4,995 matches
-
teologic are o semnificație particulară pentru destinul Bisericii Ortodoxe Române în contextul formării unor generații de adevărați preoți, și nu de simplu funcționari ai statului, precum se întâmplase de la 1860 până în perioada interbelică, când Ecclesia se găsea la remorca autorității laice. Aflate în subordinea Universității, unde profesorii afirmau public că nu aparțineau de Biserică, ei făcând "știință", facultățile teologice clasice nu mai corespundeau noilor necesități. De aceea, Biserica era datoare de a-și crea propriul învățământ. În proiectul de lege pentru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fost luat în seamă de chiriarhii Bisericii Ortodoxe Române. Proiectul riguros de reorganizare a învățământului teologic românesc, propus de Nae Ionescu a fost irosit în dauna unei simbioze ciudate între Biserică și stat, Ecclesia rămânând sine die la remorca autorității laice. Deși necesitatea de a controla învățământul religios era una absolută, Biserica Ortodoxă Română a pierdut un atuu important în defavoarea pretinsei autonomii universitare teologice, care a însemnat o diminuare în planul pregătirii duhovnicești, tocmai prin lipsa recursului la învățătura aspră și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de logică și metafizică, au evoluat într-un mod semnificativ pentru traseul spiritual al elitei intelectuale în formare. În faza inițială, experiența religioasă a celor din ASCR, lipsită de "orizonturi mari și de adâncuri metafizice" se reducea "la un efort laic de sinceritate, de reculegere și de viață integrală", prin care se încerca mai degrabă împlinirea personală decât propria depășire 3. Creștinismului social descoperit din cărțile lui Fosdik și Rauschenbusch, prin care tinerii de la ASCR așteptau împlinirea în veac, "prin realizarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a cosmosului întreg". Prin urmare, metodei studenților de liberă alegere și interpretare a textelor, filosoful le contrapunea metoda aspră a disciplinei bisericești; cu alte cuvinte, spiritul Predaniei, al Sfintei Tradiții a Ecclesiei se opunea peremptoriu spiritului evanghelizării protestante; meditațiilor eminamente laice, Nae Ionescu oferea drept contrapunct viața liturgică și participarea la viața de har a Bisericii. Exaltărilor tinerești pentru valorile sociale ale Predicii de pe Munte, filosoful le furniza drept soluție creștinismul teocentric, axat, indelebil, pe dimensiunea iubirii de Dumnezeu. Astfel, Nae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ortodoxe Române. De altfel, intenția patriarhală de a relua proiectul revistei, doi ani mai târziu, constituie un fapt semnificativ, probând importanța extraordinară a Logosului ortodox 19. Partea a II-a Confesional și național Biserică, Tradiție și națiune Raportul dintre autoritatea laică și autoritatea religioasă a constituit o temă permanentă de discuție în care elita intelectuală s-a implicat cu mult patos, majoritatea dezbaterilor articulându-se în jurul noțiunilor de Biserică și Stat; Ortodoxie și Națiune. Problema falsei disocieri între "autohtoniști" și "europeniști
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a tradiției ortodoxe. Adevărata Ortodoxie va trebui de aici înainte să făurească instrumente adecvate de cultură. Ținând cont de rutina dominantă în mediul clerical, adevărata doctrină vie și actuală va veni din rândurile laicatului creștin. Numai printr-o seamă de laici, respectuoși față de Biserica adevărată și pătrunși de dreapta credință, în sprijinul cuvântului lui Dumnezeu, câteodată înfruntat tocmai de cei care sunt chemați să-l apere, se poate dobândi mai multă știință teologică și mai multă dreaptă înțelegere a celor duhovnicești
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mărturisesc în Biserica lui Hristos și care duc o viață de o aspră disciplină este nu numai dăunătoare pentru Ecclesia, dar și extrem de periculoasă, în contextul apariției multor provocări la care ierarhii ar avea nevoie de sprijinul necondiționat al elitei laice creștine. Răspunsul la această încăpățânare este unul surprinzător de simplu: pentru că numai în rândurile laicatului creștin se mai găsesc oameni care să considere interesele Bisericii mai presus de orice amestec al politicii. Căci tot răul de aici vine este, de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se schimbe metoda. Cu alte cuvinte, neglijența și mai ales indulgența sunt păguboase pentru disciplina bisericească, motiv pentru care preotul trebuie să se implice cu tărie. Din păcate, metoda disciplinei a fost abandonată sau, mai degrabă, anulată prin intruziunea comportamentului laic. Altfel spus, atmosfera de liniște și de ordine din spațiul liturgic, specifică cândva creștinismului, a fost înlocuită de zgomotul, gălăgia și vacarmul produse de comportamentul enoriașilor. Bunele obiceiuri la nivelul conduitei au fost alterate de indisciplina unora dintre credincioșii. Iată
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
problems, for the given context: the Patriarchal Regency, the Calendar, the inclusion of the politic inside the Ecclesia's life and the theological instruction. In this book we are trying to follow the intrinsic relations between the religious and the laic authorities, through the cultural practices and also through the representations that defined Criterion's generation, those representations that, without a doubt, have marked the Romanian modern space's profile. For any researcher interested in this period, the study of cultural
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mult, Sinodul a greșit". 26 Ibidem: "Din moment ce Adevărul pravoslavnic este obiectiv, de îndată ce există un precis cadru indicatoriu pentru orice nouă situație bisericească cadru format din dogme, canoane și Predanie trebuie să admitem că mai degrabă e deținător al adevărului un laic care respectă acest cadru decât un episcop sau o adunare de arhierei care nu îl respectă". 27 Sandu Tudor, Sfântul Munte al Athosului ne socotește eretici, în "Cuvântul", an V, nr. 1391, 6 martie 1929, p. 1. 28 Nae Ionescu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vieții creștine, la noi el e un biet om. Iar purtarea lui nu angajează întru nimic cele sfinte. E și natural. Creștinismul nu a trecut Dunărea înspre noi în armură bisericească, ci mai ales pe drumurile ciobănești sau negustorești ale laicilor. Creștinism și ierarhie ecleziastică nu sunt, deci, în conștiința populară, unul și același lucru. Ci Biserica s-a adăugat creștinismului. Pe de altă parte, atunci când poporul indică: Fă ce spune popa, nu ce face popa, el recunoaște o deosebire de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în consecință, a trebuit să se înceapă construcția unei zone în care elementul istoric cultural să poată deveni gazda valorilor sacre, fără ca cele două să se contopească" (V.N.). Transcendența la care are acces creștinul a provocat o continuă neliniște lumii laice aservită imanenței, lume ce se simțea amenințată de a fi astfel umilită, reacția a fost continua persecuție și încercarea de anihilare a creștinismului. Umanismul creștin a fost cel care, prin blîndețe și înțelepciunea sa a reușit să-i îmblînzească furia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cei care vor să facă din literatură principalul lor subiect de cercetare sînt adeseori insultați sau marginalizați, dacă nu chiar disprețuiți și considerați primitivi și inacceptabili ideologic. Acest lucru durează de aproximativ un sfert de secol (de fapt, în universitățile laice și în cele de stat fenomenul e mai pronunțat decît în cele catolice) și începe să dea roade". Una dintre posibilele cauze ale acestei nebunii ar putea fi imposibilitatea de a le controla ideologic; astfel cursurile de literatură sînt înlocuite
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acest păcat) că au fost și încă mai sînt turnători (ori poate au și grade ,,onorifice”). în acest caz, ce fel de duhovnic mai poate fi cel în cauză ? Să ne închipuim că vine la el un alt turnător. Unul ,,laic”. ,,- Părinte, știe și Sfinția ta cu ce am greșit, am făcut mai multe măgării, dar mi-a cerut tov. Căpitan, știi matale! Ce crezi părinte, mă iartă Cel de Sus ? Sigur taică, te iartă, te iartă ! Mergi acasă și continuă
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
care-l va conduce până la sfârșitul vieții. Gavriil Musicescu a ridicat această formație, în scurt timp, la un nivel necunoscut până atunci la noi. Pentru ansamblul acesta a scris - în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.ă - compoziții corale laice, reprezentând prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile. În afară de muzică corală religioasă și laică, creația sa cuprinde lucrări ocazionale ca, de pildă, monumentala piesă corală Cu tărie înainte, scrisă în 1885, cu prilejul jubileului de jumătate
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
nivel necunoscut până atunci la noi. Pentru ansamblul acesta a scris - în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.ă - compoziții corale laice, reprezentând prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile. În afară de muzică corală religioasă și laică, creația sa cuprinde lucrări ocazionale ca, de pildă, monumentala piesă corală Cu tărie înainte, scrisă în 1885, cu prilejul jubileului de jumătate de veac al Academiei Mihăilene din Iași. În 1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare, Gavriil
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
religioas? ?i cultural? a Romei (1533) ?i promoveaz? Reforma, face că arhitectura britanic? s? fie foarte pu?în receptiv? la italienism. Tot �n aceast? perioad?, clerul fiind constr�ns s? opreasc? construirea de catedrale din lips? de fonduri, doar edificiile laice consimt la c�teva elemente ornamen-tale italienizante, p�n? c?tre 1550 (Hampton Court, �nce-p�nd din 1515). Pe l�ng? această, �n acea perioad?, Anglia nu-i atrage pe arhitec?îi italieni. C?tre 1570, dup? publicarea tratatului lui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
5 și, cu detașarea aferentă acestei poziționări asumate, semnalează faptul că hermeneutica reprezintă în cultură ceea ce democrația reprezintă în politică: modalitatea de preluare a mesajului creștin despre iubire ca singură lege. Tradiția raționalistă a Occidentului e, în acest context, versiunea laică a monoteismului. Idealurile Iluminismului sunt expresia evoluției de la un Dumnezeu adorat ca putere la un Dumnezeu adorat ca iubire și, simultan, de la subordonarea omului față de o putere infinită la cercetarea și recunoașterea de către om a propriilor puteri. Rorty socotește mai
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu abolește sociabilitatea umană, ea nimicește împăcarea cu sine și pacea cu lumea, totul petrecându-se ca și cum insatisfacțiile privind propria persoană ar progresa proporțional cu insatisfacțiile aduse de piață"21. La începuturile modernității fericirea era sinonimă cu progresul, însă "religia laică a progresului" a intrat în criză. Ideea de progres începuse să fie negată din secolul al XIX-lea, dar secolul XX a adus argumente covârșitoare (totalitarisme, exterminări, războaie, poluare etc.). Dar nu numai de aceea sunt oamenii nefericiți. Nenorocirile și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în diferență, fiecare având propriul ei etos; în schimb, modernitatea este o "eră a maselor". Așa cum a arătat René Guénon, "când ne aflăm în prezența unei idei cum e cea de egalitate sau cea de progres sau toate celelalte dogme laice acceptate orbește de aproape toți contemporanii, ne este, firește, cu neputință să admitem că astfel de idei s-au născut spontan"14. Guénon crede că astfel de idei nu ar fi putut avea efect decât într-un mediu pregătit să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
plan cultural. În cei 26 de ani de domnie, Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar desăvârșit și bun administrator al avuțiilor țării, instaurând o epocă de prosperitate și de pace. Domnitorul a inițiat o amplă activitate de construcții religioase și laice, Îmbinând armonios În arhitectură, pictură murala și sculptură tradiția autohtonă, stilul neo- bizantin și ideile novatoare ale renascentismului italian Într-un nou stil caracteristic, numit stilul brâncovenesc. Constantin Brâncoveanu și-a asumat rolul de protector al tiparului și școlilor din
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
Domnului se săvârșește numai prin rostirea cuvintelor: „Luați mâncați...” și „Beți dintr-u acesta toți...”, iar nu prin citirea rugăciunii: „Doamne, trimite pe Duhul tău cel Sfânt...”. Ei Întrebuințează la Sfânta Împărtășanie azimă În loc de pâine dospită și nu Împărtășesc pe laici decât cu azimă, păstrând numai pentru preoți Împărtășirea cu vin. Copiii nu se Împărtășesc până la primirea Tainei Ungerii cu Sfântul Mir sau a confirmării, adică până la vârsta de 7-10 ani. Protestanții Învață În mai multe feluri, cu privire la Sfânta
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Coca Stana () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92311]
-
care a manifestat cel mai puternic atașament față de o astfel de identificare a noțiunii cu un sentiment comun. Recunoașterea arhetipurilor de civilizație împărtășite de o întreagă societate nu înseamnă, desigur, anularea oricărei diferențe între grupurile sociale sau între clerici și laici. Dar aceste diferențe sunt întotdeauna gândite în interiorul unui proces de lungă durată care produce reprezentări și comportamente care sunt, până la urmă, comune. Pentru alți istorici, cum ar fi Robert Mandrou, înscriși într-un mod mai direct în linia moștenita de la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Sociologist's View (1960). Preocupat de situația intelectualilor americani la mijlocul secolului XX, autorul introduce subiectul printr-o incursiune generică asupra apariției și cristalizării categoriei intelectualilor și a relațiilor dintre aceștia și putere. Intelectualul este un produs al civilizației occidentale moderne laice. Consolidarea intelectualilor ca grup a fost posibilă doar ca urmare a creării condițiilor instituționale conferite de lumea modernă 13. Pulsul vieții intelectuale europene începe să crească odată cu secolul XVIII, iar contextele de manifestare sunt stabilite de autor în mediul saloanelor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Grigore Mihail Poslușnicu, profesor de muzică la același liceu, este autor de manuale de profil și al primei istorii a muzicii la români, lucrare prefațată de Nicolae Iorga, în care se redă, pe baza informațiilor documentare, evoluția muzicii bisericești și laice românești. Autor de creații corale, Poslușnicu va prelua și conducerea formației corale Armonia ce va concerta frecvent în grădinile publice sau la sala teatrului 86. Directorul Liceului Ghica din Dorohoi, preotul Dumitru Furtună, personalitate marcantă a micului oraș de provincie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]