj efectuat în 1990, în cinci
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ele pot, pe o scară mai largă, "să contribuie la destrămarea țesăturii sociale"506 și la sărăcirea celor mai săraci. Crearea masivă de slujbe în domeniul public în anii 1980 a avantajat mai degrabă femeile din clasele mijlocii decât copiii imigrației. Această resursă a permis gospodăriilor aparținând claselor mijlocii să părăsească acea comună defavorizată pentru alte orizonturi. "Primele trei politici publice au amortizat șocul economic pentru clasa mijlocie [...] au folosit în principal "teritoriilor mijlocii", nu sectoarelor celor mai sărace"507. Cum
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sunt cei care au introdus vița de vie în Argentina, aducând cu ei câteva plante de Vitis vinifera. Marele răspânditor al viței de vie a fost P. Juan Cidrõn, în 1558. La începutul secolului al XIX-lea, marele curent al imigrației europene, constituit în principal din italieni și spanioli, a transformat actualele provincii Mendoza, situată la picioarele Anzilor 130, dar la o latitidine similară cu cea a Marocului, și San Juan în veritabile oaze viticole. La acest fapt s-a adăugat
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sau cel puțin grav amenințată de un declin în încrederea cetățenilor privind capacitatea sau intenția liderilor aleși, partidelor politice și a oficialilor guvernamentali de a face față, satisfăcător sau cu succes, unor probleme ca șomajul prelungit, sărăcie, delincvență, programe sociale, imigrație, impozite și corupție. Să presupunem că divizăm cele aproape două sute de state ale lumii în state cu guvernări nedemocratice, state cu guvernări democratice recente și state cu guvernări democratice îndelungate și relativ bine instituite. Astfel, fiecare grup conține un set
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și mulți alții. În al doilea rînd, diversitatea culturală din vechile țări democratice a sporit printr-un număr crescînd de imigranți, de obicei marcați de diferențe etnice, lingvistice, religioase și culturale, care îi deosebeau de populația dominantă. Din multe motive, imigrația legală și ilegală contribuie, cu siguranță, la o intensificare considerabilă a diversității culturale în interiorul democrațiilor mai vechi. De exemplu, diferențele economice dintre țările democratice bogate și cele mai sărace, îi încurajează pe oamenii din țările sărace, în speranța că pot
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
8. *http://www.romedic.ro/stir. Capitolul 16 POPULAȚIA ȘI SĂNĂTATEA REPRODUCERII 16.1. Antropologie demografică O populație în care intrările sunt date de nașteri iar ieșirile de decese este o populație închisă. În cazul în care la intrări intervine imigrația iar la ieșiri emigrația, populația este deschisă. Gospodăria sau menajul este o unitate socioeconomică și demografică în definirea căreia, deși există unele diferențe metodologice de la o țară la alta, găsim trei elemente: locuința, bugetul comun și legătura de rudenie. Uneori
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de Austria, ceea ce mai rămăsese din ea era acum invadat de o minoritate străină și (conform unora, nu numai naționaliștilor) neasimilabilă. Naționaliștii au simțit că acesta era un adevărat pericol! La răscrucea veacului, România nu era o țară potrivită unei imigrații în masă așa cum erau Statele Unite. Nici măcar în măsura în care erau Anglia sau Franța. Țara trecea prin mari dificultăți sociale și economice după dureroasa ei naștere ca stat-națiune. Românii erau sătui de nesiguranță și de frustrări. Împiedicați de secole să aibă o țară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a nu lăsa nici un atac fără răspuns, Iorga a deschis proceduri legale împotriva cîtorva dintre autorii acestor defăimări 10. Un asemenea război al vorbelor, a cărui vulgaritate a fost pe măsura inutilității lui, este instructiv. Deoarece țările acestea nu ofereau imigrației "posibilități nelimitate", băștinașii au văzut prea mulți străini trecînd sub formă de armate, refugiați sau intruși nedoriți. Contribuția acestora (în special în România) a fost mai puțin decît constructivă. Pînă și gîndul la străini trăind ca români asimilați putea trezi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a constituit pentru naționalismul român o veste proastă; cea mai mare parte a nefericiților evrei nu erau îmtîmpinați cu cuvintele alinătoare ale Emmei Lazarus. Nu au reușit să ajungă decît în Moldova, făcîndu-și drum dinspre nord-est spre sud-vest. Chiar și imigrațiile în masă legale au dat naștere la tensiuni. Gîndiți-vă la năvala vietnamezilor și a latinoamericanilor (mai ales mexicani) în Statele Unite sau a celor din Lumea a Treia și din Europa de Răsărit în Europa Occidentală. Occidentul are în spatele lui o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avea studii postgimnaziale. Nimeni nu voia bătrâni, orfani sau femei singure cu copii. În general, refugiații nu erau Întâmpinați cu brațele deschise - indiferența publicului față de situația lor dificilă e consemnată de sondajele din Statele Unite și Europa postbelică. Cei mai mulți doreau o imigrație redusă, nu sporită. Problema evreilor era mai specială. La Început, autoritățile occidentale i-au tratat pe refugiații evrei ca pe toți ceilalți, Îngrămădindu-i În taberele din Germania alături de foștii lor torționari. Dar În august 1945 președintele Truman a anunțat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
crescut cu 13%, iar cea a Italiei cu 17%. În Germania Occidentală, populația a crescut În acești ani cu 28%, În Suedia cu 29%, iar În Olanda cu 35%. În unele dintre aceste cazuri, creșterea locală a fost sprijinită de imigrație (prin reîntoarcerea coloniștilor În Olanda sau afluxul de est-germani și alți refugiați În Republica Federală). În Franța Însă, factorii exogeni au avut doar un rol nesemnificativ: Între primul recensământ postbelic din 1946 și sfârșitul anilor ’60, populația a crescut cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sau fermieri pensionați. Chiar și cetățenii algerieni care trăiau În Franța În 1969 se cifrau la doar 600.000, mai puțin decât minoritatea locală italiană sau spaniolă. Chiar și În Marea Britanie, unde guvernele anilor ’50 au Încurajat În mod activ imigrația din Caraibe pentru a completa necesarul de personal din transporturi și serviciile municipale ale țării, cifrele nu erau frapante. La recensământul din 1951, 15.000 de persoane din Indiile de Vest (majoritatea din Barbados) erau rezidente În Marea Britanie, dintre care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de personal din transporturi și serviciile municipale ale țării, cifrele nu erau frapante. La recensământul din 1951, 15.000 de persoane din Indiile de Vest (majoritatea din Barbados) erau rezidente În Marea Britanie, dintre care 4.000 la Londra. În 1959, imigrația din Indiile de Vest către Marea Britanie ajunsese la aproximativ 16.000 de persoane pe an. Imigrația din alte părți ale Commonwealthului era chiar mai redusă - În 1959, doar 3.000 de oameni soseau În fiecare an din India și Pakistan
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1951, 15.000 de persoane din Indiile de Vest (majoritatea din Barbados) erau rezidente În Marea Britanie, dintre care 4.000 la Londra. În 1959, imigrația din Indiile de Vest către Marea Britanie ajunsese la aproximativ 16.000 de persoane pe an. Imigrația din alte părți ale Commonwealthului era chiar mai redusă - În 1959, doar 3.000 de oameni soseau În fiecare an din India și Pakistan. Numărul va crește În anii următori - mai ales când guvernul britanic a fost nevoit să primească
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au avertizat guvernul că intrarea „prea multor” imigranți Într-o societate istoric albă prezenta un anumit risc. De aceea, deși nevoia economică de imigranți necalificați rămânea acută, iar numărul lor total nesemnificativ, Marea Britanie a creat primul mecanism de control al imigrației non-europene. Decretul Imigrației din Commonwealth din 1962 a introdus În premieră „cupoanele de angajare” și a supus imigrația non-albă În Regatul Unit unor controale riguroase. Următorul decret din 1968 le-a Înăsprit și mai mult, limitând cetățenia britanică la persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că intrarea „prea multor” imigranți Într-o societate istoric albă prezenta un anumit risc. De aceea, deși nevoia economică de imigranți necalificați rămânea acută, iar numărul lor total nesemnificativ, Marea Britanie a creat primul mecanism de control al imigrației non-europene. Decretul Imigrației din Commonwealth din 1962 a introdus În premieră „cupoanele de angajare” și a supus imigrația non-albă În Regatul Unit unor controale riguroase. Următorul decret din 1968 le-a Înăsprit și mai mult, limitând cetățenia britanică la persoanele cu cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aceea, deși nevoia economică de imigranți necalificați rămânea acută, iar numărul lor total nesemnificativ, Marea Britanie a creat primul mecanism de control al imigrației non-europene. Decretul Imigrației din Commonwealth din 1962 a introdus În premieră „cupoanele de angajare” și a supus imigrația non-albă În Regatul Unit unor controale riguroase. Următorul decret din 1968 le-a Înăsprit și mai mult, limitând cetățenia britanică la persoanele cu cel puțin un părinte britanic; iar În 1971, un alt decret, vizând deschis persoanele de culoare, a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu cel puțin un părinte britanic; iar În 1971, un alt decret, vizând deschis persoanele de culoare, a restricționat În mod sever primirea rudelor Întreținute de imigranții aflați deja În Marea Britanie 11. Efectul clar al acestor legi a fost stoparea imigrației non-europene către Marea Britanie În mai puțin de douăzeci de ani de la Începuturile ei. De acum Înainte, proporția persoanelor de culoare În populația engleză va crește În funcție de natalitatea africanilor, caraibienilor și sud-asiaticilor din Regatul Unit. Pe de altă parte, deși dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se Întoarcă În Balcani, unde șansele lor de a găsi un loc de muncă nu erau mai mari decât În Franța sau Germania. Criza slujbelor nord-europene era pur și simplu exportată În zona mediteraneană. Între timp, Franța a restricționat sever imigrația din Algeria și fostele sale colonii africane, iar Marea Britanie a Înăsprit condițiile de intrare pentru potențialii imigranți din subcontinentul sud-asiatic. Combinația de șomaj structural, importuri de petrol tot mai scumpe, inflație și exporturi În declin a condus la deficite bugetare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și delincvenți. Opinia era larg Împărtășită În Serbia 3. Aceasta, din varii motive. Albanezii erau grupul etnic care creștea cel mai repede. Dacă În 1931 ei reprezentau 3,6% din populația Iugoslaviei, În 1948 ajunseseră deja la 7,9% (grație imigrației postbelice din Albania Învecinată). În 1991, datorită unei rate a natalității net superioare (de 11 ori mai mare decât cea din comunitățile sârbă și croată), cei 1.728.000 de albanezi din Iugoslavia reprezentau 16,6% din populația Serbiei. Majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au prezis mulți, dezamăgitor. Dar textul lui Giscard - adoptat după o serie de dezbateri ca Tratat Constituțional la Roma În 2004 - oferea un plan suficient pentru managementul practic al treburilor Uniunii: sisteme Îmbunătățite de coordonare pe probleme de apărare și imigrație; un rezumat simplificat și unitar al dreptului european; o Cartă a Drepturilor Fundamentale ale cetățenilor UE, menită să consolideze autoritatea curților europene; o prezentare clară și chiar ambițioasă a competențelor și autorității Uniunii Europene. și, mai ales, proiectul de Constituție
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de multe ori fără permise de lucru. Conform statisticilor oficiale, numărul de străini care locuiau În Londra și În sud-estul Angliei Între 1992 și 2002 a crescut cu 700.000; numărul real era Însă cu mult mai mare. Ca urmare, imigrația, deși descurajată continuu și controlată riguros În toată Europa Occidentală, era Încă un factor demografic major: o treime dintre copiii din cartierele londoneze sărace nu vorbeau engleza ca limbă maternă. E vorba despre copiii refugiaților („azilanți”, cum li se spunea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
față de diferențele de ordin cultural și manifestarea identității religioase a indivizilor. Pretutindeni Însă părerile erau Împărțite (vezi capitolul XXIII). Introducerea rapidă a unor astfel de Întrebări pe ordinea de zi a politicii interne și locul lor proeminent În polemicile despre imigrație și azil se datorau neliniștii crescânde față de apariția pe Întregul continent a unei noi generații de partide xenofobe. Unele dintre ele Își aveau rădăcinile Într-o epocă anterioară de politici sectare sau naționaliste; Dansk Folkeparti sau List Pim Fortuyn În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
stăvilarele dinspre Est - a Însemnat pentru noua dreaptă cireașa de pe tort. Decretând că „barca e plină” sau acuzând faptul că guvernele au renunțat la controlul frontierelor În favoarea „intereselor cosmopolite” sau a „birocraților de la Bruxelles”, demagogii populiști promiteau că vor opri imigrația, vor repatria „străinii” și le vor restitui statul cetățenilor albi, asediați și străini În propria țară. Față de fascismul din perioada interbelică, aceste manifestări xenofobe pot părea moderate - deși, la Începutul anilor ’90, Germania s-a confruntat cu un val de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]