15,922 matches
-
trece fugar în carte (probabil fiindcă nu-i ilustrează teza gândirii proaste și oportuniste), la Paul Zarifopol (bănuiesc că a citit eseul lui intitulat „Marxismul vesel”), la Ștefan Zeletin (vă rog să remarcați că îi avem în vedere și pe intelectualii de stânga, și pe cei de dreapta) și la numeroși alții? Și, apoi, a gândi prost nu e totuna cu a face o politică proastă și, cu atât mai puțin, a se cere la putere. De aceea am fi preferat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4793_a_6118]
-
și pe cei de dreapta) și la numeroși alții? Și, apoi, a gândi prost nu e totuna cu a face o politică proastă și, cu atât mai puțin, a se cere la putere. De aceea am fi preferat tema relației intelectualului cu politica, dar, și mai bine, cu politicul: autorul ar fi fost obligat să se ocupe de ideile politice ale elitei intelectuale românești, destule originale și valoroase, și nu de caracterul oamenilor. Ne place să vedem în intelectuali, dincolo de slăbiciunile
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4793_a_6118]
-
tema relației intelectualului cu politica, dar, și mai bine, cu politicul: autorul ar fi fost obligat să se ocupe de ideile politice ale elitei intelectuale românești, destule originale și valoroase, și nu de caracterul oamenilor. Ne place să vedem în intelectuali, dincolo de slăbiciunile lor omenești, lideri de opinie dezinteresați, au-dessus de la mêlée, și nu neapărat politicieni, și, încă, ahtiați de putere. E adevărat că ar fi fost o altă carte și nu suntem siguri că, având în vedere pofta de senzațional
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4793_a_6118]
-
de negativism a multora dintre cei de azi, ea s-ar fi bucurat de tot atâta atenție. Mircea Vasilescu, redactorul- șef al Dilemei vechi, a sugerat la un moment dat în cursul dezbaterii posibilitatea unei cărți „în oglindă”, bazată pe intelectualii care au dat dovadă de consecvență în ideile lor politice. Cam aceasta era și ideea noastră. Nume noi în poezia actuală Bună idee au avut redactorii revistei STEAUA care, în numărul dublu 2-3, ne propun o amplă antologie a poeziei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4793_a_6118]
-
penală în 29 ianuarie 2007, iar în 25 octombrie 2007 Gheorghe Falcă a fost trimis în judecată pentru de luare de mită și abuz în serviciu contra intereselor publice, urmat de obținerea unui avantaj patrimonial, cu consecințe deosebit de grave. Fals intelectual, uz de fals, luare de mită, inculpat: Antonie Solomon Solomon ar fi primit de la finanțatorul FC Argeș, Cornel Penescu, 50.000 de euro pentru avizele necesare construcției magazinului PIC din Craiova, iar alți 10.000 de euro ar fi fost
PDL: Partidul primarilor cu dosar penal. 16 dosare în mai puţin de trei ani, numai pentru unul dintre edili () [Corola-journal/Journalistic/48010_a_49335]
-
credinței e spiritul, în bătrînețe există atîta spirit cît putință de a-i micșora decrepitudinea e de găsit în ea. Spiritul lui Livius Ciocîrlie se află la întretăierea umorului cu reflecția: lipsit de darul credinței, lacună tipică pentru generația de intelectuali din care face parte, scriitorul care a consimțit să-și lase malul Begăi pentru a se așeza în cazanul bucureștean are timbru ironic și înclinație meditativă, din încrucișarea lor ieșind o stofă mucalită de introvertit care gustă plăcerile vieții. Numai
Algor senectae by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4800_a_6125]
-
o temă oarecum pe dos, dar incitantă și „adevărată” fiindcă o enunță cu detașarea concentrată a celui care vrea să înțeleagă. Cu calm, cu seninătate, chiar cu mici accese de umor și ironie. Cât de indiferent la eveniment poate fi intelectualul? Răspunsul, nuanțatnegativ, nu demască și nu pune la zid, ci scoate în evidență apartenența la specia umană a celor pentru care a gândi e deprindere cotidiană. Libertatea e și pentru ei condiționată de câmpul enunțiativ al vremii: „Am zice că
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
Răspunsul, nuanțatnegativ, nu demască și nu pune la zid, ci scoate în evidență apartenența la specia umană a celor pentru care a gândi e deprindere cotidiană. Libertatea e și pentru ei condiționată de câmpul enunțiativ al vremii: „Am zice că intelectualul, mai ales el, ar trebui să fie un om liber. Nu înseamnă că și este. E supus, ca oricine, conjuncturilor istorice și presiunilor ideologice. Într-un fel sau altul, cariera lui e dependentă de Putere (cu atât mai mult într-
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
și este. E supus, ca oricine, conjuncturilor istorice și presiunilor ideologice. Într-un fel sau altul, cariera lui e dependentă de Putere (cu atât mai mult într-un regim autoritar și, fără doar și poate, într-unul totalitar). Nu puțini intelectuali au de altfel fascinația Puterii; se simt ei înșiși mai puternici, adăpostiți la umbra ei. În tot cazul, intelectualul are o abilitate: aceea de a găsi de fiecare dată argumente potrivite pentru a justifica și a se justifica. Mai ales
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
dependentă de Putere (cu atât mai mult într-un regim autoritar și, fără doar și poate, într-unul totalitar). Nu puțini intelectuali au de altfel fascinația Puterii; se simt ei înșiși mai puternici, adăpostiți la umbra ei. În tot cazul, intelectualul are o abilitate: aceea de a găsi de fiecare dată argumente potrivite pentru a justifica și a se justifica. Mai ales atunci când i se pare că istoria și-a dat verdictul. Pentru intelectual, glasul istoriei este irezistibil.“ Al. Cistelecan are
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
adăpostiți la umbra ei. În tot cazul, intelectualul are o abilitate: aceea de a găsi de fiecare dată argumente potrivite pentru a justifica și a se justifica. Mai ales atunci când i se pare că istoria și-a dat verdictul. Pentru intelectual, glasul istoriei este irezistibil.“ Al. Cistelecan are dreptate: „Goldiș reface aproape în filigran țesătura și nodurile întregii saga critice, pornind de la punctul «zero» al realismului socialist și de la «modelul» critic al acestuia. E o cercetare de scrupul, atentă la toate
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
relevă fragmente întinse din splendidele sale dialoguri epistolare cu Marta Petreu, cu Octavian Paler, cu Liviu Ioan Stoiciu sau cu Gheorghe Grigurcu, ca să mă refer numai la corespondența sistematică, întinsă pe perioade lungi. Sporadic, el va scrie majorității scriitorilor și intelectualilor aflați, în anii ’80, de partea valorilor și nu a dictaturii. Epistolele lui Aurel Dumitrașcu nu au numai o funcție compensatorie, ci și una soteriologic-educativă. Ultragiat în demnitatea sa de scriitor de paginile imunde din „Săptămâna” și de campania de
Jurnalul risipitorului de iubire (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4804_a_6129]
-
el și la Eugen Barbu, socotindu- i, pentru acel moment, competitorii săi literari cei mai redutabili. În ceea ce-l privește, Petru Dumitriu ne lasă să înțelegem că a făcut amintitul pact pe de o parte pentru că și alții îl făcuseră, intelectuali comuniști congeneri („m-am găsit antrenat, nu zic târât, nu, dar primit printre intelectualii comuniști, români și evrei, din generația mea”), iar pe de alta obligat, constrâns de mizerie, de boală, de deprimare („Mor de foame, mor de pneumonie, mor
Cazul Petru Dumitriu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4806_a_6131]
-
întrebările lui Octavian Manea cad ca niște formule standard, puse parcă de un pilot automat, istoricul are acuratețe în răspunsuri, atingînd teme delicate ale istoriei secolului XX: aderența masivă a evreilor la stînga comunistă alături de atitudinea predominant naționalistă pe care intelectualii români au avut-o în perioada interbelică. Personajele vremii se perindă sub ochii cititorului - de la Carol al II-lea la Mircea Eliade, de la Mihail Sebastian la Mircea Vulcănescu - într-un efort de evocare care place la lectură și convinge. În
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4814_a_6139]
-
și alți prozatori români contemporani (pe Norman Manea, de exemplu). După lansarea cărții în orașul Brasilia, în cadrul Asociației Naționale a Scriitorilor, a urmat o lansare în Portugalia, organizată de Institutul Cultural Român, filiala din Lisabona. Festivitatea a reunit pe majoritatea intelectualilor interesați de cultura română din capitala lusitană. Prezentarea cărții a fost făcută de profesorul Fernando Couto e Santos, din intervenția căruia reproducem cîteva pasaje. Lisboa para sempre? Titlul cărții poate da naștere unor echivocuri. Dacă ar vedea-o în vitrina
Reflecții asupra romanului Lisboa para sempre de Mihai Zamfir by Fernando Couto e Santos () [Corola-journal/Journalistic/4680_a_6005]
-
pînă și încercarea de a o evoca, dar sub unghiul orizonturilor încercate cu mintea, personajul e mitic. L-am bănuit mereu de o tentă vizionară în intuițiile cu care judecă istoria. De aceea, dacă l-aș privi ca pe un intelectual de interior, a cărui minte s-a uscat în rutina cărților, l-aș depune din treaptă, degradîndu-i stofa. Mai curînd Ion Papuc e din categoria extravaganților cu destin inclasabil. Mai rar un spirit atît de desfăcut de servituți publice ca
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
de elită. A spune despre Ion Papuc că și-a trăit destinul în afara tiparelor obișnuite e un biet eufemism. Judecat după cursul insolit pe care i l-a luat viața, Ion Papuc pare un inadaptat cronic de esență fantastă: un intelectual fără aderență la pojghița lucrurilor concrete, absorbit de himere ideale și trăind sub fervoarea unor modele de noblețe clasică. Mai mult, privilegiul de a nu fi stat sub servituți comuniste l-a plătit printr-o carență îngrijorătoare a oricărei inserții
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
de sub aparența de figură aspră (vultus importunus), ai parte de spectacolul unei elocvențe rarisime, hrănită nu doar de un timbru vocal de ținută virilă, dar și de o cultură atinsă de coarda unei firi patetice. E faconda unuia din puținii intelectuali pe care i-am simțit ca neavînd conștiința contrafăcută. A fi intelectual modern înseamnă să-ți pui măști și să treci în eschive iuți, numai că la Papuc asemenea tertipuri de duplicitate nu sunt de găsit. De aceea, dacă nu
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
despre „antimoderni”... Că Mircea A. Diaconu are vocație de „pionier” în studiile literare autohtone o dovedește și modul echilibrat, depasionalizat, larg comprehensiv (dar nu necritic) în care abordează o moștenire istorico-ideologică gingașă, întro perioadă în care angajamentele ortodoxiste, pro-legionare ale intelectualilor români interbelici provocau, de regulă, atitudini vehemente din partea multor comentatori. Speculînd cu inteligență „nevoia revizuirilor drept argument”, atît cartea despre mișcarea „Iconar”, cît și cea despre Mircea Streinul se așază, firesc, în prelungirea demersului din Poezia de la Gîndirea, pledînd convingător
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
destul de neobișnuite în scrisul atât de calculat al lui Joyce. Nu se cunosc eventualele epistole de răspuns ale Norei. Viață de lingvist Cu ocazia publicării culegerii Ultimelor lecții de la Collège de France ale marelui lingvist francez Emile Benveniste (1902- 1976), intelectualii din Hexagon au aflat, nu fără uimire, că savantul n-a avut ceea ce se cheamă de obicei viața unui savant, din contra, a avut una plină de neprevăzut și chiar aventuroasă. S-a născut la Alep, în Siria, încă provincie
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4699_a_6024]
-
Luminița Corneanu Intelectuali la cratiță. Amintiri culinare și 50 de rețete, Prefață, schițe de portret, concepție și coordonare editorială de Ioana Pârvulescu , Ilustrații de Mihail Coșulețu, București, Editura Humanitas, 2012 A-i aduce pe „intelectuali la cratiță” e una dintre ideile inedite, marca
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
Luminița Corneanu Intelectuali la cratiță. Amintiri culinare și 50 de rețete, Prefață, schițe de portret, concepție și coordonare editorială de Ioana Pârvulescu , Ilustrații de Mihail Coșulețu, București, Editura Humanitas, 2012 A-i aduce pe „intelectuali la cratiță” e una dintre ideile inedite, marca Ioana Pârvulescu, cu care eseista și scriitoarea își scoate, așa cum îi este obiceiul, cititorul din habitudinile de lectură și de gândire. De aici derivă și construcția în sine a cărții, foarte reușită
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
îmbinând poveștile a douăzeci de scriitori și artiști cu rețete culinare variate, într-un mod care confirmă încă o dată apartenența gastronomiei la cultură. Cum în lumea noastră preocupările intelectuale sunt bănuite de futilitate, sintagma percutantă și derutantă totodată care alătura intelectualii și cratița a prins la presa cotidiană și la blogosfera românească, astfel că într-un timp scurt de la publicarea cărții au apărut mai multe articole despre volumul în chestiune și despre lansarea acestuia. Previzibil însă, majoritatea comentatorilor s-au mărginit
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
presa cotidiană și la blogosfera românească, astfel că într-un timp scurt de la publicarea cărții au apărut mai multe articole despre volumul în chestiune și despre lansarea acestuia. Previzibil însă, majoritatea comentatorilor s-au mărginit a se minuna că și intelectualii mănâncă, în loc de a se hrăni cu ambrozie probabil, tonul articolelor fiind în linia: „oho, Cărtărescu sau Liiceanu au povestit ce le place/ nu le place să mănânce!” Ce au ratat jurnaliștii noștri a fost tocmai savoarea poveștilor, plăcerea de a
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
copilărie, pe care le făcea mama sau bunica, despre dichisul meselor în familie, despre cum gătea un scriitor sau altul în adolescență în compania vreunei mătuși, despre farmecul bucătăriei sofisticate sau, dimpotrivă, despre savorile simple ale mâncărurilor făcute din puțin. Intelectualii care au acceptat provocarea Ioanei Pârvulescu nu spun doar povești din bucătărie, ci povești de viață. Citind despre mâncăruri, aflăm indirect cum se trăia în interbelic în case de intelectuali sau de boieri, cum se descurcau, apoi, aceleași categorii sociale
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]