5,069 matches
-
fusta “din smocuri de lînă”. Arheologii ne dau lămuriri utile în acest sens. Mă refer și la specialiștii români. Neoliticul ar fi o zonă de real interes etnografic, dacă s-ar lua în studiu marele număr de piese scoase la iveală, începînd cu cercetările de teren ale lui Vladimir Dumitrescu și Petrescu-Dîmbovița pînă în zilele noastre. Altă sursă interesantă se află în paginile epopeii finlandeze Kalevala. Cîntul al XV-lea cuprinde povestea mamei care-și caută fiul pierdut în împrejurări năprasnice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sau cărți ale morții, diferite, „literar” vorbind, de la o cultură la alta. Nașterea și nunta sunt rituri de trecere socializate. Ele cuprind cîte un set cunoscut de coduri, acceptate și puse în practică de toată lumea. Socialul uniformizează și scoate la iveală. Riturile funerare cunosc, spre deosebire, două registre de acte distincte, unul dintre ele socializat în sensul real și concret al cuvîntului. Moartea, în acest înțeles, este un fenomen biologic și se lasă urmărită punct cu punct. Se alătură aici și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
înfricoșător. Simbolul „facla întoarsă” incifrează și ascunde sensul dramatic al funerarului. Imaginea tînărului condus de faclă dă impresia de „curgere”, amestecîndu-se cu alte imagini, indistincte, fără adresă precisă: la „viață” ori la „moarte”. Firește, simbolul „facla întoarsă” (onirismul scoate la iveală și altele), cînd se arată (și cui i se arată) avertizează asupra sensului special al existenței, fără accente dramatice. I s-a arătat, ca „vestire”, și Păstorului. Eroul l-a descifrat cu luciditate, ca orice ins cultivat prin tradiție, înțelegîndu-i
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nivel superior de ființare, tip coincidentia oppositorum; ceea ce este ideal pentru investigația hermeneutică eficientă. Totalul de texte depășește, prin încapsulare, mulțimea variantelor, fără să-și piardă statutul cîștigat în ansamblul tipologiei. Copacii devin pădure. Un text, o Mioriță, scoate la iveală un amănunt inedit despre „mioara năzdrăvană”; în altă parte, în legătură cu distribuirea rolurilor, sau cu însemnele profesionale ori etico-estetice ale Păstorului, cu „maica bătrînă”, alegoria, configurația cosmică, etc. Așa se ordonează semnele care înscriu, în devenire, privind modul de constituire, pas
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Mihai Fifor (cercetător academic din aceeași localitate), ambii cu titluri și specializări în țară și în străinătate, am crezut, pe moment, că este vorba de un text autohton, asemenea „cărților” străvechi rămase de la egipteni, tibetani și maiași și scos la iveală acuma prima dată. Ar fi fost senzațional. De multe ori am regretat că românii nu au dat o formă scrisă riturilor funerare și de trecere, ca tot închegat și cu intenții călăuzitoare, didactice pentru „dalbul de pribeag”. Ar fi fost
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aparență (nuntă/moarte, vară/iarnă, lumea „de aici”/lumea „de dincolo”, Eros/Thanatos), pentru a se ajusta în planurile „de adîncime”. În multe asemenea cazuri diversitatea în problematica Mioriței (am în vedere: folcloristică, etnografică, mitologică, literară, estetico-filosofică) a scos la iveală aspecte noi și interesante, care intră în zestrea comună. Așa privind lucrurile, Ion Filipciuc are dreptate cînd regretă suspendarea, în timp, a direcției mitologice inițiată de Al. Odobescu și de Sperantia. Au avut spor, deocamdată, alte orientări, cea folcloristico-dialectală a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pieptul. Să poruncești să mi-o aducă pe Zamfira aci, acum cât mai repede. Roaba își cântări stăpâna din ochi și nu fu mulțumită. — Măria ta, lasă ușor deschis la gât pieptarul și bagă înăuntru cămașa ca să iasă pielea la iveală, așa... să se vadă cât ești de albă și de dulce. Lanțul lasă-l să atârne mai jos, așa, măria sa n-are timp de scule și podoabe, l-am văzut eu cum căta spre măria ta în timpul sfeștaniei... Doamne, da
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
imensă și cenușie, pe zidul opus mesei pe care era așezat sfeșnicul. Ștefan o privi, zâmbi și căută grăbit în bocceaua care sta pe jos. Scoase un pachet învelit într-un postav lung pe care îl desfășură ca să scoată la iveală trei cărți. Doamne, ce viață mai ducem și noi, gândi el, uite trebuie să țin socoteala la trei călindare, cel turcesc, cel ortodox și cel al lumii din Apus. Deschise cărțile; două erau tipărite, cea cu caractere arabe era un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
arătă spre boccea. Cei doi se lăsară pe vine, tânărul scoase din sân un lanț de aur pe care erau prinse două chei, bătrânul cu mâna dreaptă trase de lanțul său ce se pierdea sub mâneca stângă până ce scoase la iveală un lacăt pe care-l deschise cu una dintre chei. — Doamne ferește, exclamă fără să vrea vodă, apoi către Ștefan, șoptit: lanțul nu poți să-l scoți pe mânecă decât dacă bătrânul stă pe vine, este lung cât trupul lui, e
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Cei doi Cantacuzini schimbară priviri grăbite, căci gazda intră înfrigurată, frecându-și mâinile înghețate, și se îndreptă spre lada pe care o descuie cu greu pentru că avea trei lacăte deosebite. Ridicând capacul, mai mult pe pipăite decât văzând, scoase la iveală două volume cu legătura de piele roasă de vreme. Aveau colțurile copertelor întărite cu tablă de argint și miroseau a mucegai și ierburi uscate. Cei patru bărbați se traseră spre lumina sfeșnicelor de pe masă. Ștefan timid deschise la întâmplare un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mai de preț al obștei răzeșești, dovada juridica a proprietății Într-o moșie stăpânită În devălmășie În primele generații de după beneficiarul actului, de regulă un credincios al domniei În războinicile veacuri al XIV-lea și al XV-lea. Scoase la iveală numai În Împrejurări totdeauna păguboase ale unor judecăți În fața Divanului sau a Domnilor, aceste "cărți" puteau să hotărască soarta multor oameni, În asemenea situații s-a născut zicala Ai carte, ai parte(de moșie). În anul 1928, uricul de la Ștefan
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
săi, care se bazau prea mult pe folosirea forței, practicau un dublu standard în ceea ce privește drepturile omului și acordau prea puțină atenție opiniei publice internaționale. Toți acești critici s-au simțit răzbunați când moralitatea îndoielnică a administrației Nixon a ieșit la iveală, ducând la demisii fără precedent mai întâi cea a vicepreședintelui și apoi a președintelui însuși. Protestatarii și-au manifestat din nou bucuria atunci când anchetatorii Congresului au demascat rolul jucat de CIA în sprijinirea unor guverne totalitare și în executarea unor
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
și mai greu atunci când unul dintre ele sau ambele pretind că pământul respectiv le-a fost dat de Dumnezeu. Dar motivațiile religioase nu dispar doar pentru că nu sunt menționate; cel mai adesea ele se află în stare latentă, ieșind la iveală din nou în cel mai nepotrivit moment. Așa cum ne-a arătat experiența din Iran, țara noastră nu a înțeles întotdeauna suficient de bine acest lucru. Pentru ca America să își exercite supremația mondială, factorii de decizie trebuie să învețe cât mai
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
simte mai confortabil atunci când colaborează cu lideri laici decât cu irakieni (și partide politice irakiene) religioși. Acest lucru este valabil chiar și atunci când liderii religioși sunt moderați și acceptă în general obiectivele americane. Dovezile în acest sens au ieșit la iveală în timpul pregătirilor pentru primul tur al alegerilor din ianuarie 2005. Institutul Național Democratic, pe care eu însămi îl prezidez, a lucrat în mod direct cu partidele politice irakiene care se pregăteau pentru acest eveniment istoric. Programele noastre erau menite să
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
judecător atunci când există un motiv întemeiat pentru acest lucru 193. Această idee nu pare să aibă vreun viitor. Este bine știut faptul că America, la fel ca majoritatea statelor din lume, denunță tortura. În 2003 și 2004 au ieșit la iveală o serie de memorandumuri ale Departamentului de Justiție care păreau că legitimează tortura, dar administrația Bush s-a distanțat imediat de această interpretare. În principiu, ne vom opune cu fermitate torturii. În realitate, este posibil să avem sentimente contradictorii. Dar
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
cantități tot mai vaste informaționale și prin asigurarea dreptului variat la expresie; − implementarea libertății de conștiință care a condus la dificultăți comunicaționale și de socializare. Aparent paradoxal, emanciparea a creat stări conflictuale în interiorul țărilor aflate pe cale de democratizare, scoțând la iveală un nou tip de relativism valoric. Conflictele bazate pe etnie, gen, religie, preferințe sexuale reprezintă astfel de turbulențe în interiorul erei postmoderne. În epoca izomodernă, acestea tind să fie depășite, prin reasimilarea valorilor modernismului incipient. În concluzie, postmodernitatea a existat (și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
care au scris în epocă pagini importante despre români 24. Acestor nume li s-au adăugat cele ale lui Charles de Mazade, René de Courcy, Georges Perrot, care, în câteva numere din prestigioasa Revue des Deux Mondes (1862-1863), dădeau la iveală o sumă de reflecții relative la Rusia, Grecia și Turcia. Militarului francez îi părea că aceaste neamuri aveau aceleași moravuri ca și românii, iar comparația dintre ele era legitimă 25. G. Le Cler avea lecturi mai întinse decât cele cu privire la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fi trebuit să explice pretinsul mister. Comisia de igienă și membrii consiliului municipal au putut să se înșele, fie! dar că brutarii n-au descoperit nimic e cu totul surprinzător. Hazardul, acest mare stăpân al evenimentelor, a dat totul la iveală, și iată cum: unul dintre prietenii noștri, invitat să facă o plimbare la periferie, la culesul viilor, a găsit o fabrică pe aburi cu o înfățișare destul de bună. Ceru să o viziteze. Era o moară cu patru roți, având forța
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
existenței umane, alături de bine, frumos și adevăr, sacrul reprezintă un reper esențial și existențial în descoperirea formelor lumii spirituale, dezvăluind diferitele aspecte ale transcendenței. Implicarea cercetătorilor în definirea sacrului evidențiază importanța care se acordă astăzi acestei noțiuni, scoțând totodată la iveală și extraordinara sa pluralitate de semnificații atât de natură psihologică, sociologică sau filosofică, cât și religioasă. Definirea sacrului este anevoioasă, fiecare civilizație rezervându-i o accepțiune diferită, în conformitate cu propria viziune. Așa cum au afirmat numeroși autori preocupați de această temă, amintindu
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
descris, mitul oglindește în viziune proprie forțele supranaturale ce își trag esența din transcendent și erup în lumea reală, imanentă. Atribuindu-i-se trei funcții 97 majore cea narativă, prin care se povestește și descrie, cea inițiatică, ce scoate la iveală sau dezvăluie, respectiv cea etiologică, prin care se oferă explicații cauzale -, însemnătatea mitului constă în propunerea unui set de modele, importanța sa pentru domeniul sacrului și a sistemelor religioase fiind aceea a medierii sau a mijlocirii sentimentului religios dintr-un
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
fapt, lunga istorie a artei creștine a fost marcată la rândul ei de numeroase evenimente zbuciumate, ce aveau să evoce aniconismul iudaic și musulman, degenerat în cazul creștinismului în formele cele mai aspre de iconoclasm. Aceste conjuncturi au scos la iveală și numele unor reputați apărători ai cultului icoanelor, precum Sf. Ioan Damaschin sau Sf. Teodor Studitul, căruia i se datorează ideea că icoana reprezentarea vizuală a sacrului prin excelență, în viziune creștină nu reprezintă nici natura umană, nici cea divină
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
firesc se arată 461. De aici apare și ideea conform căreia arta deservește, cel puțin în anumite perioade, un adevărat cult al frumosului. În acest sens, numeroasele capodopere ale unor artiști religioși remarcați de-a lungul timpului au scos la iveală că, "arta care stă în slujba religiei dobândește prin aceasta un plus de frumusețe spirituală, care într-adevăr îl ridică pe om spre zările unei lumi ideale, mai frumoasă, mai bună și mai dreaptă, spre care aspirăm cu toții"462. Totodată
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
că cititorii săi cunosc părți din spațiul său ideologic, dar cunosc și alte spații. Absența tatălui, a cărui plecare pentru a-și întreține familia a făcut posibilă apropierea idilică dintre mamă și copii, situație în care talentul băiatului iese la iveală: majoritatea celor care au citit această carte cunosc situația, cu atracțiile și lipsurile ei, din experiență sau nu, din trecut sau prezent. Capitalizarea ironică: "A fost profesoară de Arte", care presupune reflexia scriitorului adult, umple ochiul îngrijorat al mamei cu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
scoate în evidență artificialitatea amîndurora. "Crăciunul" devine un reper unde înțelesurile se schimbă dramatic. În ceea ce privește personajele istorice, posibilitățile sînt uneori mai mari. Cum credem cu mai multă tărie în identitatea unui astfel de personaj, o latură neobișnuită poate ieși la iveală, iar ea va fi acceptată mai ușor: un tiran într-un moment de slăbiciune; un sfînt cuprins de îndoieli sau ispite; un revoluționar petrecăreț. Dar și aici posibilitățile sînt limitate din cauza cadrului de referință. Un Napoleon matur în postura de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
îi dai și gata hotărî Machedon. Sora Anastasia îi întinse tremurând mapa de piele, care conținea douăzeci și cinci de mii de dolari în bacnote de câte o sută. Anastasia își făcu semnul crucii intrând în biserică. Clopotele sunau melodios, scoțând la iveală metalul nobil din care erau turnate. Maicile se închinau cu smerenie așezate în genunchi, făcând mătănii. Rugăciunea era în toi când intră preotul duhovnic. La intrarea acestuia în biserică se stârni un fel de vijelie, de parcă sfântul lăcaș ar fi
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]