4,210 matches
-
cele ale agresorilor. La nivel psihologic, victima prezintă simptomele depresiei, însoțită de o slabă stimă de sine și de un acut sentiment de confuzie socială (Smorti și Ciucci, 2000). Comportamentul victimelor este tentativa disperată a acestora de a rezolva conflictele interpersonale. Victimele trec de la o strategie comportamentală pasivă la o strategie activă, folosind, la nevoie, forța. Agresorul este caracterizat de teama de a nu fi denunțat de către victimă. În plan psihologic, el afișează o stimă de sine foarte ridicată, cu o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Cercetările efectuate de Dodge și colegii săi permit explicarea mecanismelor subiacente dezvoltării comportamentelor agresive prin intermediul proceselor indirecte și inadaptate de prelucrare a informației sociale precum atenția insuficientă la semnalele sociale, atribuirea ostilă, lipsa strategiilor comportamentale adecvate pentru rezolvarea unor probleme interpersonale. Huesmann, Eron și colegii lor explică învățarea și stabilitatea comportamentului agresiv în termeni de formare a schemelor și scenariilor agresive susținute de credințe care justifică folosirea acestor cogniții în contexte interpersonale. Astfel formarea și socializarea copilului într-un mediu familial
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ostilă, lipsa strategiilor comportamentale adecvate pentru rezolvarea unor probleme interpersonale. Huesmann, Eron și colegii lor explică învățarea și stabilitatea comportamentului agresiv în termeni de formare a schemelor și scenariilor agresive susținute de credințe care justifică folosirea acestor cogniții în contexte interpersonale. Astfel formarea și socializarea copilului într-un mediu familial inadecvat favorizează învățarea comportamentelor agresive prin intermediul diferitelor procese precum întărirea agresivității, imitarea modelelor agresive, interiorizarea normelor și dezvoltarea unor structuri cognitive care justifică și legitimează comportamentul agresiv. Dezvoltarea unor procese socio-cognitive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
De la vârste foarte fragede, copilul, aflat într-un mediu social ostil, își creează sisteme de protecție în care lumea socială este văzută ca un loc al tuturor pericolelor și împotriva căruia trebuie să se apere în defavoarea celuilalt. Confruntat cu probleme interpersonale în timpul interacțiunii cu ceilalți copii, preadolescentul cu probleme își întărește credințele conform cărora lumea este un loc al ostilităților. Din lipsă de competențe sociale pe care nu reușește să le achiziționeze, reușita școlară este și ea compromisă. Pentru a-și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este o bătălie dusă împotriva unui inamic imaginar. Dacă într-o societate competiția nu lasă loc cooperării, copiii sunt supuși acelorași presiuni sociale precum părinții lor. Iar altruismul nu are nici un sens într-un mediu în care la nivelul relațiilor interpersonale se aplică legea celui mai puternic. Legea celui mai puternic proslăvește agresivitatea atât timp cât aceasta permite procurarea succesului și a satisfacției. Modelele comportamentale cele mai admirate sunt cele care permit să lovești primul și să fii cel mai puternic. Cultul armelor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Social sanction and threat explanations of gender effects on direct and indirect aggression. Aggressive Behavior, 25, 1999, pp. 425-434. RIOGS D.S. și O'LEARY K.D., Aggression between dating partners: An examination of a causal model of courtship aggression. Journal of Interpersonal Violence, 11, 1996, pp. 519-540. ROSENWEIG P. și ROSENWEIG L., Aggression in problem children and normals as evaluated by the Rosenweig Picture-Frustration Study. Journal ofAbnormal and Social Psychology, 47, 1952, pp. 683-687. ROUBERTOUX P.L., NOSTEN B.M. și CARLIER M., Additive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Complice 40, 43, 49-50, 60, 93, 114, 162, 164, 166, 170, 201, 231 Comportament 9, 10 adulților 19 agresiv 9 aversiv 10 de apropiere 117, 119 de evitare 117, 119, 199 pro-social 117 Coerciție 17, 218 Confruntare personală 162 Context interpersonal 56-57, 177 jocuri 163 social 19, 28, 47, 83, 113, 122, 135, 188 Conștiința de sine 9 Copil abandonat 76 perturbator 78 Creativitate agresivă 83 Crimă violentă 39, 78, 101, 106, 155 Credință 30, 71, 95, 97, 117, 135, 198
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Nevoi fundamentale 20 personale 75 Normă 58, 63, 76, 234 O Observator 60-62, 91, 137 Observație sistematică 159-173 în laborator 163 naturală 160-161 pe teren 160 P Paradigma agresivității 168 operării libere 172 timpului de reacție 170 Percepția 11 relațiilor interpersonale 20 sinelui 20, 199 Personalitate 96, 208, 234 trăsături de 183 agresivă 28-34 antisocială 30 ostilă 30 iritabilitate 30 susceptibilitate emoțională 31, 32 exteriorizare-înfrânare 31 Perspectivă evoluționistă 22, 121, 132 psihanalitică 181, 222 sociobiologică 131 Pornografie 68 Păpușă care suferă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
94, 105 context 22 Pedepsire 73, 74, 95, 199, 224,-227 R Reacție emoțională 29 motrică 120, 140, 178 fiziologică 110, 140 primară 122 secundară 122 vicariantă 116 Recompensă 48, 82 socială 18, 27 Regres rasist 60 Relație lineară 11 interpersonală 106, 214 Reprezentare 22-27, 82, 135 mintală 37 Rețea asociativă 140 Revolta 46, 53 Război 15, 181-186 S Sancțiune socială 27 Sarcină / test de inteligență 118 de învățare 142 de rezolvare de probleme 118 Scală de personalitate 156 Scenarii 96
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Bonbon to Cha-Cha. Oxford Dictionary of Foreign Words and Phrases, Oxford University Press, Oxford, 1997, 20082. *** Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzuta și adăugita, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Dinu, Mihai, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura ALL, București, 2010. Dixon, R.M.W., Basic Linguistic Theory, vol. 1: Methodology; vol. 2: Grammatical Topics, vol. 3: Further Grammatical Topics, Oxford University Press, Oxford, 2009, 2012. Dominte, Constantin; Mihail, Zamfira; Osiac, Maria, Lingvistică generală, curs, sub îngrijirea conf.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grup în unul sau mai multe sisteme: sistemul democratic și legal care presupune integrare civică, piața muncii care promovează integrare economică, sistemul statului bunăstării care promovează ceea ce poate fi numit integrare socială și sistemul familiei și comunității care promovează integrarea interpersonală"3; * În 1995, supranumită și Noua Sărăcie, excluziunea socială apare în abordările lui Duffy, care explică necesitatea identificării nu numai a deficitului în venituri sau consum comparativ cu tendințele generale în societate, ci și a deficitului de participare la viața
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
a individului la patru sisteme (apud Berghman, 1996): * Sistemul democratic și legal, care presupune integrarea civică; * Piața muncii, care promovează integrarea economică; * Sistemul statului bunăstării, care promovează ceea ce poate fi numit integrare socială; * Sistemul familiei și comunității, care promovează integrarea interpersonală 6. În conformitate cu art. 5 lit. a din legea 47/2006 privind sistemul național de asistență socială, procesul de incluziune socială reprezintă setul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării-comunicării, mobilității
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
2012 CUPRINS Cuvânt-înainte (Rodica Nagy) / 7 În loc de pre-față... Pre-discurs sau... pre-spectacol (al comunicării) / 9 Partea I. Comunicare discurs teatru: coordonate teoretice și aplicative / 13 I.1. Comunicare / 14 I.1.1. Perspective contextualizate asupra comunicării / 14 I.1.2. Comunicarea interpersonală direcții de analiză / 26 I.1.3. Comunicarea didactică/educațională delimitări, particularizări / 67 I.1.4. Rol mască în relaționarea și comunicarea interumană / 72 I.2. Discurs / 75 I.2.1. Accepțiuni ale discursului / 76 I.2.2. Strategii discursive
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
parte, aplicabilitatea lor în demersul didactic și să poată preciza numeroasele direcții de inovare, ce vor conduce la facilitarea învățării. Se poate afla, de exemplu, profilactic, care sînt cele "șapte păcate capitale ale educatorului", sau cele nouă variabile ale comunicării interpersonale, prezentate cu excursuri laborioase, ori comportamentul comunicativ asociat stilurilor de comunicare distribuite raportului locutor-interlocutor. Marele merit al acestei cărți este generat de capacitatea autoarei de a valorifica suportul teoretic, astfel încît să construiască eșafodajul unor aplicații, ce devin instrumente accesibile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
față" "rol" "mască". Capitolele care urmează reflectă, așadar, "fața" cu care apar prezentate, în literatura de specialitate, comunicarea, discursul și teatrul, în general, respectiv tehnicile discursive și teatrale, în special, "fața" pe care aceleași realități o pot primi în comunicarea interpersonală, în general, și în comunicarea educațională/didactică, în particular, precum și "rolul" ("fața") pe care mi-l asum, ca autoare, prin raportare preponderent personală la planul comunicării interumane (în diversele ei reprezentări) și prin raportare preponderent profesională la elementele de specificitate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicării, al discursului și al teatrului (coroborate aici prin ancorarea în "strategie" și, particularizând, prin realizarea sub forma "tehnicilor") în literatura de specialitate avută în vedere; dezvoltările ulterioare implică, la nivel practic-aplicativ, deschidere către ceea ce pot aduce în lumină comunicarea interpersonală, în general, și comunicarea la nivelul învățământului primar, în particular. Desigur, exemplificarea este, în esență, una circulară, în condițiile în care tehnici discursive și teatrale valorificate în cadrul comunicării interpersonale pot fi adaptate particularităților unor locutori/interlocutori de vârstă școlară mică
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la nivel practic-aplicativ, deschidere către ceea ce pot aduce în lumină comunicarea interpersonală, în general, și comunicarea la nivelul învățământului primar, în particular. Desigur, exemplificarea este, în esență, una circulară, în condițiile în care tehnici discursive și teatrale valorificate în cadrul comunicării interpersonale pot fi adaptate particularităților unor locutori/interlocutori de vârstă școlară mică, dar și invers, într-o binevenită/necesară întoarcere către dezinvoltura și emoțiile copilăriei (a se vedea, în acest sens, cursurile subsumate educației adulților, în care sunt utilizate din ce în ce mai frecvent
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sistemul strategiilor (și, din cadrul acestora, al tehnicilor) discursive și teatrale valorificate/valorificabile în acte comunicative comune sau contextualizate didactic/ educațional. Itinerariul propus de acest prim capitol al cărții are ca premise: (a) prezentarea unora dintre accepțiunile, formele și valențele comunicării interpersonale (elemente considerate relevante pentru logica teoretizării și a exemplificării); (b) particularizarea acestora în contextul comunicării didactice/educaționale, în special la nivelul ciclului primar; (c) ancorarea discursului și a problematicii acestuia în sfera comunicării, cu punctarea coordonatelor structurale și principiale ale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
specialitate aferentă domeniilor pe care le implică un astfel de parcurs vor reflecta cu precădere valorile date, în general, respectiv contextualizat, conceptelor operaționale care se vor regăsi și în următoarele capitole ale cărții, prefațând astfel exemplificări reperabile la nivelul comunicării interpersonale și la cel al comunicării școlarilor mici/cu școlarii mici (desigur, aceasta reprezintă o particularizare posibilă, din multe altele subsumate comunicării didactice/ educaționale sau comunicării între/cu persoane aparținând unor categorii de vârstă diferite, plasate în diverse tipuri de relații
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ca proces, respectiv ca produs etc. implică o serie de contextualizări necesare atât la nivel teoretic (vezi, în continuare, raportarea componentelor actului comunicativ la multiplele valențe ale situației de comunicare), cât și aplicativ (cu nuanțări și exemplificări din planul comunicării interpersonale, respectiv din cel al comunicării didactice/educaționale). Este vorba, așadar, despre un proces care se construiește pe sine, prin sine (prin componentele sale), într-o dinamică permanentă a adaptărilor și a redimensionărilor. I.1.1. Perspective contextualizate asupra comunicării Din
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
asocia, în principiu, contextul psihologic (Durac, 2009, p. 18), "al intenției, credințelor și dorințelor interlocutorilor" (Rovența-Frumușani, 2000, p. 31), al așteptărilor acestora (Nichols, 2009, p. 89); * contextul relațional/intersubiectiv (subsumat, cel mai frecvent, contextului social) reflectat în caracteristicile de ordin interpersonal ale situației de comunicare (vezi, de exemplu, trimiterea către "cine altcineva mai e de față" Nichols, 2009, p. 89 sau, particularizând, către cum spui "nu" fără a-l ofensa pe celălalt Vlădescu, 2008, pp. 17-18), în relațiile dintre locutor și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etc., și invers. Miza este "înțelegerea", comunicarea ca formă de comuniune (vezi etimologia termenului), în contextul în care "a dialoga înseamnă a împărtăși ceea ce se află ascuns în inima fiecăruia, înseamnă a pătrunde dincolo de cortina comportamentelor, înseamnă a dezvolta înțelegerea interpersonală" (Cury, 2005, p. 39). Comunicarea este, după cum arată și studiile de specialitate, "în același timp purtătoarea valorilor utilitare ale întâlnirilor dintre indivizi sau ale schimbului, precum și a valorii comunitare a împărtășirii" (Zémor, 2003, p. 25). Ca realizare, comunicarea implică: * un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de comunicare, respectiv o situație de comunicare versus alta; * într-o diversitate de discursuri, ca forme de concretizare a mesajelor, diversitate motivată de raportarea particulară a fiecărui locutor, în fiecare situație de comunicare, la coordonatele contextuale (sociale, instituționale, personale, relaționale/interpersonale, culturale, politice, circumstanțiale, acționale etc. vezi supra) ale acesteia, această perspectivă de analiză oferind și posibilitatea diferențierii "spus-ului" și a "nespus-ului" (Cmeciu, 2010, p. 33) din actele comunicative; vezi, de exemplu, "spus-ul" = "Cât e ceasul?" și "nespus
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pragmatic, modelul sociologic modele interacționiste și modele liniare etc. (Enăchescu, 2008, pp. 6-9; Popescu, 2007, pp. 9-11; Sălăvăstru, 2004, pp. 175-182; Abric, 2002, p. 13; Ezechil, 2002, pp. 13-40; Lohisse, 2002; Puiu, 2001, pp. 49-53 etc.). I.1.2. Comunicarea interpersonală direcții de analiză Comunicarea interpersonală, ca realitate complexă a practicii relaționării și comunicării interumane, se caracterizează printr-o serie de elemente de specificitate care o individualizează, într-o anumită măsură și din anumite puncte de vedere, între celelalte tipuri de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și modele liniare etc. (Enăchescu, 2008, pp. 6-9; Popescu, 2007, pp. 9-11; Sălăvăstru, 2004, pp. 175-182; Abric, 2002, p. 13; Ezechil, 2002, pp. 13-40; Lohisse, 2002; Puiu, 2001, pp. 49-53 etc.). I.1.2. Comunicarea interpersonală direcții de analiză Comunicarea interpersonală, ca realitate complexă a practicii relaționării și comunicării interumane, se caracterizează printr-o serie de elemente de specificitate care o individualizează, într-o anumită măsură și din anumite puncte de vedere, între celelalte tipuri de comunicare. În acest context, direcțiile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]