KorAP: Find »[drukola/base=item & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...127 128 129 ...142 >

3,541 matches

Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400

despre manuscrisele dumneavoastră; d) care v-au sprijinit la debut; e) care v-au sprijinit în relația cu editorii; f) pe care, dorind să-i cunoașteți, i-ați invita la cină. Prin examinarea legăturilor definite de cunoașterea operei fiecărui scriitor (itemul a) s-a dorit realizarea hărții perceptuale a scriitorilor în funcție de ierarhia notorietății și recunoașterii în interiorul câmpului. Acest item s-a dovedit însă a fi superfluu: în general, fiecare subiect care a răspuns s-a dovedit a fi (sau a afirmat

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
editorii; f) pe care, dorind să-i cunoașteți, i-ați invita la cină. Prin examinarea legăturilor definite de cunoașterea operei fiecărui scriitor (itemul a) s-a dorit realizarea hărții perceptuale a scriitorilor în funcție de ierarhia notorietății și recunoașterii în interiorul câmpului. Acest item s-a dovedit însă a fi superfluu: în general, fiecare subiect care a răspuns s-a dovedit a fi (sau a afirmat că este) mai mult sau mai puțin familiarizat cu opera celorlalți. Itemii b, d și e s-au

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
notorietății și recunoașterii în interiorul câmpului. Acest item s-a dovedit însă a fi superfluu: în general, fiecare subiect care a răspuns s-a dovedit a fi (sau a afirmat că este) mai mult sau mai puțin familiarizat cu opera celorlalți. Itemii b, d și e s-au referit la capitalul social al actorilor (resurse reale și potențiale), în timp ce itemii c și f se refereau la prestigiul actorilor, la recunoaștere și reputație (capital simbolic deținut). Din păcate, ultimul item nu a fost

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
care a răspuns s-a dovedit a fi (sau a afirmat că este) mai mult sau mai puțin familiarizat cu opera celorlalți. Itemii b, d și e s-au referit la capitalul social al actorilor (resurse reale și potențiale), în timp ce itemii c și f se refereau la prestigiul actorilor, la recunoaștere și reputație (capital simbolic deținut). Din păcate, ultimul item nu a fost înțeles în modul urmărit de autorii chestionarului, ca raporturi de referențialitate, măsurând prestigiul sau capitalul reputațional de care

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
ultimul item nu a fost înțeles în modul urmărit de autorii chestionarului, ca raporturi de referențialitate, măsurând prestigiul sau capitalul reputațional de care se bucură respectivii scriitori, și, în consecință, s-au obținut foarte puține răspunsuri. Nici răspunsurile obținute la itemul c nu au fost suficiente pentru a construi o bază de date - prea puțini dintre scriitorii intervievați par să practice discutarea manuscriselor lor. Așadar, datele pe care am putut să le folosesc în construcția structurii perceptuale a câmpului scriitorilor au

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
datele pe care am putut să le folosesc în construcția structurii perceptuale a câmpului scriitorilor au fost datele de preferință obținute din relatările scriitorilor privind relațiile de prietenie și de sprijin profesional din interiorul câmpului scriitorilor. Din răspunsurile date la itemii b, respectiv d și e, am construit două baze de date. Prima, bazată pe răspunsurile la itemul b, conține date de preferință și reprezintă o rețea a prieteniilor. Cea de-a doua a fost construită cumulând răspunsurile la itemii d

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
datele de preferință obținute din relatările scriitorilor privind relațiile de prietenie și de sprijin profesional din interiorul câmpului scriitorilor. Din răspunsurile date la itemii b, respectiv d și e, am construit două baze de date. Prima, bazată pe răspunsurile la itemul b, conține date de preferință și reprezintă o rețea a prieteniilor. Cea de-a doua a fost construită cumulând răspunsurile la itemii d și e (în multe cazuri numele menționate la itemul d erau repetate și la itemul e) și

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
la itemii b, respectiv d și e, am construit două baze de date. Prima, bazată pe răspunsurile la itemul b, conține date de preferință și reprezintă o rețea a prieteniilor. Cea de-a doua a fost construită cumulând răspunsurile la itemii d și e (în multe cazuri numele menționate la itemul d erau repetate și la itemul e) și reprezintă o rețea a sprijinului profesional. Aceste baze de date conțin date de preferință care formalizează volumul capitalului social deținut de actori

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
baze de date. Prima, bazată pe răspunsurile la itemul b, conține date de preferință și reprezintă o rețea a prieteniilor. Cea de-a doua a fost construită cumulând răspunsurile la itemii d și e (în multe cazuri numele menționate la itemul d erau repetate și la itemul e) și reprezintă o rețea a sprijinului profesional. Aceste baze de date conțin date de preferință care formalizează volumul capitalului social deținut de actori. Inițial, cele două seturi de date au fost organizate, fiecare

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
răspunsurile la itemul b, conține date de preferință și reprezintă o rețea a prieteniilor. Cea de-a doua a fost construită cumulând răspunsurile la itemii d și e (în multe cazuri numele menționate la itemul d erau repetate și la itemul e) și reprezintă o rețea a sprijinului profesional. Aceste baze de date conțin date de preferință care formalizează volumul capitalului social deținut de actori. Inițial, cele două seturi de date au fost organizate, fiecare, sub formă de matrice pătratică binară

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431

efort sunt investite în întărirea abilităților și a cunoștințelor învățate. Astfel, pentru a beneficia de o forță de muncă diversificată organizațiile trebuie să dezvolte și să întărească abilități managerilor săi, care să adreseze provocările diversității. Diversitatea este o combinație de itemi caracterizați de diferențe și similarități. Chiar dacă componentele care alcătuiesc această combinație au caracteristicile lor unice, acestea au un factor comun care furnizează o bază pentru determinarea valorii pe care o poate aduce orice element diferit. Fiecare diferență poate fi valorizată

Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452

sub denumirea de chestionarul de analiză a funcției (the Position Analysis Questionar - PAQ) și analiza funcțională a funcției (Functional Job Analysis - FJA). Chestionarul pentru analiza postului (PAQ) - se poate utiliza pentru analiza mai multor posturi. Chestionarul este alcătuit din 194 itemi, dintre care 187 exprimă diferite aspecte ale muncii, iar 7 sunt În legătură cu salarizarea. În fața fiecărui item este Înscrisă o literă mare ce indică scala folosită pentru definirea acelui element. Scalele de evaluare sunt simbolizate cu literele: U = gradul de utilizare

[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
a funcției (Functional Job Analysis - FJA). Chestionarul pentru analiza postului (PAQ) - se poate utiliza pentru analiza mai multor posturi. Chestionarul este alcătuit din 194 itemi, dintre care 187 exprimă diferite aspecte ale muncii, iar 7 sunt În legătură cu salarizarea. În fața fiecărui item este Înscrisă o literă mare ce indică scala folosită pentru definirea acelui element. Scalele de evaluare sunt simbolizate cu literele: U = gradul de utilizare; T = durata de timp; I = importanța pentru post; P = posibilitatea de apariție; A = aplicabilitatea; S = se

[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
umane, Editura A.S.E., București, 2002, p. 200 Anexa 3 Chestionar de analiză a postului (PAQ) (exemplu În formă restrânsă) Nr. Întreb. Cod Elementul de muncă 1. Intrarea informației 1.1. Surse de informație ale activității Evaluați fiecare dintre următoarele Întrebări (itemi) În funcție de gradul În care ele sunt folosite de către muncitor ca o sursă de informație În Îndeplinirea sarcinii sale. 1.1.1. Surse vizuale de informație 1 U Materiale scrise (cărți, rapoarte, note de birou, articole, instrucțiuni, indicații etc.) 2 U

[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
magazin universal etc.) 4 Puternic/tare (fabrici, autobaze, ateliere de mașini, ateliere de tâmplărie etc.) 5 Foarte puternic/foarte tare (În apropierea motoarelor turboreactoarelor, a utilajelor grele pentru escavarea pământului, În cazangerii etc.) 5.2. Riscuri fizice Următoarele patru Întrebări (itemi) descriu accidente sau Îmbolnăviri care pot să rezulte din expunerea la riscuri. Se evaluează posibilitatea de apariție a fiecăruia dintre tipurile de accidente (Îmbolnăviri) pentru un lucrător tipic În această muncă. În efectuarea aprecierilor, se ține seama de evidența privind

[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
care ele au efecte mai restrânse sau mai de amploare. Codul Gradul În care ar putea fi criticat postul pentru anumite deficiențe 1 Foarte mic 2 Mic 3 Moderat 4 Mare 5 Foarte mare 6.8. Plăți/venit Următoarele Întrebări (itemi) sunt folosite pentru a descrie modul tipic În care lucrătorul obține plata/venitul și cantitatea pe care o primește. Modul de obținere a plății/venitului; pentru fiecare Întrebare din această parte, se marchează cu NA dacă Întrebarea nu se aplică

[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
sau semidirectiv 57 ~ singular 57 ~ stresant 57 ~ structurat 57, 60 eficiența ~ 33 invitația la ~ 51 Întrebările ~ 32 rezultatele ~ 61 scopul ~ 32 Intrare (cunoștințe, aptitudini și capacități) 30 necesar de ~ 30 Intrări (rezultate) 30 Intrări (angajări) 83, 84 Instabilitate ~ economică 27 Item 36 Investiție 24 Î Încadrare 25 Îndatorire 29 Întrebare 32 ~ referitoare la capabilitate 60 ~ cu caracter general și specifice 57 ~ referitoare la carieră 61 ~ privind comportamentul Într-o situație precizată 60 ~ de continuitate 60 ~ deschise 59 ~ de explorare 60 ~ care

[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
Editura Luceafărul, București, 2003. Michael Armstrong, Managementul resurselor umane; manual de practică, Editura CODECS, București, 2003, p. 291. Aurel Manolescu, Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 2003, p. 188. Item = element constructiv al chestionarului. Fiecare Întrebare din chestionar reprezintă un item. G.A. Cole, Managementul personalului, Editura CODECS, București, 2000, p. 173. Aurel Manolescu, Managementul resurselor umane, Editura RAI Coresi, București, 1998, p. 175. G.A. Cole, op. cit., p. 175. G.A. Cole, op. cit., p. 177. Panaite Nica, Adriana Prodan, Aurelian

[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191

Liberă, pînă În aprilie 1954, 3.155 de români se aflau pe listele Comitetului de asistență a românilor (În continuare, Caroman). Vezi, Romania/Exile, Radio Free Europe Archives, Budapest, Open Society Archives (În continuare, RFE), 300/60/1/197, 1951-1967, Item nr. 4641/54. La sfîrșitul lunii iunie 1954, Caroman a pregătit un raport asupra nivelului educațional a 2.289 de persoane care trăiau În Franța. Scopul acestui raport a fost să-i ajute pe aceștia să-și găsească slujbe mai

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
cei care aveau studii tehnice aprofundate, 36,56% dintre cei cu studii tehnice secundare și cei cu diplome universitare lucrau În domeniul În care se pregătiseră. Dintre absolvenții de liceu, 33,19% Își găsiseră slujbe potrivite cu pregătirea lor. RFE, Item nr. 7826/54. RFE, Radio Paris, secția română, 8 august 1956. RFE, 24 mai 1960. Neagu Djuvara, art. cit., p. 25. Eva Behring, op.cit., p. 29. Probabil, Biserica Ortodoxă Română. Situația Bisericii În România este cu mult mai complexă și

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Paris, secția română, 8 august 1956. RFE, 24 mai 1960. Neagu Djuvara, art. cit., p. 25. Eva Behring, op.cit., p. 29. Probabil, Biserica Ortodoxă Română. Situația Bisericii În România este cu mult mai complexă și necesită interpretări mai nuanțate. RFE, Item nr. 3064/54, 6684/53, 6885/54 și 3065/54. Ion Solacolu, art.cit., pp. 8-9. Vasile C. Dumitrescu, scrisoare adresată lui Eftimie Gherman la 23 februarie 1951 de la München, În O istorie a exilului românesc. 1944-1989. În eseuri, articole

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
23 februarie 1951 de la München, În O istorie a exilului românesc. 1944-1989. În eseuri, articole, scrisori, imagini etc. Editura Victor Frunză, București, 1997, p. 23. Nicolae Morcovescu, „Forma internă a exilului”, România viitoare, II, nr. 7, 1952, pp. 25-32. RFE, Item nr. 06442/53. Neagu Djuvara, art.cit., p. 7. Bulletin of the Centre Roumain des Recherches, I, nr. 1, mai 1951, p. 6. Ibidem, p. 9. Eva Behring, op.cit., p. 45. Mircea Carp, „Instituționalizarea exilului: regele”, În Romulus Rusan (ed.

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
sens funcția de prim-ministru fie și Într-un guvern din exil. Vezi Vasile C. Dumitrescu, op.cit., p. 22. Doc. nr. 78: „Încheiere semnată de Nicolae Rădescu, Nicolae Caranfil, Mihai Fărcășanu și Grigore Gafencu”, Ion Calafeteanu, op.cit., pp. 310-313. RFE, Item nr. 06442/53. Teodor Cazaban, interviu de autor, 6 aprilie 2001, Paris, Înregistrare audio. Vezi doc. nr. 92, „Proces-verbal al Întîlnirii pentru crearea Ligii românilor liberi din Statele Unite ale Americii și statutul acesteia”, În Ion Calafeteanu, op.cit., pp. 347-356. Vezi

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
2001, Paris. „Corona” a fost una dintre cafenelele literare ale Parisului frecventate de intelectualii români. Vezi Monica Lovinescu, La apa Vavilonului 1960 - 1989, Editura Humanitas, București, 2001, p. 79. RFE, Radio Paris Special nr. 0042/16, martie 1954. Vezi și Item nr. 9317/54. Lovinescu, op.cit., p. 80. Ierunca, Trecut-au anii..., p. 30. Ibidem, p. 53. Prin asociații formale Înțeleg toate organizațiile care au avut un statut oficial, organisme de conducere, reguli, surse de finanțare, Întîlniri regulate, scopuri explicite și

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Exilul ca experiență culturală. Asociații și instituții românești În Apus: 1945-1989, Muenster, 1993. Romulus Boilă, „Timpul clarificărilor”, România viitoare, III, nr. 9, 1953, pp. 9-14. Theodor Cazaban, „Falsele probleme din exil”, România viitoare, I, nr. 5, 1951, p. 7. RFE, Item nr. 06541/53. Ibidem. RFE, Item nr. 7050/54. Theodor Cazaban susține că „Milică Marinescu, unul dintre românii care aveau bani, a oferit Fundației să cumpere biblioteca românească pe care Mario Roques dorea să o vîndă Înainte de a muri. Din

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]