3,661 matches
-
Tilișca o seamă de valori ce denotă posibilitatea omului de a-și controla destinul (6, 9, 36), de a avea inițiativă în raport cu divinitatea (38), de a-și „folosi” norocul (18, 22) etc. Un asemenea „ethos” (efectiv, nu doar proiectiv) al individualității pare să coincidă mai ales cu orientarea dominantă a socialității tilișcane la nivelul relațiilor de rudenie. Am văzut în cazul tipului local de relaționare cum respondenții chestionarului paremiologic preferă (12, 20) o conduită personală unui mod de viață socială controlat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
81). Cu atât mai mult cu cât Maria Larionescu demonstrează dimensiunea organicistă a ideilor sociologice ale poetului, în consecință, ele aparținând unuia dintre curentele sociologice fundamentale, evoluționismul. Deosebit de fertilă este sugestia autoarei cu privire la analiza comparată a procesului de desprindere a individualității din conștiința comună la M. Eminescu, E. Durkheim și C. Stere. Viziunilor sociologice despre dezvoltarea capitalistă a societății românești li s-au alăturat ca alternative alte două curente sociologice - poporanismul, fiind subliniate contribuțiile lui C. Stere, V. Madgearu și M.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pentru acțiunile noastre. Obediența față de autoritate ne face uneori complici la crime; de asemenea, conformarea la normele grupurilor antisociale. 4. Sunt eu însumi, atât cât pot de bun. Să nu acceptăm dezindividualizarea. Să cerem și altora să nu-și abandoneze individualitatea. Să privim oamenii în ochi și să oferim informații clare și corecte despre cine suntem. Anonimatul și secretomania dezumanizează. 5. Respect autoritatea justă, dar mă revolt împotriva autorității nedrepte. Să facem totdeauna distincție între autoritatea legitimă, față de care trebuie să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Cornel Robu. Anul 1983 consemnează și publicarea unui fragment dramatic aparținând lui Romulus Bărbulescu și George Anania, piesa SF într-un act Fântânile. Alexandru Mironov, Sorin Antohi, Victor Bârlădeanu și Adrian Rogoz sunt criticii literări ai publicației. Sub titlul Despre individualitate și nemurire, Dan Ursuleanu descoperă o colaborare a lui H. G. Wells la „Viața românească” din 1930. Traducerile sunt făcute de Petru Iamandi și Cristian Tamâș. Alți colaboratori: Eduard Jurist, Ioan Popa, Horia Arama, Doru Brâna, Ov. S. Crohmălniceanu, Ioan Bogdan
ALMANAH „ANTICIPAŢIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285262_a_286591]
-
care pornind, imaginarul începe să se extindă ulterior, apelând la alte izvoare. Să luăm câteva exemple ilustrative, majoritatea din iconografia Vechiului Testament. De pildă, scena din Geneză, cu Adam punând nume animalelor este foarte expeditivă; animalele sunt numite generic, lipsesc individualitățile: "Raiul sau grădina cu pomi de multe feluri și flori multe; și Adam șezând în mijlocul lor, având mâna dreaptă întinsă, iar cealaltă pusă deasupra genunchilor; și înaintea lui toate fiarele și jivinele pământului căutând spre dânsul"29. Nimic precis, nimic
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să afla, nici în mintea altuia a să naște ieste cu putință"6. Faptul că autorul le folosește numele la plural, învestindu-le cu valoare generică, indică și lipsa totală de personalitate, faptul că, pentru moment, Șoimul nu este o individualitate, așa cum Uleul și Coruiul nici nu vor deveni. Mai mult decât atât, și atunci când personajul pare a deveni activ, la începutul părții a V-a, implicându-se în acțiune, el este trecut tot într-o serie deloc onorabilă, alături de dulăii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
separare manifestă între poet și filosof" (p. 20). În recenta sinteză Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, volumul I, Editura Cartea Românească, Polirom, București-Iași, 2011, după ce consideră că "pentru a însemna literatură, opera ar trebui să fie expresia unei individualități marcate, a unei subiectivități afișate și asumate în mod conștient" (p. 9), Mihai Zamfir plasează începuturile literaturii române în secolul al XIX-lea, deși Istoria ieroglifică, alături de Țiganiada respectă cu asupra de măsură toate exigențele stilisticianului. Izolarea lui Cantemir și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
separare manifestă între poet și filosof" (p. 20). În recenta sinteză Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, Volumul I, Editura Cartea românească, Polirom, BucureștiIași, 2011, după ce consideră că "pentru a însemna literatură, opera ar trebui să fie expresia unei individualități marcate, a unei subiectivități afișate și asumate în mod conștient" (p. 9), Mihai Zamfir plasează începuturile literaturii române în secolul al XIX-lea, deși Istoria ieroglifică, alături de Țiganiada respectă cu asupra de măsură toate exigențele stilisticianului. Izolarea lui Cantemir și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
liberale" americane, care s-ar folosi de pilulele fericirii de tip "soma" pentru a-i face pe toți să accepte, în cadrul unei "fericiri copleșitoare", un model social fondat pe caste determinate biologic. Copiii ar fi de acum concepuți în laboratoare, individualitatea lor ar fi predestinată printr-o orientare genetică, iar educația lor, adaptată la nevoile unei societăți concepute după modelul mușuroiului de furnici. "Indivizii" ar face pur și simplu parte din serii, în care ar fi doar reprezentanți interschimbabili. SF-ul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și alte manifestări de violență de grup sunt răspunsul la anumite cauze specifice, la factori de risc acționând asupra întregului grup. Actele comise de grupuri sunt în general de o violență sporită, deoarece se petrece un fenomen de pierdere a individualității în cadrul grupului, de pierdere a sentimentului individual al responsabilității față de actele de violență comise. în general, grupurile devin adepte ale unei filosofii care le scuză violența și în același timp dezumanizează și desconsideră populația-țintă și victimă a actelor de violență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fugi sau poate ataca la rândul ei. în societate, sunt recunoscute valențele agresive ale unor contexte speciale care stimulează agresivitatea. Acestea țin de caracteristici ale mediului, cum ar fi: temperatura, zgomotul, densitatea mare a unei populații care duce la dezinvestirea individualității, prezența simbolurilor asociate cu violență (arme, filme violente etc.), reprezentări sociale pozitive asupra violenței (mentalitatea patriarhală care valorizează sau tolerează violența). Biologic, frustrările de orice fel, de la foame la durere sau constrângeri, stimulează agresivitatea persoanei în cauză. Nu întâmplător, când
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de utilizare" a genialității. Capitolul al doilea discută regimul "sacralizării", legat de pătrunderea ideilor despre sacrul scriitorului aproximativ după 1835. Acesta a fost primul moment de reconfigurare a admirației în cadrul culturii literare moderne și, fiind asociat procesului de definire a individualității în formarea noii societăți burgheze, a determinat o atenție specifică acordată realităților demografice. Acest regim a fost însă concurat și, în parte, marginalizat datorită unor evenimente care au impresionat spiritul public după Revoluția de la 1848. Capitolul al treilea tratează regimul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
toate aceste circumstanțe, ceea ce se mobilizează e o simplă aglomerare de indivizi diferiți care se întâlnesc, formează comunități provizorii - cum sunt grupurile pe Yahoo sau Facebook - însă fără să mai transfere spre aceste comunități prerogativele de reprezentare politică a propriei individualități, fără să renunțe la a fi simple persoane particulare neînsumabile. Rolul acestei reprezentări în reflecția contemporană asupra unei democrații postnaționale e evident. Întrebarea e la ce ne servește într-un demers istoric, în cazul gândirii lui Heliade Rădulescu. În mod
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fi supraviețuit de-a lungul secolelor în diverse obiceiuri de la sat, și mai ales - crede Heliade Rădulescu - pe el s-ar putea întemeia viitoarea societate românească. Opoziția pe care se sprijină această mistificare istorică e aceea dintre instituțiile care oprimă individualitatea și cele care o ocrotesc. Imperiul și republica restrâng libertatea subiectului politic, plasându-l într-o masă socială indistinctă sub autoritatea unei persoane sau a mai multora. Regimul democratic nu e din acest punct de vedere decât "sclavia individului la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dreptul la libertatea alegerii și care refuză supunerea la o voință comună, emană "puterea". Corpul social plural coincide de fapt cu corpul creator al națiunii, cu dispoziția ei "capabilă", în stare să producă literatură și valori spirituale în cadrul noii culturi. Individualitatea reprezintă instanța productivă, resursa creatoare, realitatea din care urmează să se nască literatura. La această dimensiune se referă Heliade Rădulescu când revine - în numeroase rânduri - asupra caracterului "sacru" al individului. Principiul adevăratului cristianism a fost, cum s-a văzut, de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mici a face o turmă și un păstor, Cuvântul lui Dumnezeu." 54. Vocabularul religios nu face decât să marcheze amplitudinea și cuprinderea fenomenului, sacrul creștin revărsându-se asupra tuturor indivizilor. Ceea ce presupune Heliade Rădulescu e o capacitate existentă în fiecare individualitate. Prin însăși condiția sa singularizată, prin libertatea sa de acțiune, prin singularitatea de atitudine și comportament care nu îl lasă să se confunde în masă, individul este genial. Această opțiune îl va face pe Heliade Rădulescu să respingă orice definire
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
putut să își revendice un teritoriu al noii literaturi așa cum a făcut "poporul". În fond, ceea ce s-a jucat (și s-a pierdut) în această confruntare dintre cele două reprezentări ale corpului social a fost o șansă de afirmare a individualității creatoare. Mai târziu, revenirea la un model al creativității individuale odată cu Maiorescu și cu Junimea se va face în opoziție cu "poporul", printr-o reprezentare a clasei scriitoricești ca elită. Spre deosebire de Heliade Rădulescu, care visa la o valență creatoare (caracterul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
opoziție cu "poporul", printr-o reprezentare a clasei scriitoricești ca elită. Spre deosebire de Heliade Rădulescu, care visa la o valență creatoare (caracterul sacru al individului) distribuită uniform în corpul populației, Maiorescu va alege soluția mai cuminte a unei societăți restrânse. Astfel, individualitatea creatoare a rămas să se afirme la noi ca minoritate, tocmai pentru că perspectiva lui Heliade Rădulescu a fost compromisă de ineficiența propriilor strategii. 2.4. Geniu și boierie În concepția lui Heliade Rădulescu, raportul dintre subiectul politic și condiția sa
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
redactarea Codului lui Caragea. "Geniul" boierilor nu e de natură să îi distingă. Procedeul însuși al listei, fără ierarhizare, fără caracterizare, fără reliefare, arată intenția de nivelare. Ei nu sunt definiți printr-o interioritate diferențiată sau o acțiune politică singularizată. Individualitatea lor ține de drepturile politice: opiniile pe care pot să le exprime, voința pe care pot să o arate, deciziile pe care le pot influența. Ceea ce îi face "geniali" e o anume capacitate de cunoaștere a realității din Țara Românească
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
etc. Sub numele de "geniu" se livrează o listă, un lung nomenclator al unei comunități de egali. Sunt indivizi, fără îndoială, și încă mult mai bine definiți decât boierii, dar perceptibili numai în grup. Pentru că trebuie să observăm că apologia individualității din scrierile lui Heliade Rădulescu nu admite și o figură a "alesului" - a celui care este atât de individualizat încât e fără egal. Concepută ca egalitate a unei multitudini superioare, genialitatea nu tolerează supremația unui singur ins. Ea funcționează pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
imite apoi niște popoli ca ai noștri... Franța avea dreptate în binele popolului de a fi destructoare; România, în binele popolului, avea dreptate de a fi conservatoare 77. Ceea ce trebuie remarcat e faptul că genialitatea e astfel condiționată din exterior. Individualitatea excepțională nu presupune un joc al facultăților interioare, ci raportul cu o realitate obiectivă și cu cunoașterea ei profundă. În lumea "sacralizării" nu e nevoie de singularități ireductibile, de structuri psihologice abisale care să caracterizeze în mod absolut indivizii. Definiția
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nici prin vorbe sau versuri, nici însuși prin fapte serioase sau care plac simțurilor?"106. În aceeași logică a democratizării, puțin mai jos, pe aceeași pagină, evocă "poezia" feminității. Exemplul e interesant pentru că presupune poetizarea unei ipostaze generice, trecând de la individualități la "clase", și în plus subliniază o figură a marginalității sociale: " Acele vergini ce în delirul celui mai sublim amor devin însele o poezie încarnată, și legile umane, convenințele societății nu le lasă a-și manifesta poezia, nici cu vorba
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Așa se explică faptul că numele lui Ghica, nume vechi, "de familie", e însoțit și de prenume. Ca să marcheze caracteristica lui singulară - ca să îl scoată din logica eredității -, Heliade Rădulescu simte nevoia unei construcții mai elaborate, în măsură să sublinieze individualitatea. Rezultă de aici o expresie involuntar comică: Ghici Ioan. Nu e singura însă, mai există și Danielii Skavenski sau Panii Anton. De ce pentru noi această formă sună atât de strident? Să facem o încercare exact în stilul lui Heliade Rădulescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Isocrați, nici însuși Alexandri, când [Roma] nu mai avu Cincinați, Reguli, Scipioni și Catoni, nici Ciceroni, Virgili și Ovizi, nici însuși Cesari"123. Se înțelege de aici ideea care ne deranjează în "Cărtăreștii": dincolo de posibilitatea oarecum naivă a multiplicării unei individualități, e sugestia că în spatele creației s-ar găsi un soi de program, imperativul unei necesități istorice, execuția inevitabilă a unei legi secrete, ocuparea obligatorie a unei poziții predeterminate. Or, în opere noi căutăm omul, animați de o iluzie a singularității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
limitarea "literară" a sferei unei generații, adică restrângerea la specificitatea vieții și activității scriitorilor, și disoluția ei în masa societății. Și asta pentru că, în mod inevitabil, prin generație, nenumărate fire conduc spre resursele demografice brute, spre integralitatea corpului social cu individualitățile sale abstracte, cumulate fără distincție, fără specializare și fără interioritate, în simplă bază biologică sau cantitativă. În ultimele pagini ale eseului despre Generațiile literare, Julius Petersen spunea că "incalculabilă este și raza de acțiune în spațiu a unei mișcări generaționale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]