5,812 matches
-
cu simbolul "vitrinei". De altfel, este deja un loc comun "convenția" culturală care face să corespundă premodernității metafora oglinzii, modernității metafora lămpii, iar postmodernității metafora labirintului de oglinzi. Dacă oglinda este simbolul transcendenței, care imprimă creatorului datoria de a o imita, lampa este simbolul unicității sursei de semnificație care este chiar individul modern (lumina este proiectată din interiorul său), iar labirintul de oglinzi semnifică fragmentaritatea și disparitatea omului postmodern, care se dizolvă într-o multitudine de imagini ce nu-l mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
universul. În epoca feudală, falsificarea în interiorul sistemului de semne nu era posibilă, fiecare dintre ele având o difuzare restrânsă și o valoare bine definită, astfel încât arbitrareitatea era exclusă. Semnul modern timpuriu este "eliberat" din ierarhia feudală, dar va continua să imite natura și "chiar și astăzi este vie nostalgia unei referințe naturale a semnului, în pofida revoluțiilor care au spart această configurație, ca aceea a producției, unde semnele încetează să se mai refere la natură"456. Arta din această perioadă imită natura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să imite natura și "chiar și astăzi este vie nostalgia unei referințe naturale a semnului, în pofida revoluțiilor care au spart această configurație, ca aceea a producției, unde semnele încetează să se mai refere la natură"456. Arta din această perioadă imită natura, Baudrillard enumerând creșterea importanței teatrului, a artei baroce, dar și proliferarea unui material nou, stucul, drept mărturii ale "metafizicii falsificării" și ale dorinței unificării societății burgheze într-un sistem propriu de semne, care să-i reflecte imaginea și puterea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
intenția de bază a discursului: "dacă vrea să vorbească despre iluzie, limbajul trebuie să devină el însuși iluzie. Dacă vrea să vorbească despre seducție, el trebui să devină seducție. În ceea ce privește realul, el nu ar ști la drept vorbind să-l imite, deoarece limbajul nu este niciodată real"564. Chiar dacă aceste exigențe nu se pot aplica unor utilizări restrânse ale limbajului, cum ar fi în comunicare, atunci când este vorba despre utilizarea "spirituală" a limbajului în scriitură, Baudrillard consideră că principiul enunțat mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
miliarde dolari, iar S.U .A. reprezintă principala des tinație pentru exporturile sale.) Confruntate și cu extinderea globalizării pe piețele internaționale de capital, statele nu au altă alternativă decât să-și regândească funcțiile și dimensiunea. Fără îndoială, globalizarea a impu s l imite serioase ambiției și puterii statelor, deoarece le determină să intr e î n competiție unele cu altele, iar investitorii pot acum să le compare, înainte de a decide unde să-și in vestească liber capitalul financiar de care ace ști a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de clienții mai puțin informați și fără experiență, erau frecvente acțiunile frauduloase. Expresia „rate incitante“ a dat to nul în acest sens. Începând din 2005, securizarea a devenit o manie. Era uș or și rapid să creezi titluri sintetice care imitau riscurile titlurilor reale, dar care nu reflectau și costurile de cumpărare și menținere a împrumutu ril or reale. Titlurile ris cante puteau fi, deci, multiplicate mult peste sto cul real de pe piață. Tran șele superioare ale CDO urilor mai prost
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a nu "cădea pradă" unor agenți mai bine informați; 2. Rapiditatea de reacție inegal distribuită la o informație suplimentară sau neprevăzută; 3. Percepția diferențiată mai profundă sau mai puțin profundă, sau selectivă a informației; 4. Inerția de acțiune unii investitori imită pe cei care reacționează primii la informații. Acest fenomen, de antrenare a noi și noi investitori "în plasa profesioniștilor" continuă, până când cei dintâi, considerând cursul supraevaluat, se retrag de pe piață. Mișcarea în sens invers se derulează cu aceeași inerție. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
teroare propriu-zisă apare destul de târziu: abia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, odată cu înflorirea romanului gotic englez. Pe atunci, în Țările Române, nu exista un gust public orientat în direcția traducerilor și nici măcar prozatori izolați care să imite modelele occidentale. De aceea, dacă se exclude strania anticipare a acestui gen de atmosferă beletristică, diseminată în mod cu totul excepțional în opera lui Miron Costin (1633-1691), primele nuclee epice terifiante în literatura noastră apar abia în perioada pașoptistă, la
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
prigoneau mereu țipetele și împușcăturile [...], iar vâjâitul Iablanicioarei n-o lăsa să-și dea seama dacă se înșală, ori nu se înșală". În toată confuzia, o singură certitudine prinde contur dramatic în mintea tinerei mame: exemplul ei a fost deja imitat de alte femei din sat, în urmărirea cărora invadatorii nu au întârziat să se arunce. În aceste circumstanțe, unica posibilitate de salvare este să ajungă la stână (conflictul interior este redat într-un insolit stil indirect liber): Dacă o ajung
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este Pantheon de pe Oxford Street, Londra. 108 Soane este arhitectul clădirii care găzduiește Banca Angliei. 109 Poate că discuția ar trebui inițiată de la edificiile de pionierat ale genului, adică de la Hades-ul prezent în vila de la Tivoli a împăratului Hadrian, imitat cu fervoare de mai mulți maeștri renascentiști italieni în secolul al XVI-lea. 110 Opera a fost ecranizată, în 1953, de Kenji Mizoguchi. ----------------------------------------------------------------------- MARIA DUMITRU Dreptul societăților comerciale 2 1 32 31 DEIMOGRAFIA Cuvânt înainte Introducere Introducere Topografia unui sentiment
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de terenuri, păduri și alte bunuri materiale aducătoare de venituri. S-au extins instituțiile de învățământ religios, posturile de radio-tv și alte mijloace de propagare aducătoare de profituri. Sub ochii noștri vedem cum crește mica industrie a obiectelor de cult, imitând-o pe cea "mare", se înmulțesc rețelele comerciale, interne și externe, permanente și periodice, apar mari procesiuni religioase, încât parcă ne aflăm în fața unui "agent economic modern". A crescut mult numărul așezămintelor religioase. Toate instituțiile publice și private, de la școli
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
estice erau "frățești", cooperările în rezolvarea problemelor sociale s-au bazat adesea pe tancuri și automate "kalașnikov". În toamna lui 1956 la Budapesta, în august 1968 la Praga, fără români, etc. Forma pașnică, de educare prin învățământul ideologic de masă, imita modelul magistri dixit. S-a învățat așa tactica duplicitară: "pro- comunism" la serviciu și în instituții, "liberali" în familii și în cercurile de cunoștințe. Sus, conducătorii dictau sloganele utopice până deveneau contra- utopii (distopii) despre "cea mai rea lume din
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în modelele umane (tipuri ideale, personaje, figuri și uneori "vipuri", cum se spune astăzi) de viață din țările occidentale, pe care esticii le-au experimentat parțial, vrând-nevrând. Fie când au reușit să treacă efectiv la modernitate, fie când doar au imitat "forme fără fond" (T. Maiorescu) în societățile lor mai rigidizate poate și din cauza presiunilor de autoapărare față de numeroasele amenințări. Aceste modele au fost: Curteanul înlocuit de "l'honnête homme" (gentilomul), iar acesta a fost dat de o parte de burghez
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dar nu va reuși să-i convingă pe toți în acest sens. Fiindcă tradițiile sunt mai puțin instrumentale, comparativ cu instituțiile, ele sunt mai puțin afectate de ambivalență. Tradițiile sunt un fel de imitații, pe când instituțiile nu prea pot fi imitate. Cu toate deosebirile dintre tradiții și instituții, nu este exclus ca unele tradiții să devină instituții. Născut și crescut într-un mediu cultural european până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, Popper a remarcat că britanicii au transformat în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
colaterale acestora capătă forme specifice. În matematică și logică, de exemplu, ori în filosofie și teologie nu există nici laboratoare, nici stații-pilot. Înseși etapele creației se pot modifica. De aceea vom spune că orice creație este și o re- creație. Imitând adulții, copiii realizează creații și recreații. O descoperire sau o invenție nu este niciodată singulară, ci conține multe artificii, inovări și inovații, dintre care unele pot rămâne secole în faza de proiecte (cele ale lui Leonardo), altele restrânse doar la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
prelucrate și adaptate la specificul nostru cultural. Aici avem import fără consum și import care copleșește exportul. Ne întrebăm: autorii traduși nu vor să știe ce au înțeles cititorii? Nu cumva se reiterează mimetismul practicat în trecutul recent, când se imita dogmatismul colectivist de la Răsărit? Acum, mai frecvent se copie individualismul și egoismul, odată cu fetișizarea mărfurilor și serviciilor patentate în Vest, precum și capitalurile provenite în mare măsură din vânzările bunurilor și instalațiilor evaluate în prețurile deșeurilor. Este o realitate că, pe
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vechi concepte filosofice, erau traduse din spațiul cultural occidental european și nord-american. După informațiile noastre, încă nu s-a scris o lucrare de referință despre "orizonturile și limitele modernității filosofiei românești contemporane". Trebuie ca și în acest domeniu să se imite doar. Altfel riști să devii "anti-". Printr-o sită mai deasă au început să fie cernute după rigori cenzurale mult mai accentuate scrierile filosofilor, sociologilor și altor cercetători români din ramurile umanistice în perioada cea mai bogată a culturii de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
este un muzeu interactiv, poți manevra unele exponate și poți să te sui în Trabant. Eu nu am putut, era o coadă prea mare și nu am vrut să intru înaintea copiilor care așteptau să apese pe pedale și să imite zgomotul motorului. Dar m-am învârtit prin bucătărie și mi-a fost suficient. Mi-am amintit. Nu știu dacă ideea de a-l concepe ca spațiu interactiv este un procedeu de marketing, ori o încercare de a redefini spațiul muzeal
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
arbori cu tulpini groase, ficuși, dar cu un aspect fitomorf de lăstari uriași, de o senzuală suculență și cu frunze cărnoase care incorporează în vegetal o aparență de corporalitate, așa cum îi plăcea să constate lui Des Esseintes la plantele exotice, imitând diverse maladii venerice, afectând direct epiderma. Carnalitatea transferată astfel elementului vegetal se încarcă de o molatecă senzualitate, lăsând corpului nud să respire o perfecțiune sustrasă unei precise determinari sexuale. Tabloul face parte din seria Contemplativilor, cum îi numește Serafina Brukner
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oraș pare să se fi transformat într-o ocazie destinată mai degrabă intimității, decât socializării. Decorul, serviciul și atom-sfera sunt create în așa fel încât să-i izoleze pe oameni de alți clienți, dar să-i încurajeze totuși să le imite comportamentul 164. Localul public nu mai este locul unde te duci să cunoști altă lume, ci un spațiu unde mergi cu familia sau cu invitații personali pentru a petrece momente plăcute, pentru a beneficia de servicii și consuma mâncare diferită
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
funcționând pe principiul "balonului ambiental", cu un conținut tematic ce reprezintă perioada renascentistă engleză în imaginarul contemporan. Tocmai de aceea, "realitatea" târgului renascentist este foarte diferită de ceea ce încearcă să sugereze. În afara simulacrului de festival shakespearian, temele și obiceiurile prezentate imită o perioadă istorică mult mai lungă, începând cu Roma decadentă și trecând prin Evul Mediu englezesc până la Renașterea târzie. Luptele romane sunt prezentate alături de turnirurile medievale, care sunt mult apreciate de curtenii reginei Elizabeta. În acest "balon ambiental", turiștii sunt
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
perioada carnavalului, participanții încearcă să se comporte ca și când ar trăi în acele epoci, fie în Roma antică, fie în Evul Mediu sau în Renaștere. Asistă sau participă la turniruri, se închină în fața reginei (eterna Elizabeta I) și a curtenilor ei, imită felul de adresare specific secolului al XVI-lea, îi ascultă pe "menestrelii moderni" cântând muzică modernă sau veche la instrumente asemănătoare celor din vremurile de demult și cumpără obiecte din ceramică, veșminte, bijuterii, cόpii ale celor autentice, sau arme din
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Își amenință zeul, căci ei nu recunosc vreun alt zeu afară de al lor." Acest act nu este unul de Împotrivire zeului, ci de Întrajutorare, căci tracii amenință puterile demonice manifestate În nori. Acest ritual este un act cultural pozitiv: se imită și În, mod indirect, se ajută zeul fulgerelor, trăgând săgeți Împotriva demonilor, practică care va exista și mai târziu, dar sub altă formă. Probabil că acest rit se desfășura rar, În timpul eclipselor de soare, 3. Preoții daco-geți, practicanți ai magiei
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
teorie se referă la faptul că originea Călușarilor derivă din datina complexă a kolabrismos ului. Această denumire se referă la un dans solstițial solar trac, cu implicații rituale, medicale, războinice și catarctice. datina se desfășoară În cerc, În hore, care imită mersul soarelui pe cer. Participau doar bărbații care purtau toiege mascoide ce simbolizau razele solare transformate În mascoide de cai solari. Moștenirea acestui ritual s-a transmis la daci, iar apoi la români, atât În dansul Căiuților la solstițiul de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu ochii. Căci ei au peste o suta de jocuri felurite și câteva așa de meșteșugite, Încât cei ce joacă parcă nici nu ating pământul și parcă zboară În văzduh”. Este evident că țopăiturile și salturile, ori săriturile pe verticală imită galopul calului și În același timp, după cum spune Eliade, zborul și dansul vrăjitoarelor (zânelor. Relațiile Între Călușari și zâne sunt ambivalente, dansatorii cer ajutorul Merodiadei sau Doamnei zânelor, dar totodată riscă să devină victimele alaiului ce o Însoțește. „Călușarii imită
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]