3,308 matches
-
de ereditate, prezența maladiilor justificându-se mai mult prin preocuparea predilectă pentru analiză. Căci este limpede că boala provoacă îndeobște mari mutații sufletești, fiind, pe de altă parte, și destul de răspândită în realitate spre a putea fi ocolită de literatură. Interdependența psihofizică, accentul analizei pe expresia fiziologică a mișcărilor interioare sunt ideal servite de implicațiile fenomenului maladiv. În fine, viziunea degringoladei sociale, a degradării umane sub presiunea formelor urâtului găsește în mizeria fiziologică una dintre metaforele ei cele mai zguduitoare. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
se fac următoarele determinări: * calculul costului marginal: *calculul costurilor variabile totale (C TV ): *calculul costului fix (C F ): III.5.4. Procedee de evaluare și calculare a costurilor privind producția de fabricație interdependentă Realizarea produselor, lucrărilor sau serviciilor presupune o interdependență între structurile organizatorice ale unității patrimoniale. Calcularea corectă a costului de producție necesită o decontare a produselor, lucrărilor și serviciilor reciproce ale secțiilor auxiliare, precum și între secțiile secundare și secțiile principale. în unele cazuri pot apare și decontări reciproce între
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
și serviciilor reciproce ale secțiilor auxiliare, precum și între secțiile secundare și secțiile principale. în unele cazuri pot apare și decontări reciproce între secțiile principale de producție. Modalitățile de determinare a costurilor produselor, lucrărilor și serviciilor în aceste cazuri de interconexiune, interdependență (intercuplare) se pot grupa în patru procedee: *procedeul calculației costului pe produs, fără a se ține seama de prestațiile reciproce; *procedeul potrivit căruia prestațiile reciproce dintre ateliere sau secții se evaluază convențional la un cost prestabilit; *procedeul calculelor iterative (procedeul
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
patrimoniale cu producție neomogenă, evaluarea și calcularea costurilor trebuiesc adoptate criterii specifice pentru o succesiune coerentă a etapelor de calculație. Se au în vedere două situații distincte, care vizează legăturile permanente între secțiile unității patrimoniale, precum și situații în care apar interdependențe aleatorii. în acest din urmă caz, determinarea costului unitar se face prioritar pentru secțiile ce nu-și cedează reciproc prestații, urmată de secțiile care cedează cele mai mari cantități de produse, lucrări ori servicii și care primesc cele mai mici
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
implicate în desfășurarea procesului de fabricație a produsului finit; b) Stabilirea tuturor restricțiilor în succesiunea fazelor lucrărilor, operațiilor etc.; c) Determinarea timpului și a costului necesar pentru executarea fiecărei etape a procesului tehnologic. Scopurile urmărite de metoda PERT - cost vizează interdependența dintre cost și timp pe baza unui graf rețea. Astfel se determină pe de o parte durata minimă și costurile corespunzătoare, iar pe de altă parte costurile minime și durata de execuție corespunzătoare. „Soluția cea mai bună se consideră aceea
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
într-un cadru instituțional. 1.1.2 Tipuri de regiuni ale procesului de regionalizare Istoria formării regiunilor se conturează de-a lungul unui proces de evoluție a acestora, delimitat de varietatea aspectelor spațiale, geografice, sociale, politice și economice, precum si de interdependențele dintre ele. Cadrul natural, caracterizat de specificul solului, al reliefului, al climei sau al vegetației, creează în spațiul fizic așa- numitele regiuni geografice. Oamenii care le populează, modul lor de viață și de evoluție, valorile materiale și spirituale la care
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
economică, una socială și una politică. Totuși, nu se poate vorbi de regiuni geografice, istorice, culturale sau economice decât cel mult conceptual, regiunile formându-se într-un context de relații între om, spațiu, mediu, istorie, cultura, economie create pe multiplele interdependențe dintre acestea. Formarea regiunilor ca spații structurale, în care structurile spațiale și cele sociale, politice și economice interacționează continuu și dezvoltă relații de interdependență, este rezultatul unui proces îndelungat denumit regionalizare. Procesul de regionalizare are un caracter multidimensional, bazat în
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
-se într-un context de relații între om, spațiu, mediu, istorie, cultura, economie create pe multiplele interdependențe dintre acestea. Formarea regiunilor ca spații structurale, în care structurile spațiale și cele sociale, politice și economice interacționează continuu și dezvoltă relații de interdependență, este rezultatul unui proces îndelungat denumit regionalizare. Procesul de regionalizare are un caracter multidimensional, bazat în principal pe abordări de ordin georgrafic, politic, administrativ și socio-economic. Acesta vizează, pe de o parte amplasarea geografică a spațiului și laturile ideoligică și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
argumentează clasificarea propusă de H.H. Blotevogel [1996, p.44-68] în care se disting trei tipuri de regiuni astfel: o regiuni ale organizațiilor economice și politico - administrative; o regiuni de identitate; o regiuni reale sau de analiză. Mai mult, relația de interdependență dintre modurile de regionalizare prezentate, care se crează în procesul de organizare al regiunilor, demonstrează caracterul evolutiv al acestora. Modificările survenite în organizarea regiunilor sunt consecințe ale multiplelor interacțiuni manifestate la nivelul acestora. Din punct de vedere al regionalizării pozitivist
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
o regiunea omogenă, care grupează unitățile teritoriale pe principiul asemănării, după considerente geografice, economice, sociale, politice (spre exemplu: regiuni agricole, industriale, turistice). Acestea sunt în general construcții metodologice; o regiunea polarizată sau nodală care presupune polarizarea intereselor interne și a interdependențelor către un pol unic dominant (spre exemplu: polarizarea unei metropole); relațiile funcționale de tip centru - periferie se fundamentează pe identificarea centrului de polarizare, a zonelor de influență și a axelor de dezvoltare dintre acestea; o regiunea plan sau pentru programare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
dezvoltare care permit elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor de dezvoltare regională în concordanță cu cele ale Uniunii Europene, precum și monitorizarea și analiza procesului de dezvoltare în acord cu practica comunității europene. Relații de cooperare la nivelul structurii regionale Relațiile de interdependență care caracterizează regionalizarea o pun în slujba dezvoltării regiunii doar prin cooperarea cu alte regiuni. Structura regională se desfășoară pe două componente principale, cea economico - socială și cea fizică, ambele caracterizate de interferența dintre ele și sistemul de relații dintre
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
economică, întrucât corelează problemele economice cu cele sociale. În accepțiunea lui François Perroux, dezvoltarea economică reprezintă ,,ansamblul schimbărilor în structurile sociale și mintale care generează o relație reciprocă între aparatul de producție și populație” [Perroux, 1969, p.523], sugerându-se interdependența dintre creștere și dezvoltare economică, ca noțiuni de sine stătătoare. Dacă termenul de dezvoltare este ,,utilizat în mod obișnuit pentru a denumi procesul de creștere economică în venit „per capita” și schimbările fundamentale în structura economică prin care este generată
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
rămânând și astăzi în discuție, în speranța descoperirii unor soluții adecvate. Principalele teorii privind dezvoltarea în profil regional explică o anumită stare reală sau posibilă, actuală sau de perspectivă a regiunii economice. Teoriile localizării urmăresc aspecte cum ar fi costurile, interdependența localizărilor, ariile de atracție și interacțiunile spațiale. În viziunea lui Johann von Thünen (Teoria rentei funciare - 1826) sau în cea a lui Alferd Weber (Teoria localizării industriilor - 1909), alegerea localizării trebuie să se bazeze pe ideea de maximizare a profitului
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
prin lucrarea „Stability in Competition” scrisă de Harold Hotelling în „Economic Journal”, care ia în considerare implicațiile spațiale ale oligopolurilor fără înțelegeri între participanți. Astfel, în condiții de duopol și cerere complet inelastică, localizarea se concentrează în centrul pieței. Teoria interdependenței localizărilor s-a extins la a demonstra că în condițiile unei elasticități a cererii diferită de zero, competitorii se vor dispersa, prețurile diferite influențând comportamentul cumpărătorilor și implicit mărimea pieței pentru fiecare vânzător. Studiind comportamentul consumatorilor, geograful Walter Christaller (1933
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
În consecință, continuitatea și valabilitatea resurselor naturale pentru generațiile viitoare, precum și distribuirea echilibrată a acestora în plan regional, necesită o atenție sporită asupra funcțiilor ecosistemului. Pentru a înțelege dezvoltarea durabilă trebuie să ne însușim schimbarea, evoluția și ireversibilitatea în contextul interdependențelor dintre mediu, economie și societate, manifestate la nivel local, regional și a căror efecte se propagă la nivel global. Pentru a asigura echilibrul dintre cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile, Strategia UE statuează următoarele principii directoare [Strategia Națională pentru Dezvoltare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
variabilitate.” [Jaba, E., 2002, p.5]. Rolul statisticilor regionale este de a studia aceste fenomene de tip colectiv la nivelul anumitor regiuni, analizând raporturi de cauzalitate care generează fenomene tipice, univoc determinate și fenomene multicauzale ce implică relații multiple de interdependență, ,,a căror dimensiune și structură pot fi delimitate în spațiu și timp” [Tacu, Al.P , n.c., 2003]. Cercetarea statistică regională ,,vizează caracteristica cantitativă și descifrarea regularităților și legităților ce se manifestă la nivelul acestor fenomene și procese.” [Tacu, Al.
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
obțin date la nivelul regiunilor de dezvoltare sub aspectul variabilelor care caracterizează dezvoltarea economico - socială durabilă la nivel regional. Observarea elementelor de dezvoltare la nivel regional trebuie realizată individual, pentru fiecare regiune de dezvoltare și în același timp, prin prisma interdependențelor și interrelațiilor care se manifestă în plan teritorial la un moment dat și într-o perioadă de timp, în funcție de ceea ce se urmărește în analiza statistică a dezvoltării. „Cunoașterea și stăpânirea fenomenelor și proceselor economico - sociale, [...], depinde de informația de care
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
o unitate a indicatorului considerat ca bază de raportare.” [Jaba, E., 2002, p.97] Indicatorii derivați ,,au rolul de a evidenția aspectele calitative ale unui ansamblu, vizând relația dintre diferite părți ale unei colectivități sau dintre diferite caracteristici, legăturile de interdependență dintre variabile sau valori tipice, variația fenomenelor sub acțiunea factorilor de influență” [Jaba, E., 2002, p.95] și pot fi: indicatori ai tendinței centrale (media, modul, mediana, mediala), indicatori ai dispersiei, asimetriei și boltirii, indicatori ai concentrării (indicele de concentrare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
proceselor și fenomenelor de masă existente în diverse domenii sub influența factorilor determinanți și care funcționează într-un cadru instituțional. Regiunile, ca spații structurale în care structurile spațiale și cele sociale, politice și economice interacționează continuu și dezvoltă relații de interdependență, sunt rezultatul unui proces complex, îndelungat și evolutiv, denumit regionalizare. Procesul de regionalizare este un fenomen global, generat atât de factori interni cât și externi și presupune ca teritoriul să-și sporească contactele sociale și tranzacțiile între grupări izolate, facilitând
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
capabilă să se adapteze la condițiile concrete, să privească critic, de pe poziții practice - raportarea la propria experiență, măiestrie, să privească contextual activitățile instructiv - educative. Noua programă pentru Învățământul preșcolar prezintă o abordare sistematică, În vederea asigurării: continuității În interiorul aceluiași ciclu curricular, interdependenței dintre disciplinele școlare ( clasele I - II ) și categoriile de activități din Învățământul preșcolar, deschiderii spre modulele de instruire opționale. Acum se pune accent pe trecerea de la un Învățământ predominant reproductiv Întrunul În esență creativ. Noile finalități pentru Învățământul preșcolar sunt
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
privind modalitățile de organizare și desfășurare a predării - învățării, structurile curriculare, caracteristicile relației pedagogice profesor - elev, natura comunicării didactice etc. Deși ambele tipuri de activități (managerial - administrativă și pedagogică) sunt întâlnite la nivelul organizației școlare și sunt în relație de interdependență, totuși pare să domine activitatea pedagogică. Astfel rezultă o altă caracteristică a organizației școlare și anume prezența în mai mare măsură a aspectelor informale și expresive. Această manifestare este determinată atât de prezența elevilor, care au propria cultură, dar și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
educației, profesorul trebuie să armonizeze educația formală cu cea nonformală și informală și să decidă care dintre cele trei dimensiuni are ponderea cea mai mare la un moment dat. Profesorul ca membru al corpului profesoral Se află într-o strânsă interdependență cu colegii din școală, cu directorul și cu alte cadre didactice. Statutul de organizație socială a școlii face imposibilă izolarea, independența profesorilor. Instrucția și educația nu se pot realiza prin simpla punere în comun a cunoștințelor și influențelor transmise de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și social, cu determinări multiple, de ordin genetic, geografic, cultural, social și educațional. Cunoașterea particularităților definitorii ale acestei etape exclude tratarea ei unilaterală, doar în sens exclusiv biologic sau psihologic, între maturizarea organică și cea psihosocială existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de condițiile geografice, de mediu socio-economic și socio cultural, dar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
prin care un om sau un grup de oameni dobândește sau determină prin el însuși propriile reguli de conduită. Capacitatea de autonomie rezultă din interiorizarea regulilor și valorilor care urmează unui proces de negociere personală cu diferite sisteme normative de interdependență și constrângere socială“ (R. Doron, F. Parot, 1999, p. 105). Psihologia genetică a folosit această noțiune în studiul voinței și al judecății morale. J Piaget a arătat că, în comportamentul față de celălalt, copilul trece de la o morală eteronomă (când regulile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
supune numai normelor emanate de la ele însele, care dispun libere de propria lor voință, precum și situația unei persoane, colectivități, discipline științifice care se supune unor legi, condiții, influențe din afara din afara lor (eteronomia). Atât autonomia cât și eteronomia trebuie privite în interdependență, fiind relative și în același timp corelative, orice fenomen care este condiționat și dinăuntru și din afara lui este simultan autonom și eteronom. Singura entitate care se bucură de autonomie absolută este materia (realitatea obiectivă) care nu cunoaște determinare externă ei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]