5,277 matches
-
aromatic (ital.) 14 Iubitei mele nu-i pasă de haine, îi pasă doar de mine (engl.), din piesa de jazz My Baby Just Cares for Me (versuri Gus Kahn). 15 Iubitei mele nu-i pasă de pantofi (engl.), piesa de jazz My Baby Just Cares for Me. 16 Nu, mulțumesc (ital.) 17 Da, vă rog (ital.) 18 Bună ziua (ital.) 19 Ați putea să-mi spuneți... (ital.) 20 Cartier, centrul istoric în Ortigia, Siracusa. 21 Cotidian italian fondat la Milano, în 1876
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
otrăvită la 27 iunie 1899, la vârsta de 15 ani; Jumbo Perceval (terrier) micul prieten cu adevărat iubitor și de ajutor. 3 septembrie 1887 - ucis la 24 iulie 1904. Niciodată nu va fi uitat. (engl.) 62 Pianistă canadiană, interpretă de jazz. 63 Du-mă pe lună... lasă-mă să mă joc printre stele... lasă-mă să văd cum e primăvara pe Jupiter sau Marte... cu alte cuvinte... ține-mă de mână... umple-mi inima cu cântec și lasă-mă să cânt
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor personale abstracte. Această deplasare semantică afectează atât verbele care exprimă percepția gustativă, cât și nominalul gust: • domeniul verbal (35) De obicei, nu gust glumele lui. (36) Gust mai mult jazz-ul decât rock-ul. • domeniul nominal (37) Nu are gusturi rele în ce privește muzica pe care o ascultă. Simțul olfactiv este corelat cu domeniul abstract predictiv. Cel mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de vedere social și, deopotrivă, crearea unei noi forme de cultură, cu adevărat proletare. Lumea rurală, pradă colectivizării*, asistă la distrugerea culturii ei populare și folclorice. La fel, cultura urbană, formalistă, decadentă, de spirit mic-burghez (meștșanstvo) suferă ofensiva artiștilor proletari. Jazzul este condamnat, deoarece, cum scrie Maxim Gorki într-un articol din Pravda, la 18 aprilie 1928, intitulat „Muzica grangurilor”: „Ce îmi spune mie jazzul e că el reprezintă cea mai rea condiție de muncă, cea mai rea prejudecată culturală. Termenul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și folclorice. La fel, cultura urbană, formalistă, decadentă, de spirit mic-burghez (meștșanstvo) suferă ofensiva artiștilor proletari. Jazzul este condamnat, deoarece, cum scrie Maxim Gorki într-un articol din Pravda, la 18 aprilie 1928, intitulat „Muzica grangurilor”: „Ce îmi spune mie jazzul e că el reprezintă cea mai rea condiție de muncă, cea mai rea prejudecată culturală. Termenul de jazz semnifică exploatarea muzicienilor negri”. Culturii clasice, stigmatizate ca aparținând definitiv trecutului, trebuie, de acum, să i se substituie o muzică izvorâtă din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
condamnat, deoarece, cum scrie Maxim Gorki într-un articol din Pravda, la 18 aprilie 1928, intitulat „Muzica grangurilor”: „Ce îmi spune mie jazzul e că el reprezintă cea mai rea condiție de muncă, cea mai rea prejudecată culturală. Termenul de jazz semnifică exploatarea muzicienilor negri”. Culturii clasice, stigmatizate ca aparținând definitiv trecutului, trebuie, de acum, să i se substituie o muzică izvorâtă din „noile ritmuri ale ciocanului și nicovalei”. în paralel, Stalin* dispune distrugerea a milioane de biserici și dinamitarea catedralei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
muzicală Băieții veseli (1934) de Grigori Aleksandrov face referire explicit, în genericul său, la comicii americani Charlie Chaplin, Harold Lloyd și Buster Keaton, pentru a demonstra mai bine că și în URSS se știe a se râde. Reabilitarea muzicii de jazz, transmutată în „jazz roșu”, și practicată în special de muzicieni ca Aleksandr Tsfasman, participă la această concurență culturală. Cântecul folcloric, fie că e țigănesc, cu Vadim Kozin, sau evreiesc, cu Matvei Blanter și Leonid Utiosov - interpret al poemelor scriitorului de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1934) de Grigori Aleksandrov face referire explicit, în genericul său, la comicii americani Charlie Chaplin, Harold Lloyd și Buster Keaton, pentru a demonstra mai bine că și în URSS se știe a se râde. Reabilitarea muzicii de jazz, transmutată în „jazz roșu”, și practicată în special de muzicieni ca Aleksandr Tsfasman, participă la această concurență culturală. Cântecul folcloric, fie că e țigănesc, cu Vadim Kozin, sau evreiesc, cu Matvei Blanter și Leonid Utiosov - interpret al poemelor scriitorului de limbă idiș Lev
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
până în Samarkand, omul poate merge liber și simți că el este stăpânul acestei Patrii fără margini. Aici, viața noastră poate curge liber, ca Volga cea năvalnică și puternică”. în contextul epurărilor, presiunile exercitate asupra culturii sunt intense. în domeniul muzicii, jazzul este din nou discreditat, cu toate că unul din principalii săi promotori, Leonid Utiosiv, își păstra aureola - cântecul său Suliko este unul din preferatele lui Stalin. Folclorul, în versiunea sa politizată, cunoaște o susținere oficială odată cu crearea, în 1936, la Moscova, a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
descompunerea ucigătoare a societăților existente” (Juilliard, 1996, pp. 682-683). Curentele muzicale contestatare, alimentate de mișcări sociale pe care, la rândul lor, le alimentează, constituie elemente importante ale contraculturii. Este cazul cântecelor licențioase, al cântecelor și imnurilor revoluționare, precum și al curentelor jazz, hardcore, hip-hop, house, folk, punk, reggae, ska, techno sau world music. Grupurile de rock metal/hardcore se Înscriu În aceeași perspectivă, În măsura În care adesea sunt angajate politic Împotriva sistemului dominant și a mentalității occidentale În general. Ele produc texte „acuzatoare”, practică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
descoperirea intră de-acum În etapa cercetării practice a exotismului, ale cărui variante au un caracter sexual (imaginea nudității), moral (nevoiașul din depărtări care trebuie ajutat, mitul bunului sălbatic) sau estetic (primăvara eternă a insulelor binecuvântate, puritatea sculpturii africane, vraja jazz-ului New Orleans). În calitate de cult al pitorescului care reține curiozitățile și bizareriile celorlalți, exotismul poate devia Înspre etnocentrism, atunci când este Însoțit de o atitudine devalorizantă, sau Înspre rasism, atunci când produce respingere și ostilitate. C. R. & AFFERGAN Francis (1987), Exotisme et altérité
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prețul de vânzare și cost; În acest sens, vorbim, de exemplu, de „marjă brută”. În ceea ce privește „marginalitatea”, semnificația sa este mai clară: trimite la o individualitate aparte, care nu se integrează În sistem. Se poate Întâmpla să fie tolerată (cântăreții de jazz din anii ’30, În Statele Unite), uneori este recuperată de sistem (un artist foarte talentat) sau combătută (criminalii). Marginalitatea nu semnifică În mod necesar o stare negativă; unii artiști, oameni de știință sau alți creatori au nevoie de această stare pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
implică Împărtășirea, admirația și voința de a se inspira din muzica celuilalt, oricare ar fi originea acestuia. În ceea ce privește interpretarea specifică epocii 1840-1900, când s-a format cultura ce avea să dea naștere ă câteva decenii mai târziu ă muzicilor blues, jazz, apoi rock, Nick Tisches confirmă existența „unei erori foarte răspândite șcare constăț În a crede că menestrelul șamericanț Își trage inspirația muzicală dintr-un veritabil izvor negru popular, și că și-ar fi construit un repertoriu furând și edulcorând cântecele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alături de orchestra simfonică „Pasdeloup“, la Paris, la Teatrul Mogador. „Gypsy Rhapsodie Est and West“ este interpretat de un cvintet compus din: Florin Niculescu, Christian Escoudé, Christophe Lartilleux, Philippe Cuillerier, Bruno Ziarelli și Jean-Philippe Viret. Spectacolul este un omagiu adus pionierilor jazz-ului francez Stephan Grappelli și Django Reinhardt, artiști care au marcat scena muzicală mondială a secolului XX prin impunerea curentului muzical „jazz manuche“. În 2001, Florin Niculescu a format, împreună cu celebrul chitarist Biréli Lagrène, Gipsy Project. Formația a susținut 500
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Niculescu, Christian Escoudé, Christophe Lartilleux, Philippe Cuillerier, Bruno Ziarelli și Jean-Philippe Viret. Spectacolul este un omagiu adus pionierilor jazz-ului francez Stephan Grappelli și Django Reinhardt, artiști care au marcat scena muzicală mondială a secolului XX prin impunerea curentului muzical „jazz manuche“. În 2001, Florin Niculescu a format, împreună cu celebrul chitarist Biréli Lagrène, Gipsy Project. Formația a susținut 500 de concerte în perioada 2001-2003, iar înregistrarea concertului live pe suport DVD, Jazz a Viene, a fost vândută în 150.000 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
muzicală mondială a secolului XX prin impunerea curentului muzical „jazz manuche“. În 2001, Florin Niculescu a format, împreună cu celebrul chitarist Biréli Lagrène, Gipsy Project. Formația a susținut 500 de concerte în perioada 2001-2003, iar înregistrarea concertului live pe suport DVD, Jazz a Viene, a fost vândută în 150.000 de exemplare. Florin Niculescu s-a născut într-o familie de romi, toți muzicieni profesioniști. Tatăl său, violonistul Corneliu Niculescu, a colaborat mai mulți ani cu naistul Gheorghe Zamfir, fiind totodată dirijorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Corneliu Niculescu, a colaborat mai mulți ani cu naistul Gheorghe Zamfir, fiind totodată dirijorul ansamblului Ciocârlia. La sfârșitul anului 1991, Florin Niculescu s-a stabilit la Paris, fiind în prezent unul dintre cei mai cunoscuți violoniști ai scenei internaționale a jazz-ului contemporan. De ce a devenit Bucureștiul „Commonplayground“... Mirela Rădulescu, curator „Commonplayground“ Graffiti-ul prin excelență este considerat o artă efemeră, care trebuie descoperită și înțeleasă ca act artistic. Pe plan internațional, nu mai reprezintă doar un manifest urban, până acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
au debutat în 2007 grație statutului de Capitală Culturală Europeană și care vor continua. Pentru consumatorii de cultură, cel mai mare câștig este atragerea unor noi festivaluri, care se alătură celor cu îndelungată tradiție, cum sunt cele de teatru, de jazz sau de film documentar. De altfel, așa cum se bănuia de la început, festivalurile cu tradiție au rămas cele mai semnificative evenimente din calendarul sibian, oferind în acest an ediții speciale. Cel mai important nou-venit este Festivalul Internațional de Film Transilvania, TIFF
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
-i-se Maratonul European de Poezie. Ambele vor avea loc în octombrie. 10 de nota 10 Cireșele de pe tort Câteva dintre cele mai interesante evenimente de până acum, în ordine cronologică: » Concertul Scaligero - Scala din Milano » Gala premiilor UNITER » Sibiu Jazz Festival » Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu » Expoziția „Culorile Avangardei“ » Festivalul Internațional de Film Transilvania - TIFF » Festivalul ARTmania » Festivalul European de Animație - aniMOTION » Festivalul Internațional al Artei Lirice » Festivalul Național al Tradițiilor Populare Klaus Johannis, primarul Sibiului: Sibiul a învățat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
ochii închiși. Altfel, nu pricep mulțumirea unora. E bine că se aude muzică clasică (de pe compilații gen „Masters of classic, 3“), ce contează dacă ea trebuie să fie ascultată și de locatarii din zonă (care poate că au chef de jazz, de liniște sau de vreun film), e bine, dragă, că cineva chiar se ocupă de cultură în orașul ăsta, chiar dacă ideea lui despre cultură e undeva la jumătatea drumului dintre bătutul cu pumnii în piept și un fier de călcat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Sibiu, rockul s-a dat numai pe bani Diana Soare A doua ediție a Festivalului ARTmania a adus în Piața Mare din Sibiu, pe 15, 16 și 17 iunie, recitaluri a 12 trupe rock românești și internaționale, concerte de electro jazz în cluburi și un show unplugged susținut de Anathema la cetatea Cisnădioara. Capul de afiș din 2007 a fost trupa olandeză Within Temptation, care a încheiat seara de sâmbătă. Fundația ARTmania a condamnat practica altor organizatori de a permite accesul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
motiv -, Dance Trauma și Kultur Shock au umplut de muzică Parcul Rozelor (reconfigurat pentru evenimente văratice de liber acces), nu însă și de suficient public. Moștenirea unei familii de artiști Pentru patru mâini și jumătate de oameni câți au vizitat Jazz Club Pod 16, locație, care-și sprijină zidurile pe malul canalului Bega, Gelu și Oana Rusu, tată și fiică, și-au intercalat paginile de poezie-colaje, de mici momente vesele care să mai rupă din tensiune, respectiv, de cântece și dansuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
cânta diseară, pe scenă, ca să vedem cum prinde la public. Cum s-a schimbat stilul Jethro Tull în ultima vreme? Ați cântat mereu cu fel și fel de noi influențe... Schimbări sunt mereu în stil. Influențe, da, un pic de jazz, un pic de folk din diferite părți ale lumii. Dar nu din rock. Eu nu ascult rock. Când eram adolescent, ascultam muzică acustică, blues, jazz, muzică bisericească. Nu sunt interesat, ca ascultător, de rock și pop. Când am timp să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
și fel de noi influențe... Schimbări sunt mereu în stil. Influențe, da, un pic de jazz, un pic de folk din diferite părți ale lumii. Dar nu din rock. Eu nu ascult rock. Când eram adolescent, ascultam muzică acustică, blues, jazz, muzică bisericească. Nu sunt interesat, ca ascultător, de rock și pop. Când am timp să ascult muzică, vreau să ascult lucruri diferite, care mă vor influența un pic în muzica mea. Ce așteptați de la concertul de la Sibiu? Nu cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
competențele lor. Beiu Steliana era absolventă de Filologie, dacă nu mă înșel. Doamna Baciu răspundea de bibliotecă, de "Ethos", de cărți, de documentare. S.B.: Și fiecare răspundea de câte un institut. D.T.: Da. Huminic era și compozitor de muzică de jazz, conducea și un club, se ocupa de muzică ușoară, de estradă, folk și răspundea de Conservator. El era absolvent de Conservator. S.B.: Ce erau caietele metodologice ale CCTS? D.T.: În primul rând se adresau Comisiilor de Cultură din UASC, pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]