3,301 matches
-
apeluri și chiar recunoașteri publice. Din lectura lor se poate trage concluzia în definitiv îmbucurătoare că există chiar și în cultura română actuală poetico-publicistică și astfel de specimene bizare, preocupate totuși de lucrări de largă respirație: Z. Ornea, Ovidiu Drimba, Iordan Chimet; la... rigoare după constatările generoase ale autorului 14 chiar și... alții. Că există, fără îndoială, o măsură în toate, se aplică și acestor adevăruri enciclopediste. Ele sunt de luat cum grano salis și într-un spirit de prudență și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Israel), această ideologie românească liberală, într adevăr, nu varsă flăcări spectaculoase. Numele citate (militante Pentru Europa) sunt totuși importante: Nicolae Manolescu, Matei Călinescu, Mircea Iorgulescu, Gelu Ionescu, Andrei Pleșu, G. Dimisianu, Gh. Grigurcu 22. De Alexandru George, Alexandru Paleologu și Iordan Chimet am amintit anterior și noi. De fapt, o antologie recentă de idei și controverse românești, 1990 1995, Revenirea în Europa 23, dovedește că audiența ideii proeuropene, care a atins și marea presă, este și mai extinsă. Ea are deci
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cronicii romanului Le second messager (1988) de Bujor Nedelcovici; Din critica literară a inegalității, in: Jurnalul Literar, I, 44, 5-11 noiembrie 1990; 15 N. Steinhardt, Cartea împărtășirii. Ediție gândită și alcătuită de Ion Vartic (Cluj, Apostrof, 1995), pp. 5-6. 16 Iordan Chimet, Pavel Chihaia, Rezistența culturii românești, Asociația Mihai Eminescu, in: Luceafărul românesc (Montreal), 6, 61-62, ianuarie-februarie 1996. 17 Ruxandra Cesereanu, Schiț ă pentru Gulagul românesc. Cruciați, amorali și decăzuți, in: România literară, XXIX, 1, 10-16 ianuarie 1996; recent și amintirile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
superstiții, mitologie), însumând peste cinci sute cincizeci de pagini. SCRIERI: Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, Cernăuți, 1903; ed. I-II, îngr. Victor Durnea, introd. Lucia Berdan, Iași, 1998; ed. I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1998; Studii în folclor, I, București, 1908, II, Cernăuți, 1912; Sărbătoarea Moșilor în București, București, 1915; Poezii, I, Botoșani, 1935. Repere bibliografice: Andrei Bârseanu, „Studii în folclor”, AAR, partea administrativă, t. XXXIII, 1910-1911; Miller-Săndulescu, Evoluția, 237-243; D. Caracostea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
de H. Heine, Aurel G. Stino face unele considerații despre Cosmogonia lui Verhaeren, Ion M. Gane oferă o versiune românească a Albatrosului lui Baudelaire. Proza tipărită aici include povestiri cum sunt O înfrângere de I. A. Bassarabescu ori Isprava soldatului Iordan de Gh. Tulbure, fragmente de roman, unul extras din Moartea fratelui meu de G. M. Vlădescu, altul, Spre țară, din Cântă tinerețea de Șt. Alexiu, ca și reluarea broșurii Mitică, tipărită în 1902 de I. L. Caragiale. Predominante sunt recenziile, de-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
țară și din străinătate”. Poezie semnează Gerry Spina și I. Fr. Botez. Cele mai semnificative articole sunt Analiza emoțiilor de E. Lovinescu, Literatura și politică de Nichifor Crainic, Adevărul în teatru de Adrian Maniu, Din trecutul teatrului moldovenesc de Iorgu Iordan, în acești ani director al Naționalului ieșean. Se mai publică un necrolog consacrat lui Al. Davila, interviuri, programele premierelor. Alți colaboratori: Ion Marin Sadoveanu, Adrian Păscu, Vladimir Orleanu. A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289007_a_290336]
-
în sprijin extrase reprezentative. În a doua parte sunt evocate personalități străine care au exprimat opinii prețioase despre limba română, pentru ca în a treia să fie înmănuncheate câteva portrete de lingviști și filologi români de prim rang: Emil Petrovici, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur și Dimitrie Macrea. Elaborate cu prilejuri aniversare, textele depășesc festivismul ocazional, pentru a sublinia liniile de forță ale unor activități științifice exemplare. Cercetările lingvistice și filologice l-au pus pe M. în relație cu literatura română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
prilejul intrării d-sale în Academie”), O scrisoare deschisă de G. Ibrăileanu către C. Dobrogeanu-Gherea. Deși sporadice, rubricile despre cărți sunt foarte variate: „Pagini literare”, „Cărțile”, „Ore de lectură”, „Cronici literare”, „Coloana literară”, „Pe marginea cărților”, fiind semnate de Al. Iordan, Ovidiu Constant, Sergiu Ludescu, Virgil Huzum, Eugen Radian, Grigore Tăușan (Petronius). Poeți importanți, tradiționaliști sau reprezentând noile orientări literare, colaborează nu doar cu versuri, ci și cu articole sau cu proză. Octavian Goga publică Însemnările unui trecător, Ciocoismul vine la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
semnată Mihai Eminescu, deși într-o notă introductivă se menționează că ar fi o traducere a poetului din Mark Twain. Literatura română se află, de cele mai multe ori, în atenția comentatorilor: N. Filimon: Ciocoii vechi și noi - roman social de Al. Iordan, Eugen Lovinescu (nesemnat), Ceva despre Eminescu de Ion Petrovici, Poeziile lui Cincinat de Victor Eftimiu, Eminescu și Iașul (nesemnat), Caragiale despre situația politică (interviu nesemnat), Coșbuc epigramist (nesemnat), Un duel satiric (între I.L.Caragiale și Anton Bacalbașa), Tudor Arghezi despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
Încercare antiintelectualistă, București, 1918; Ce vrem. Catehism pentru suflete nehotărâte, București, 1919; Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1900-1950), pref. P. Leonăchescu, București, 2000. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 278-286; Florin Faifer, Necruțătorul, CL, 1999, 12; Iordan Datcu, Memoriile lui Constantin Beldie, ALA, 2000, 537; Gh. Grigurcu, Memoriile unui hedonist, RL, 2000, 41; Z. Ornea, Dezvăluirile lui Constantin Beldie, RL, 2000, 46; Popa, Ist. lit., I, 724-725; Săndulescu, Memorialiști, 215-220. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
decât tălmăcirile anterioare, transpunerea lui O. evită tot ce era infidelitate la George Lesnea și imprecizie la Zaharia Stancu, emanând totodată autenticitatea unei poezii scrise parcă dintru început în românește. SCRIERI: [Versuri], în Sburătorul. Balade culte românești, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1973, 414-420. Traduceri: Horváth Imre, Versuri alese, București, 1953 (în colaborare cu Petre Solomon), Versuri, București, 1964; Szabédi László, Versuri alese, București, 1956; Dimos Rendis, Argonauții, București, 1956, Copiii Atenei, București, 1958, Legenda lacului, București, 1963 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
1936, doctoratul în litere și filozofie cu o teză despre Avatarii faraonului Tlà: Analiza literară a unui manuscris eminescian, iar ca teză complementară: Opera lui Mihai Eminescu, vol. I, II. Comisia e formată din I. M. Marinescu, M. Ralea, Iorgu Iordan, Octav Botez și O. Tarfali. În octombrie 1937, e numit conferențiar de estetică și critică literară la Universitatea din Iași. Definitivat pe acest post în 1942 (cf. Acad. Iorgu Iordan: G. Călinescu și Universitatea din Iași, R.I.T.L., nr. 3-4, 1965
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Comisia e formată din I. M. Marinescu, M. Ralea, Iorgu Iordan, Octav Botez și O. Tarfali. În octombrie 1937, e numit conferențiar de estetică și critică literară la Universitatea din Iași. Definitivat pe acest post în 1942 (cf. Acad. Iorgu Iordan: G. Călinescu și Universitatea din Iași, R.I.T.L., nr. 3-4, 1965). Apare volumul de Poezii. Academia distinge, în 1936, Opera lui Mihai Eminescu cu premiul "Hamangiu". 1938 Viața lui Ion Creangă și Enigma Otiliei. Romanul e primit bine de critică și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
specializat în literatura veche, îndrumînd la studiipozitive o sumă de tineri și provocând foarte utile ediții de texte, el însuși urmărind în savant eminent itinerariul unor cărți populare ca Alexandria și Erotocritul. În rândul criticilor trebuie prenumărat emeritul lingvist Iorgu Iordan, care în savante studii de gramatică fonologică și stilistică face un examen vast al limbii scriitorilor români, îndreptățind științific libertățile pe care creatorul și le ia față de vorbirea canonică (Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor"). Printre tinerii cronicari sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îngr. Gabriela Moldoveanu, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1986; Scrisori către Catinca, îngr. Andrei Pippidi, pref. Liliana Iorga Pippidi, București, 1991; Pagini de critică literară, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1993; Neamul românesc în Basarabia, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1995-1997; Peisagii, îngr. și pref. Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1998. Traduceri: A.S. Pușkin, Țiganii, Vălenii de Munte, 1908; Pilde filosofești din grecește, Vălenii de Munte, 1909; Nadejda B. Știrbey, Raze de soare, Vălenii de Munte, 1913; Carlo Goldoni, Hangița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Mihai Eminescu, Opere, XVII, București, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Ionel Andrașoni, „Sofia Nădejde”, „Făclia” (Cluj), 1973, 835; Eugen Hrușcă, „Mesajul militant al presei române”, „Clopotul” (Botoșani), 1980, 4495; Marian Constantinescu, „Aici e Pământul!”, RL, 1985, 18; Cristea, Teleorman, 747; Iordan Datcu, Marea bibliografie Eminescu, ALA, 2000, 502; Maria Moldoveanu, Sinteza idealului creator (interviu cu Victor Vișinescu), „Biblioteca”, 2001, 11-12; Petraș, Panorama, 641; Marian Petcu, „O istorie a presei românești”, „Jurnalism & comunicare”, 2002, 1; Roxana Ichim Istudor, „Jurnalism contemporan”. „Stilistica presei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
din capitală, iar în toamna aceluiași an devine student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității ieșene, pe care o termină în 1938. Între profesorii ale căror cursuri le-a urmat s-au numărat G. Ibrăileanu, G. Pascu, Iorgu Iordan și G. Călinescu. Tot în 1938 a absolvit și Seminarul Pedagogic Universitar, iar câțiva ani mai târziu (1943) își va susține examenul de capacitate pentru învățământul secundar la specialitatea limba și literatura română. Profesor de liceu la Iași (Liceul Național
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
de altădată”, RL, 1988, 14; Mircea Anghelescu, „Bucureștii de altădată”, LCF, 1994, 4, 6; Teodor Vârgolici, „Bucureștii de altădată”, ALA, 1994, 205; Z. Ornea, Corespondență din Basarabia înainte de 1900, RL, 1997, 13; Teodor Vârgolici, Epopeea pătimirii basarabene, ALA, 1997, 364; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 142-144; Z. Ornea, Capitala de odinioară, RL, 2001, 13; Teodor Vârgolici, „Bucureștii de altădată”, ALA, 2001, 595. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285506_a_286835]
-
Zeletin, E. Lovinescu și ceilalți n-au de fapt mare ecou. Că, în publicistica actuală, doar Alexandru George și, intermitent, Alexandru paleologu (cel din Despărțirea de Noica, dar și din Souvenirs) apără valorile culturii de centru. Nu trebuie omis nici Iordan Chimet. G.D.S. poate fi considerat, în linii mari, de aceeași orientare. și totuși, o alegere trebuie făcută. Între două totalitarisme culturale, singură cultura de centru reprezintă libertatea spirituală, adevărul democratic și integrarea reală în Europa. Această Românie este idealul nostru
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
153. 67. Anul 1848 în principatele române (București, 1902), I, p. 458. 68. Texte privind dezvoltarea gândirii social politice în România (București, 1954), I, p. 268. 69. Cezar Bolliac, op.cit., p. 102. 70. Ion Neculce, Letopisețul țării Moldovei, ed. I. Iordan (București, 1959), p. 386. 71. V.A. Urechia, op.cit., I, p. 14. 72. Cf. ștefan Bârsănescu, Academia domnească din Iași (București, 1962), pp. 54, 56. 73. G. Lazăr, Înștiințare, cf. G. Bogdan-Duică și G. popa Lisseanu, op.cit., pp. 19-20. 74
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Orient sau occident? Orientalism sau europeism? Europeism sau românism?, in: Eugen Filotti, Gândul nostru (1924); Liviu Rebreanu, Europeism sau românism? (1924); Eugen Filotti, Europeism sau românism? (1924); Mihai Ralea, Europeism sau tradiționalism? (1924), in: Dreptul la memorie. În lectura lui Iordan Chimet (Cluj, Dacia, 1993), IV, pp. 220-233. 3. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne (București, Ancora, I, 1924; II, 1925; III, 1925). 4. Idem, Biruința occidentului, in: Aquaforte (București, Editura contemporană, 1941), pp. 240-243. 5. Anton Dumitriu, Orient și Occident
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
2001; Sărbători și obiceiuri românești, București, 2002. Repere bibliografice: Gheorghiță Geană, Mărturia drumurilor, LCF, 1981, 35; George Muntean, Demografie, etnografie și literatură, RL, 1987, 18; Mihai Coman, Timp și temporalitate, RL, 1989, 20; Ovidiu Pecican, „Demografie și etnografie”, AAF, 1991; Iordan Datcu, Dicționarul obiceiurilor, RL, 1997, 30. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
3 sunt numiți membrii titulari activi, membrii titulari onorifici și membrii de onoare. Cea mai prestigioasă instituție științifică a țării avea șase secțiuni. Membrii titulari activi ai „Secțiunii de Știința Limbii, Literatură și Arte” erau: G.Călinescu, Gaal Gabor, Iorgu Iordan, Emil Petrovici, Al.Rosetti, Mihail Sadoveanu și Al. Toma; membrii titulari onorifici erau, la acel Început de an 1949: George Enescu, Gala Galaction, Gh. Murnu, Gh. Oprescu, Gh. Petrașcu și Jean Al. Steriade, iar membrii corespondenți fuseseră numiți: Al. Graur
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Petre Luscalov, Mihail Filip). Vasile Iosif (Ă) scrie versuri numai de cinci luni de zile. Cititorii Flăcării s-au putut edifica asupra calității versurilor din poemul publicat În numărul de 1 Mai”. Alți poeți crescuți: Viorica Boștea, Armin Stolper, Santa Iordan, I. Dulgheru, Toma Șipoteanu, ș.a. Lirica de cenaclu, ipostaza poetului-muncitor Își aveau În Scânteia o apărătoare constantă, intervenind cu sfaturi ori de câte ori revistele de specialitate nu apreciau cum se cuvine efortul În discuție. Iată-l de pildă pe Petre DRAGOȘ 35
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al cărei prim număr citim În Flacăra 82: „Vechiul Buletin lingvistic care apărea În limba franceză oglindea un spirit de ploconire față de știința burgheză. (Ă). Cum vorbim revistă pentru studiul și explicarea limbii cuprinde bogate contribuții de M. Sadoveanu, Iorgu Iordan, E. Petrovici, N. I. Barbu, Al. Rosetti, Al. Graur ș.a. (Ă). Dacă revista marchează un serios pas Înainte pe drumul lingvisticii științifice, dacă Își propune să studieze și să explice faptul vorbirii din perspectiva Învățăturii marxist-leniniste (Ă) revista nu corespunde În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]