117,747 matches
-
o procesiune livrescă a spectrelor defuncte. Iar lectura, se înțelege, place pînă la atingerea voluptății de înfiorare morbidă. Două sunt concluziile care se impun în urma lecturii dicționarului. Prima este că între viața unui om și moartea lui nu există nici o legătură. În ciuda opiniei că fiecare crapă de moartea pe care o merită, e întristător să constați cîți oameni de valoare au fost secerați de boli mediocre. Din păcate, moartea nu e o încununare a vieții decît în cazul omenilor șterși și
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
lăcustă pe covorul perceput ca o pustă. Rod o ușă boltită în straturi groase și mă târăsc, obosită, spre culmi de mătase-plecarea mea de-acasă e o-ncâlceală de fire viscerale, ca o albină care-a-nțepat mă deșir în zare, păstrând necontenit legătura, prin movul serii, cu centrul apotropaic al durerii. Că mai sfântă de-atât n-am putut să fiu având în structură daimoni și lilieci și-un fel de-a fi prea zglobiu comparativ cu lucrurile seci. Și fuga mea-i
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
abundența comentariilor critice pe marginea unei cărți indică exact viabilitatea ei estetică în epoci și contexte diferite, în spații culturale diverse pe care le-a penetrat și în conștiințe individuale pe care le-a marcat. Lectura multiplă este în strânsă legătură cu oferta multiplă a produsului simbolic. Departe de a se epuiza prin consum, capodoperele se regenerează și se redistribuie cu fiecare generație. E greu de susținut că Don Quijote se dezindividualizează și se dezintegrează prin socializare. Dimpotrivă, umanitatea largă se regăsește
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
neconcludentă. Deși, știm lecția, voluntară! Câteva dintre premisele recitirii unei nuvele ca Sărmanul Dionis sunt oricând de reținut. Concluziile, nu mai puțin. Măcar pentru utilitatea lor latentă, confirmată de capitolele ulterioare. În schimb scrupuloasa analiză de natură structuralistă care face legătura între una și cealaltă e în măsură să creeze suspiciuni. Felul în care clamata influență dinspre nuvelistica fantastică a lui Théophile Gautier (în speță Avatar) și Avatarii faraonului Tla (să nu uităm, titlul îi aparține lui G. Călinescu) e spulberată
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
le putem controla, indiferent dacă este vorba de coincidențe fericite sau de acceptarea suferinței. De ce o mamă căreia îi moare copilul consideră că Dumnezeu nu ar mai exista? De ce un om refugiat în urma unui război cu care nu are nicio legătură nu mai crede în nimeni și nimic? Pentru că toate aceste experiențe depășesc capacitatea creierului uman de a procesa informația ca fiind purtătoare de semnificație și sens. Suferința pare absurdă și prin aceasta de neeaceptat, pentru că vine în contradicție cu nevoia
România ca marcă by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/8303_a_9628]
-
noastră funciară de sens reîncepe să capete din nou teren și construim în mod activ noi sensuri în ceea ce ni se întâmplă, unul din cele mai bune exemple fiind modul în care ne dorim comunicarea cu cei dispăruți și dăm legăturii dintre noi și ei noi valențe de tipul "este acolo și ne veghează pe toți cei dragi de aici", cel plecat devenind un tată iubitor puțin mai mic în grad decât Dumnezeu, dar cu puteri mari prin simplă trecere dincolo
România ca marcă by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/8303_a_9628]
-
act de voință mai mare decât al păstorului din Miorița. Hotărârea lui e intelectuală. Păstorul din Miorița ar fi putut tot atât de bine să se apere, să fugă, iar nu să accepte moartea. Dar o acceptă pentru că o vede ca o legătură cu totul, o logodire cu unitatea. Pavel se resemnează în sensul că-și acceptă destinul. Dar și el, ca și păstorul, vede în moarte un sens, o cufundare în tot, în unitate. Iată cum sinuciderea lui Pavel luminează sensul metafizic
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
senzaționale resurse vocale, Rodica Anghelescu ne oferă bucurii artistice notabile. Aș mai avea multe de spus despre Rodica Anghelescu și despre muzica pe care o performează, dar deocamdată închei cu convingerea că am sugerat atenției cititorului acestor rânduri câte ceva în legătură cu o interpretă care, fără îndoială, va avea locul său în istoria de mâine a muzicii de astăzi.
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
prilej devenind și editor al zeci de volume și producător al unei Antologii fonografice de interferențe cultu- rale, cu cântece și recitări în mai multe limbi). Dacă ar fi fost să mă opresc numai la partea muzicală, aș fi sublinia legătura pe care a reușit să o facă între poezie și muzică, realizări disecate cu probitate în volumele „Paul Polidor, creator al stilului «Poetic- Sequentil Music»” de Marcel Frandeș sau „Paul Polidor reformator al poeziei cântate” de Emanuel Craiu. Ca animator
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
unul oarecare, supunîndu-se tuturor rigorilor derivate de aici, dimensiune asupra căreia nu are nici un rost să mai insistăm, percepția celeilalte, ca produs al hazardului, are nevoie de cîteva precizări. Avînd în vedere că cele patru lucrări expuse nu au nici o legătură între ele, cu excepția împrejurării exterioare că au fost furate și, mai apoi, recuperate, împreună, este în afara oricărei îndoieli că această expoziție nu ar fi avut niciodată loc în forma în care ea a fost atunci organizată. Așadar, cum nu un
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
întîmplări. Și indiferent cine ar fi fost curatorul ei nemijlocit, Marele Curator, dacă i se poate spune așa, rămîne, în eternitate, fie hoțul care, cu decenii în urmă, a dat un sens comun cîtorva lucrări care obiectiv nu aveau nici o legătură, fie Serviciul Vamal al Statelor Unite care, prin gestul recuperării simultane, a instituit un nou gen proxim și a introdus în destinul fiecărei lucrări un tîlc supraindividual, fie Președintele însuși care, preluîndu-le împreună, ca beneficiar simbolic și exponențial, a revărasat asupra
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
doilea rînd Președintele nu ar fi reușit să influențeze prea mult viața profundă a lucrărilor, pentru bunul motiv că între președintele Constantinescu și cele patru tablouri nu avea cum să existe un dialog real și nu se putea stabili o legătură puternică și adîncă. Gusturile și interesele estetice ale Președintelui mergeau în cu totul altă direcție decît spre Renaștere, Baroc sau Rococo. Dacă ne aducem bine aminte, în Irlanda el dovedea o slăbiciune specială pentru Radu Varia, drept pentru care a
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
Casa Albă, adusă de Bill Clinton după ce o primise la București de la același Emil Constantinescu. Așadar, nici o șansă ca unitatea inaparentă a celor patru tablouri să vină, cumva, din această direcție. Atunci nu mai rămîne decît o singură sursă a legăturii tainice dintre ele și un singur Curator: HOȚUL. Conștient sau nu, el a ales acele lucrări și nu altele. Le-a scos din regimul lor diurn, din sedentarismul lor previzibil și mortifiant și le-a croit un nou destin. Sustrase
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
Simona Vasilache Nu-i nici cea mai mică legătură între moșul vesel și rotofei, imaginea de sărbători a unei firme de băuturi răcoritoare, și zeii falnicei Valhale. Nici între renii împăiați de pe aeroportul din Helsinki, păstrînd, încă, în ochi sclipirea neverosimilă a viului, și Rudolf cel cu nasul roșu
Odin și Santa Claus by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8322_a_9647]
-
adeptul unei permanente și fecunde argumentări a celor mai mici detalii din partitura muzicală, în același timp orientând conștiința muzicianului spre perspective interpretative bogate în reverberații lăuntrice, afirmând - mereu - că „noțiunea - în prima și ultima ei instanță - are o intimă legătură cu afectivitatea”. Contribuția maestrului Petre Crăciun la statuarea unui învățământ universitar modern nu s-a rezumat numai la orizontul teoretic, ci și la abordarea unui repertoriu muzical de largă suprafață, din toate genurile și stilurile reprezentative pentru problematica tehnică și
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
În paginile megajurnalului ținut, cu o răbdare incredibilă, de această femeie devenită călugăriță la Mănăstirea Dealu, secvențele casnice se împletesc cu cele istorice, iar episoadele de viață provincială, cuminte, aproape mediocră, stau alături de consemnări ale unor evenimente internaționale fără nici o legătură cu biografia personajului. Frazele descriptive aduc astfel la un loc realități complet diferite, într-un jurnal ce ar putea figura și la rubrica prozei absurdului. Spre deosebire de Eugen Ionescu, Eugenia Ionescu nu-și calculează însă configurațiile și traiectoriile semantice. Ce s-
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
5 sunt creații proprii. A colaborat cu clujeanul Sandy Deac, de la “Desperado”, în studioul căruia a făcut înregistrările. “Marian Filip, acest cowboy contemporan călare pe visurile sale, ne propune un album care place din prima pentru că reușește să găsească o legătură între faimoase piese din trecut și compozițiile sale de astăzi. Fiind obișnuit în a contempla zborul, Marian desenează cu vocea sa plină de vibrație o dâră de nostalgie pe cerul muzicii” - scria Sandy Deac. Are transpuse versurile proprii pe piese
Zbor ?i muzic? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/83419_a_84744]
-
cuvenite. Eminentul profesor făcea parte la înființarea Operei ieșene din grupul creatorilor operetei „Lăsați-mă să cânt”, fiind unul dintre semnatarii libretului. Ulterior, după succesul ieșean al operetei, ca un început al promovării creațiilor naționale, Domnia sa a ținut în permanență legătura cu Opera ieșeană ale cărei atrăgătoare premiere erau comentate de cronicarii vremii: George Bălan, Alfred Hoffman, J. V. Pandelescu și alții. Era epoca de glorie a unei trupe artistice formate din interpreți selectați cu rigoare de o comisie ministerială alcătuită
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
de-a lungul deceniilor, în prezent opera maestrului depășind impresionanta cifră de o sută de volume (printre scriitori, doar Mihail Sadoveanu mai atinsese aceeași performanță). Semnatarul rândurilor de față, ca mulți alții, și-a păstrat admirația de la distanță, fără o legătură directă cu patriarhul muzicologilor, cercetătorul neîntrecut, lexicograful de succes și profesorul prețuit de generații de studenți. În permanență admirat, chiar invidiat uneori, se pare că doar Academia Română a uitat de renumitul muzicolog, întârziind nepermis de mult procedurile de cooptare a
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
Viorel Cosma, data concertului a fost imediat devansată. Foștii săi elevi, mulți din strălucita formație, și-au exprimat dorința să-i fie alături prin intonarea imnului academic Gaudeamus Igitur, împreună cu muzicienii ieșeni oferindu-i ca ofrandă și un microconcert omagial. Legătura de suflet a maestrului cu madrigaliștii e cunoscută, domnia sa fiind alături de părintele lor spiritual, Marin Constantin, de la primele apariții, din 1963, când s-a înființat Madrigalul, atât la Festivalurile Enescu, cât și la concertele importante de la Ateneul Român. Așa se
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
Țineți totul “Un Caritas de prost gust” Așa cum consemnează “Jurnalul național”, “Nu se știe cine a ales, nu se știe nici cum au fost alese piesele, fie după ureche muzicală, fie după alte criterii (ne)profesionale”. Ultima afirmație poate avea legătură cu o nouă gafă făcută de TVR, după cele din anii trecuți, când în juriu erau profesori cu elevi în concurs: Bere Gratis s-a calificat în finală, soția lui Mihai Georgescu, liderul grupului, Liana Stanciu, fiind “șefa” Eurovision în
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
Cerbul de aur”) și ne-a zgâriat auzul cu “pozitivism”, “fantastic de mare” sau “întrerupem acest moment pentru un moment”, pentru ca la final să exclame în delir: “Știu că v-am cucerit!”. Nu, stai liniștită, nu ne-ai cucerit... Legătura cu “Cerbul” de altădată, ca ambianță, a fost aproape inexistentă: dispăruse fosa în care se afla orchestra dirijată de Sile Dinicu (ce emoție la reascultarea semnalului!), scenografii ridicaseră o nouă scenă, prea înaltă, alunecoasă ca un patinoar, prevăzută cu trepte
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
de la maestru la elev a legilor și a valorilor eterne ale acestei arte va fi întotdeauna garanție că acestea nu se vor pierde în vreun fel. Și ar fi tragic dacă s-ar pierde, căci vocea și cântul sunt totdeodată legătura noastră primordială cu Creatorul și vehicolul comuniunii noastre. Căci, într-adevăr, nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult decât cântul». În numele acestui credo, afirma Mariana Nicolesco, ea a creat Festivalul și Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée la
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
Tipografi'a Alexi, din Brașiovu. La începutul acestei biografii a anului, scrisă în avans, stă genealogia familiilor domnitoare din Europa. Prima dintre ele, și cea mai detaliată, este a neamului imperial de la Viena. Urmează Germania, Franci'a (unde nu interesează legăturile de sînge ale președintelui republicii), Rusia, și tot înainte, pînă la sultanul Turciei (tratat la fel de telegrafic ca și republicanii). În dreptul României e scris: "Carolu I. Regele României, născ. În 27 Martiu 1839, domnesce de la 10 Maiu 1867, căs. Cu Elisabeta
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
si-mu-lacrul de vot uninominal pentru a realiza uriașa fraudă la care suntem părtași. După aproape douăzeci de ani de practică așa-zis democratică, România oferă imaginea dezolantă a unei țări în care "baza" și "suprastructura" nu mai au chiar nici o legătură. Pe vremea comunismului, exista măcar un simulacru de consultare populară, se mima un fel de egalitate de șanse pentru cetățeni. Dacă respectai regula jocului și dacă te interesa murdăria politică, n-aveai nici o problemă să te înscrii în cursă. Anul
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]