8,976 matches
-
ale firmelor. Ele au un rol esențial În reducerea incertitudinii fiind considerate resursele strategice de care depind majoritatea firmelor pentru a supraviețui. Se constituie astfel rețele de firme implicate În relații ce se autoreproduc și care reduc competiția, dar și incertitudinea. Rețelele de acest tip, Între parteneri externi și firme producătoare autohtone, acționează În același timp ca modele de relaționare reale, dar și ca modele cognitive ale succesului În acest tip de afaceri. Mai mult, persistența lor nu poate fi explicată
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a lucra Împreună” (Eccles, 1981:340) - dar poate fi relaționat și cu dorința indivizilor de a obține satisfacție din interacțiunea socială care acompaniază munca lor zilnică (Granovetter, 1985:498) și, În plus, cu intenția acestora de a controla competiția și incertitudinea. În ceea ce privește partenerul străin, costurile tranzacționale cresc ca urmare a investiției specifice (asset specificity) În materie primă (textile, accesorii): investiția este nerecuperabilă În cazul unei eventuale manopere defectuoase a contractorului român. Pe de altă parte, acesta din urmă se confruntă cu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În ceea ce privește partenerul străin, costurile tranzacționale cresc ca urmare a investiției specifice (asset specificity) În materie primă (textile, accesorii): investiția este nerecuperabilă În cazul unei eventuale manopere defectuoase a contractorului român. Pe de altă parte, acesta din urmă se confruntă cu incertitudinea impunerii contractului odată ce marfa este predată: costurile de judecată sunt foarte mari, iar probabilitatea recuperării pagubei este mică. Reporter: Au existat conflicte Între dvs. și parteneri? Intervievat: Am avut, cu unii am ajuns În tribunal, am câștigat și atât, că
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
timp și bani. De asta trebuie să ai grijă să-ți primești banii. Schimburile reciproce de informații strategice, caracteristice relațiilor implicate, În special cele legate de planificarea activității firmelor și coordonarea reciprocă permit ambelor părți controlarea unor importante surse de incertitudine: asigură continuitatea procesului productiv vital În majoritatea firmelor românești și necesarul productiv, la un anumit moment, al firmelor străine. În plus, fiind o „cvasi-firmă”, relațiile implicate manifestă un nivel superior de integrare (În multe cazuri firmele străine Își trimit proprii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de „Bună ziua”. În acest fel, structura socială a câmpului se reproduce de-a lungul canalelor de transmitere a informațiilor furnizate de relațiile implicate. Informațiile transmise de piață, prin mecanismul prețurilor, sunt prea puțin asiguratorii pentru firmele ce Încearcă să controleze incertitudinea. Relațiile implicate contribuie la reducerea reactivității și volatilității piețelor și la stabilizarea actorilor constitutivi (organizații) și a structurii câmpului. La Întrebarea „considerați că se poate avea Încredere În majoritatea partenerilor?” răspunsurile tind să fie negative, intervievații afirmând că sunt asigurați
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
strategie este foarte răspândită În rândul firmelor percepute ca dominante, fiind chiar instituționalizată ca un model de succes pentru ceilalți actori, constituindu-se Într-o logică a câmpului. Pe de o parte există un pattern de relaționare stabil care reduce incertitudinea și oportunismul dar și percepții, justificări, instituiri ale acelui pattern ce se instituționalizează prin mecanisme cognitive la nivelul câmpului. Astfel, forma hibridă sau rețeaua de firme constuită din implicarea acestora În relații stabile nu poate fi explicată exclusiv ca rezultat
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
imersat. Identitatea organizațiilor din acest câmp rezidă În capacitatea de producție, capitalul de relații externe și forța de muncă. Dintre toate acestea, forța de muncă este cea mai problematică, managerii raportând fluctuații importante și care constituie astfel principalul factor de incertitudine. Firmele din industria confecțiilor au relații stabile cu parteneri externi, reușind astfel să-și asigure comenzile necesare continuității productive. Majoritatea lucrează cu un număr redus de clienți externi (doi-trei parteneri) care contractează un procent ridicat din capacitatea de producție a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
astfel să-și asigure comenzile necesare continuității productive. Majoritatea lucrează cu un număr redus de clienți externi (doi-trei parteneri) care contractează un procent ridicat din capacitatea de producție a firmelor românești. Fluctuația forței de muncă este Însă un factor de incertitudine pe care firmele reușesc Într-o măsură mult mai mică să Îl controleze. Comportamentul partenerilor externi, „tradiționali”, corespunde Într-o mai mare măsură așteptărilor și este o sursă mai scăzută de incertitudine decât comportamentul forței de muncă angajate. De asemenea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
forței de muncă este Însă un factor de incertitudine pe care firmele reușesc Într-o măsură mult mai mică să Îl controleze. Comportamentul partenerilor externi, „tradiționali”, corespunde Într-o mai mare măsură așteptărilor și este o sursă mai scăzută de incertitudine decât comportamentul forței de muncă angajate. De asemenea, portofoliul de relații contractuale cu parteneri este perceput ca o resursă strategică, mai importantă chiar decât forța de muncă. Prin urmare, coaliția de interese a organizației (Pfeffer și Salancik, 1978) se grupează
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de creație sau productiv și care au capacități de producție (asamblare) mai degrabă reduse. În aceste cazuri capitalul uman al celor implicați În activitatea firmei este resursa cea mai importantă. Un manager spunea cu referire la dificultățile de coordonare și incertitudinea implicate Într-o astfel de Întreprindere: sigur că este cu totul și cu totul altceva când tu Începi să cumperi toate auxiliarele acelea pe care trebuie să le calculezi exact că știi că ele sunt Înglobate În produs, că produsul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de investiții În relații sociale, În capital social, În sociabilitate. Rețelele sunt astfel modele de relaționare explicate În baza afinităților sociale și nu doar a propensiunii utilitariste sau determinărilor culturale. În același timp, din punct de vedere utilitarist, rețelele reduc incertitudinea, captând beneficiile cooperării chiar și atunci când oportunismul actorilor amenință realizarea unor câștiguri mutuale. Rețelele ignoră totuși determinările culturale și limitările cognitive ale patternurilor relaționale. Schimbările survenite În structura de relații ar putea fi explicate prin tensiunea dintre capitalul social (relații
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o societate anume, pot fi bine definite (reglementate) sau nu; atunci când aceste drepturi nu sunt bine definite avem de-a face cu bunuri comune și cu modalități de atribuire neexplicite și inconsecvente a drepturilor; această din urmă stare conduce la incertitudine; funcția instituțiilor este să reducă incertitudinea prin delimitarea drepturilor de proprietate (acțiune). Ierarhiile ca instituții presupun, de asemenea, precizarea drepturilor de proprietate În sensul de mai sus, diferența constând În faptul că ierahiile Învestesc În poziția de autoritate capacitatea de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
definite (reglementate) sau nu; atunci când aceste drepturi nu sunt bine definite avem de-a face cu bunuri comune și cu modalități de atribuire neexplicite și inconsecvente a drepturilor; această din urmă stare conduce la incertitudine; funcția instituțiilor este să reducă incertitudinea prin delimitarea drepturilor de proprietate (acțiune). Ierarhiile ca instituții presupun, de asemenea, precizarea drepturilor de proprietate În sensul de mai sus, diferența constând În faptul că ierahiile Învestesc În poziția de autoritate capacitatea de a dispune alocarea acestor drepturi Între
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
antropologei britanice Mary Douglas, dimensiunile definitorii ale instituțiilor sunt „latura tranzacțională, referitoare la eficiența (n.a.) individului, eficiență descrisă prin calcularea raportului cost-beneficii”, precum și cea „cognitivă ce include nevoia individuală de ordine și coerență, precum și cea de a deține controlul asupra incertitudinii” (2002:37). În accepțiunea lui North (1990), latura cognitivă este covârșitoare și este responsabilă de persistența În timp a unor instituții ce produc ineficiență. proprietatea privată este o precondiție a capitalismului; „capitalismul poate exista numai dacă individul are un drept
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
noi înșine, de a acționa ca subiecți mai degrabă decât ca simple obiecte ale istoriei, de ce chiar atunci conceptul de subiectivitate devine problematic? Exact în momentul în care încercăm să ne formulăm propriile noastre teorii despre lume, își face apariția incertitudinea despre teoretizarea lumii. Chiar atunci când gândim în privința schimbărilor pe care le dorim, ideile de progres și de schimbare rațională a societății devin suspecte... Eu cred că aceste mișcări intelectuale nu sunt accidentale, dar nici conspirative” (Hartsockxe "„Hartsock,Nancy", 1990, p.
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ar trebui examinată, reacționându-se față de ea și în straturile superioare ale societății, și în cele inferioare. Redefinirea inegalității în relație cu excluderea la ambele niveluri este cosubstanțială cu o viziune dinamică asupra privațiunilor și privilegiilor.” (Giddens, 2001, p. 114Ă Incertitudinea lumilor sistemice Cunoscutul sociolog Immanuel Wallerstein declara, în cadrul ceremoniei de acordare a titlului de doctor honoris causa al Universității din București (2001Ă, că sistemul mondial se află într-o criză profundă, iar incertitudinea este realitatea în care trăiesc toate lumile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
privațiunilor și privilegiilor.” (Giddens, 2001, p. 114Ă Incertitudinea lumilor sistemice Cunoscutul sociolog Immanuel Wallerstein declara, în cadrul ceremoniei de acordare a titlului de doctor honoris causa al Universității din București (2001Ă, că sistemul mondial se află într-o criză profundă, iar incertitudinea este realitatea în care trăiesc toate lumile sistemice. Așa cum se cunoaște, de-a lungul istoriei, asistența socială a străbătut mai multe valuri ale modernizării, de la modalitățile primare de acordare a ajutorului bazate pe milă și caritate la modalități specializate de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Europa”), și afirmații probabile, neverificate („Există viață extraterestră”), și certitudini („Pământul se învârte în jurul Soarelui”). De remarcat că, de altfel, multe dintre propozițiile confirmate de știință ca adevăruri indiscutabile, pentru mari mase de oameni, culturi și comunități, apar ca reprezentând incertitudini sau chiar neadevăruri. Un exemplu la îndemână este tocmai afirmația de mai sus referitoare la mișcarea Pământului în jurul Soarelui. Studiile de socio-antropologie au ca obiect - mai cu seamă când se realizează pe bază de chestionare și interviuri - și această problematică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
presupune costuri materiale și de personal, pierderea unui timp prețios, mai ales când fenomenul vizat este efemer sau când rezultatele cercetării sunt așteptate să apară foarte rapid; 2. necesitatea testării prealabile a instrumentului, care însă întotdeauna este incompletă, de unde 3. incertitudinea asupra validității și fidelității lui și, prin urmare, asupra calității rezultatelor cercetării; 4. dificultățile ce apar aproape întotdeauna atunci când se urmărește compararea rezultatelor obținute de doi cercetători diferiți și, în general, când se dorește realizarea unor analize secundare sau metaanalize
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
calculele care se fac în mod curent sunt valabile doar pentru eșantionarea simplă aleatorie, metodă neaplicabilă în practică. (iv) În fine, dacă mai e nevoie de un argument, să reamintim că orice marjă de eroare, probabilistic calculată, stă sub semnul incertitudinii, neputând fi deci garantată de nimeni. 5.2. Cum lucrăm cu datele de sondajtc "5.2. Cum lucrăm cu datele de sondaj" Oricât de bine pregătit și realizat ar fi un sondaj, nu trebuie să uităm niciodată că cifrele obținute
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este să nu crape sau, dacă crapă, să nu crape În zadar. Vrea să scoată demonul din sine, să se curețe, să fie din nou În odihnă. Nu poate trăi prea mult cu o taină, cum nu poate trăi În incertitudine. Voiește, negreșit, o confirmare, un pic de nădejde, numai astfel traiul devine dulce (obsesia tuturor poeților de Început), cum aflăm din alte versuri: „Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie, Și traiul mai dulce că poate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aceasta pare a fi particularitatea spațiului poetic al lui Alexandrescu: loc de retragere, loc de provocare a istoriei, loc de incitație la rebeliune Împotriva prezentului, loc, În fine, În care, meditația, reveria nu liniștesc spiritul, ci Îi sporesc melancoliile și incertitudinile. Orice retragere este urmată, la el, de o nouă provocare a neliniștii. Spațiul securizant este la acest romantic, urmărit de blestemul soartei spațiul maximei contestații. Natura nu-l tămăduiește de tristețe, natura Îl reface energiile spiritului. Într-un poem (Întristarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
al lui Alecsandri, umbra este nimfa vicleană care atrage și dezmiardă cu farmecele ei discrete pe călătorii toropiți de cîntece și parfumuri („ea la sinul ei atrage călătorii fericiți”). În spațiul euforic al luncii apare un spațiu mai redus unde incertitudinile, dacă mai există, dispar cu desăvîrșire: poiana tăinuită. Lunca este un univers de armonii corupătoare, iar poiana tăinuită este inima lui. Aici se adună aristocrația luncii („floarea oaspeților”) pentru a asista la un recital de gală. Tot ce are natura
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Căci aceasta pare a fi particularitatea spațiului poetic al lui Alexandrescu: loc de retragere, loc de provocare a istoriei, loc de incitație la rebeliune Împotriva prezentului, loc, În fine, În care meditația, reveria nu liniștesc spiritul, ci Îi sporesc melancoliile, incertitudinile”. „Cu productivul, inegalul D. Bolintineanu, poezia română se deplasează spre sud, spre zona orientalo-mediteraneană, acolo unde se amestecă miturile” (cu toate acestea poetul va „ține departe poezia lui sudică de orice mitologie”). În versurile sale natura bosforiană este „În egală
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de luare a unei decizii legate de: a) testarea propriu-zisă; b) opțiunile pe care individul le are după testare. Într-o fază de început a consilierii genetice, se considera că simpla educare sau informare a clientului va duce la reducerea incertitudinii și a anxietății față de boală și de testarea genetică. Analizele recente accentuează faptul că informația nouă oferită clientului trebuie să fie formulată în termeni accesibili acestuia, impactul inițial fiind dependent de gradul său de potrivire cu reprezentarea cognitivă a bolii
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]