114,184 matches
-
prevederilor alin. (1) prin executare silită, în temeiul titlurilor executorii, se efectuează în conturile indicate de organele fiscale competente. Sumele recuperate prin executare silită, precum și sumele stinse prin compensare se virează de îndată de către organele fiscale în conturile indicate în titlul de creanță. (11) În vederea încasării de la debitor a dobânzii prevăzute la alin. (8) , autoritățile de management care au emis decizia de recuperare a avansului au obligația de a calcula cuantumul acesteia și de a emite decizia
LEGE nr. 231 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257700]
-
alte astfel de acte vizând activitatea ministerului se prevede altfel, precum și ori de câte ori managerul/coordonatorul de proiect apreciază ca fiind necesar, propunerile vizând managementul/implementarea proiectului se supun aprobării, după caz, a finanțatorului, a persoanelor cu funcție/rol de decizie indicate în actele interne respective sau a conducerii ministerului. Articolul 72 În cazul unui dezacord între membrii echipei de proiect și managerul/coordonatorul de proiect cu privire la deciziile/acțiunile acestuia din urmă referitoare la managementul/implementarea proiectului, persoana/persoanele respectivă/respective din echipa de proiect
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
Articolul 72 În cazul unui dezacord între membrii echipei de proiect și managerul/coordonatorul de proiect cu privire la deciziile/acțiunile acestuia din urmă referitoare la managementul/implementarea proiectului, persoana/persoanele respectivă/respective din echipa de proiect poate/pot sesiza conducerea ministerului, argumentând temeiurile dezacordului și indicând riscurile și consecințele aplicării celor decise de managerul/coordonatorul de proiect. Articolul 73 Sarcinile care revin managerului/coordonatorului de proiect și membrilor echipei de proiect în legătură cu managementul/implementarea proiectului au prioritate în raport cu sarcinile curente de serviciu ale acestora. În
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
care avertizorul în interes public a comunicat verbal informații referitoare la încălcări ale legii; ... c) transmite avertizorului în interes public confirmarea primirii raportării interne, în termen de cel mult 7 zile calendaristice de la primirea acesteia, la datele de contact indicate în raportare, în condițiile legii; ... d) comunică cu avertizorul în interes public în vederea obținerii de informații suplimentare pentru soluționarea raportării, când aspectele semnalate nu sunt suficiente sau sunt necesare elemente suplimentare; ... e) examinează și soluționează raportarea, după caz, prin
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
după caz, compartimentelor competente, pe baza rezoluției conducerii acestui compartiment; în situația în care lucrarea necesită colaborarea mai multor compartimente, se transmite câte un exemplar fiecărui compartiment; ... c) lucrările/documentele repartizate unui compartiment care nu are atribuții în domeniu se restituie, indicându-se compartimentul competent, la cabinetul celui care a repartizat lucrarea sau, după caz, la Serviciul relații cu publicul, în vederea unei noi repartizări. În Documenta, în secțiunea „Soluții“, compartimentul care restituie lucrarea/documentul menționează faptul că s-a restituit lucrarea/documentul, indicând
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
indicându-se compartimentul competent, la cabinetul celui care a repartizat lucrarea sau, după caz, la Serviciul relații cu publicul, în vederea unei noi repartizări. În Documenta, în secțiunea „Soluții“, compartimentul care restituie lucrarea/documentul menționează faptul că s-a restituit lucrarea/documentul, indicând compartimentul competent. Numai în situația în care nu este identificat compartimentul competent, lucrarea/documentul se restituie cu notă de informare motivată la cabinetul celui care a repartizat lucrarea/documentul sau, după caz, la Serviciul relații cu publicul. ... (2) Alte elemente privind circuitul
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
bunurilor mobile sau imobile. (3) În anunțul de licitație se va menționa că ofertanții trebuie să depună până la termenul de vânzare garanția de participare reprezentând 10% din prețul de pornire a licitației, care se plătește în lei, în contul indicat de Agenție. (4) Anunțul de licitație se publică pe pagina de internet a Agenției, se afișează la sediul Agenției, la sediul primăriei de la locul vânzării bunurilor sechestrate, precum și la locul vânzării. ... 4. Participanții la licitație Articolul 29^7 (1
LEGE nr. 230 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257704]
-
național al registrelor (1) Pentru atingerea scopului prezentei legi, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va înființa Registrul național al registrelor, denumit în continuare RNR. (2) RNR conține informații despre organizarea registrelor de date și a datelor conținute de acestea, care indică autenticitatea datelor respective, informații cu privire la semantica datelor și informații privind autoritățile și instituțiile publice care au acces la aceste date, temeiurile legale pentru transmiterea datelor, descrierea proceselor de colectare a datelor, precum și modalitatea utilizării datelor colectate. (3
LEGE nr. 242 din 20 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257856]
-
special persoanelor cu handicap prin raportare la toți titularii drepturilor și libertăților fundamentale. Astfel, potrivit art. 50 teza întâi din Constituție, „Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială“. În art. 50 teza a doua din Constituție, puterea constituantă a indicat și modalitatea efectivă prin care statul trebuie să asigure îndeplinirea acestui obiectiv, respectiv „Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața
DECIZIA nr. 320 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258377]
-
o parte sau de întregul pasiv al debitorului, persoană juridică ajunsă în stare de insolvență, fără a putea fi depășit prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă. În cererea pe care o formulează, practicianul în insolvență trebuie să indice valoarea prejudiciului, în limitele acestei valori urmând a se analiza raportul de cauzalitate. ... 48. Legătura de cauzalitate este cea de-a treia condiție a răspunderii prevăzute de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014. Fiind în prezența unei răspunderi
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
cu rol de condiție cauzală. ... 53. Astfel, prezumția existenței legăturii de cauzalitate funcționează atât în privința raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu (înțeles inclusiv ca ajungere a debitorului în stare de insolvență), cât și sub aspectul întinderii prejudiciului indicat de practicianul în insolvență. ... 54. Prezumția legăturii de cauzalitate în cazul analizat funcționează și în privința producerii stării de insolvență. În acest caz, prezumția privește legătura de cauzalitate dintre faptele indicate în teza întâi a art. 169 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
stare de insolvență), cât și sub aspectul întinderii prejudiciului indicat de practicianul în insolvență. ... 54. Prezumția legăturii de cauzalitate în cazul analizat funcționează și în privința producerii stării de insolvență. În acest caz, prezumția privește legătura de cauzalitate dintre faptele indicate în teza întâi a art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 și starea de insolvență, întrucât ținerea necorespunzătoare a contabilității și denaturarea funcției de evidență a acestei operațiuni constituie premise ale intrării în insolvență. ... 55. Condiția vinovăției
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
normei, respectiv de ținerea unei contabilități fictive, de dispariția documentelor contabile ori de neținerea contabilității în conformitate cu legea. ... 57. Interpretarea și aplicarea legii în sensul primei orientări de jurisprudență nu lipsesc pârâții de orice apărare. Aceștia se pot apăra indicând lipsa de fundament faptic al prezumției, în sensul că practicianul în insolvență nu a notificat debitorul pentru a-i pune la dispoziție documentele contabile sau că refuzul de a prezenta aceste documente nu a fost nejustificat, ci s-a datorat
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
patrimoniale poate fi exercitată, în principal, de administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar, în calitatea sa de organ al procedurii. Potrivit art. 169 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, dacă administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului, acțiunea poate fi introdusă de președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor sau, dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor ori creditorul care deține
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
se suspendă automat. ... 97. Așadar, verificarea premiselor sesizării, determinate de circumstanțele litigiului, întrebările formulate și punctul de vedere expus de instanța de trimitere, relevă faptul că aceasta nu pune în discuție o dificultate de interpretare punctuală a normelor de drept indicate în actul de sesizare, de natură să necesite intervenția instanței supreme, ci urmărește mai degrabă o validare a opiniei exprimate. ... 98. Or, în absența identificării în conținutul sesizării a unor texte de lege lacunare, precare ori controversate, a unor posibile
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
alin. (6) al art. 38, are în vedere majorările reglementate la alin. (3), (4) și următoarele ale art. 38, concluzie care rezultă cu evidență din toponimia textelor de lege, precum și din ansamblul reglementării care se referă, după cum este indicat în denumirea marginală, la aplicarea etapizată a legii, în sensul acordării creșterilor salariale eșalonat, în perioada 2018-2021. ... 63. O interpretare contrară, în sensul includerii majorărilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești în sfera noțiunii de „majorări reglementate“, cu consecința diminuării indemnizației
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
condițiile inadecvate de locuire, acoperirea insuficientă cu servicii și dotări tehnico-edilitare și lipsa siguranței ocupării, în special în cazul așezărilor informale. Cu toate acestea, nu toți cei care au dificultăți în accesarea unei locuințe adecvate sunt concentrați spațial, ceea ce indică faptul că politicile de locuire trebuie, pe de o parte, să vizeze anumite teritorii, și pe de altă parte să răspundă nevoilor specifice diferitelor categorii de grupuri vulnerabile. Legislația din România definește locuința convenabilă ca tipul de locuință care „prin
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
necesar și un impuls european astfel încât, acest fenomen să fie eliminat la nivelul UE până în 2030. În plus, sărăcia energetică afectează aproape 34 de milioane de europeni care nu își pot permite să-și încălzească locuințele, ceea ce indică lipsa accesului la locuințe de calitate la prețuri accesibile pentru multe familii. Se apreciază că implementarea Pactului Ecologic European, prin Inițiativa Valul Renovării, revizuirea Directivei privind eficiența energetică și orientarea și îndrumarea pentru acțiune locală prin Observatorul UE privind sărăcia
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
Proiect SNL orizont 2030 Cele mai multe clădiri rezidențiale aflate în prezent în uz în România au fost construite în a doua jumătate a secolului XX. Perioada 1961-1980 a fost cea mai semnificativă pentru construcția de locuințe, așa cum este indicat în figura 2. Figura 3. Fondul de locuințe în funcție de perioada construirii Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică - RPL 2011 Accesul la utilități Conform ultimelor date furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2016, 9.702.739 locuitori aveau locuințele
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
adăpost, elaborat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, din analiza datelor de recensământ reiese faptul că persoanele fără adăpost trăiesc majoritar în mediul urban, o treime din populația declarată persoană fără adăpost fiind localizată în capitală. Aceleași date de recensământ indică faptul că această categorie vulnerabilă se concentrează majoritar în orașe reședință de județ (peste 85%), fenomenul fiind mai pregnant în rândul persoanelor de sex masculin și afectând în special adulții de vârstă activă (între 25 și 64 de ani). Aceleași
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
vulnerabilă se concentrează majoritar în orașe reședință de județ (peste 85%), fenomenul fiind mai pregnant în rândul persoanelor de sex masculin și afectând în special adulții de vârstă activă (între 25 și 64 de ani). Aceleași date de recensământ (2011) indicau faptul că 1 din 10 persoane erau copii. Principalele provocări Provocările identificate în această secțiune se reflectă în viziunea Strategiei Naționale a Locuirii, care vizează rezolvarea acestor provocări printr-o serie de obiective strategice și obiective specifice, care au cel
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
de grupuri să ajungă la o viață independentă. Locuințele pentru grupurile vulnerabile trebuie, de asemenea, să respecte anumite elemente de accesibilitate: rampe, uși de acces, nevoia unui anumit spațiu pentru băi etc. Strategia națională pentru includerea persoanelor cu dizabilități 19 indică faptul că „pentru o proporție semnificativă a persoanelor cu dizabilități, accesul la clădirile de locuit, spațiile de muncă, clădirile disponibile pentru public, infrastructura de transport și alte facilități, rămâne o barieră”. Nevoia de intervenții în zonele marginalizate și așezări informale
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
urbane defavorizate sunt cunoscute ca zone de segregare socio-rezidențială, oferirea de locuințe publice de închiriere la chirii subvenționate, pentru a reloca persoanele care locuiesc în acestea, nu poate fi soluția unică sau predominantă. Mulți locuitori din așezări informale, după cum indică consultările făcute în cadrul proiectelor de cercetare anterioare despre acest fenomen în România 20 , nu se așteaptă neapărat la o locuință diferită, ci mai degrabă la o îmbunătățire sau extindere a locuinței lor existente, împreună cu sprijin pentru a obține
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
tineri cu vârsta sub 35 de ani. Analiza din raportul ESPN (2019) de țară al României privind Strategii naționale de combatere a lipsei unui adăpost și a excluderii de la locuire 21 ( National strategies to fight homelessness and housing exclusion) indică faptul că datele disponibile nu permit o evaluare exactă a dinamicii fenomenului, furnizorii de servicii sociale fiind de acord că profilul persoanelor fără adăpost de pe stradă s-a schimbat în ultimele decenii. Ponderea adulților tineri care locuiesc pe stradă
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
a schimbat în ultimele decenii. Ponderea adulților tineri care locuiesc pe stradă a crescut și au apărut două noi categorii de persoane fără adăpost: persoanele în vârstă (din cauza escrocheriilor imobiliare) și familiile întregi (din cauza evacuărilor). Noua dinamică înregistrată indică o schimbare a cauzelor lipsei unui adăpost de la motive individuale (de exemplu, dependența de droguri, violența și dezintegrarea familiei, divorțul și/sau decesul unui membru al familiei) la motive structurale (evacuări în masă datorate recuperării proprietăților, lipsa politicilor de sprijin
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]