4,839 matches
-
fenomene sintactice diferă în funcție de sfera semantică (lexicală) a verbului și, în legătură cu aceasta, de specificul desfășurării predicației. PREDICATULTC "PREDICATUL" În desfășurarea actului lingvistic, predicația implică două componente semantice, una, de natură lexicală si alta, de natură gramaticală. Componenta semantică de natură lexicală rezultă din interpretarea lingvistică (anterioară actului comunicării) a „obiectelor” realității extralingvistice, reflectată în planul conștiinței. Componenta semantică de natură gramaticală rezultă din situarea sensurilor lexicale într-o anumită temporalitate, în primul rând, în raport cu temporalitatea procesului de comunicare, precum și în interiorul unor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
componente semantice, una, de natură lexicală si alta, de natură gramaticală. Componenta semantică de natură lexicală rezultă din interpretarea lingvistică (anterioară actului comunicării) a „obiectelor” realității extralingvistice, reflectată în planul conștiinței. Componenta semantică de natură gramaticală rezultă din situarea sensurilor lexicale într-o anumită temporalitate, în primul rând, în raport cu temporalitatea procesului de comunicare, precum și în interiorul unor opoziții determinate de implicarea în verbul-predicat a relației cu un subiect: persoana și numărul, relație care se actualizează prin raportarea la protagoniștii actului lingvistic. Pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
număr stau în legătură cu intrarea verbului-predicat în relație sintactică cu un nume (pronume etc.)-subiect și reflectă raportul dintre protagoniștii enunțării (actului lingvistic) și protagoniștii enunțului. Componenta semantic-lexicală nu are, în planul expresiei, indici specifici de manifestare în cadrul restrâns al verbului-unitate lexicală, dar își relevă natura prin specificul seriei de sinonime în care poate intra și prin condiționările pe care le impune sintagmei în care intră. Astfel, verbul a fi, ca verb predicativ, când are adică o sferă semantică suficientă asumării predicației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc., verbe care pot introduce în enunț, prin ele înseși, amândouă componentele semantice ale predicației: „Ce mai este prin oraș?” - „Ce se mai întâmplă prin oraș?” Ca verb copulativ, în schimb, el intră în „sinonimie” cu verbe cvasi-desemantizate sub aspect lexical concret: a însemna, a constitui, a reprezenta: „Ce e asta?” - „Ce înseamnă asta?” Ca verb predicativ, verbul a fi nu admite în sintagmă, în afara subiectului, un alt nominativ: substantiv (pronume etc.) sau adjectiv: * Mihai era (=exista) doctor. * El este (=există
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structurale de predicat: a. predicat sintetic 18 b. predicat analitic a. Predicatul sintetictc "a. Predicatul sintetic" Predicatul sintetic se caracterizează prin realizarea celor două componente semantice ale predicației în mod solidar, în structura morfematică liniară: Rădăcină + Flectiv a aceleiași unități lexicale: „Ne pierdem ca să ne-mplinim.” (L. Blaga) Rădăcina este purtătoarea sensului lexical al verbului - „obiectul” actualizării primare prin predicație: a pierde, a împlini. Flectivul este purtătorul sensurilor gramaticale (timp-mod, persoană-număr, diateză) mijloc al actualizării primare, a planului semantic al verbului-predicat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintetictc "a. Predicatul sintetic" Predicatul sintetic se caracterizează prin realizarea celor două componente semantice ale predicației în mod solidar, în structura morfematică liniară: Rădăcină + Flectiv a aceleiași unități lexicale: „Ne pierdem ca să ne-mplinim.” (L. Blaga) Rădăcina este purtătoarea sensului lexical al verbului - „obiectul” actualizării primare prin predicație: a pierde, a împlini. Flectivul este purtătorul sensurilor gramaticale (timp-mod, persoană-număr, diateză) mijloc al actualizării primare, a planului semantic al verbului-predicat și secundare, a planului semantic al termenului-subiect: ne...em, să ne... im
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al termenului-subiect: ne...em, să ne... im: „Ne pierdem ca să ne-mplinim.” (L. Blaga) Predicatul verbal (sintetic) își poate realiza conținutul funcțional semantic prin constituent simplu, dezvoltat, multiplu. Predicatul verbal simplu realizează conținutul semantic al predicației printr-un singur termen lexical, care poate fi: • un verb, simplu sau compus: „La sfinți-n zugrăveală amurgu-ngenunchea.” (I. Pillat) „Potop, cad stele albe de cristal Și ninge-n noaptea plină de păcate;” G. Bacovia) „Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă, Să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planului semantic global al enunțului și al funcțiilor fundamentale - predicatul și subiectul - se întemeiază pe amândoi termenii din structura predicatului. Unitatea funcțional-predicativă a structurii și a planului semantic pe care îl dezvoltă este asigurată, în cele mai multe structuri, de intrarea termenilor lexicali componenți într-o anumită relație sintactică (interdependență, dependență, coordonare) pentru dezvoltarea unei componente semantice categoriale (aspectul, modalitatea). Pierderea autonomiei funcționale a componenților este determinată de desfășurarea relației sintactice de coordonare numai în planul expresiei sau, când relația este de dependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cum că eu sunt nemuritor Iar tu ești muritoare?” (M. Eminescu) „Inimi mari, tinere încă, deși voi sunteți bătrâni. Noi suntem iarăși trecutul, fără inimi, trist și rece.” (M. Eminescu) Această bipolaritate semantică: - verb copulativ - semantică gramaticală + nume predicativ - semantică lexicală - în desfășurarea analitică a planului semantic al predicației este absolută numai în structurile predicatului analitic în care verbul copulativ este copula absolută a fi și alte verbe, când, prin mutații radicale în planul lor semantic, intră în aceeași categorie: a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și alți sfinți mucenici.” (I. Creangă) Ce-nseamnă asta? „Vai, aprinde-v-ar focul, să vă aprindă, zise ea burzulită grozav; dar cum se cheamă asta?” (I. Creangă) Verbele copulative lexico-gramaticale participă la desfășurarea predicației ca instrument al actualizării conținutului lexical al numelui predicativ, dar și al propriului plan semantic. Verbelor copulative lexico-gramaticale prin conținutul lor lexical fundamental, originar: adeveni, a părea, li se alătură alte verbe, variante nepredicative ale unor verbe predicative, odată cu dezvoltarea unor sensuri lexicale derivate, insuficiente pentru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aprindă, zise ea burzulită grozav; dar cum se cheamă asta?” (I. Creangă) Verbele copulative lexico-gramaticale participă la desfășurarea predicației ca instrument al actualizării conținutului lexical al numelui predicativ, dar și al propriului plan semantic. Verbelor copulative lexico-gramaticale prin conținutul lor lexical fundamental, originar: adeveni, a părea, li se alătură alte verbe, variante nepredicative ale unor verbe predicative, odată cu dezvoltarea unor sensuri lexicale derivate, insuficiente pentru realizarea componentei semantice de tip lexical a predicației: a ajunge, a se face, a ieși (sinonim
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al actualizării conținutului lexical al numelui predicativ, dar și al propriului plan semantic. Verbelor copulative lexico-gramaticale prin conținutul lor lexical fundamental, originar: adeveni, a părea, li se alătură alte verbe, variante nepredicative ale unor verbe predicative, odată cu dezvoltarea unor sensuri lexicale derivate, insuficiente pentru realizarea componentei semantice de tip lexical a predicației: a ajunge, a se face, a ieși (sinonim cu adeveni), a rămâne, a însemna etc.: „Oamenii din toate cele fac icoană și simbol; Numesc sunt, frumos și bine ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al propriului plan semantic. Verbelor copulative lexico-gramaticale prin conținutul lor lexical fundamental, originar: adeveni, a părea, li se alătură alte verbe, variante nepredicative ale unor verbe predicative, odată cu dezvoltarea unor sensuri lexicale derivate, insuficiente pentru realizarea componentei semantice de tip lexical a predicației: a ajunge, a se face, a ieși (sinonim cu adeveni), a rămâne, a însemna etc.: „Oamenii din toate cele fac icoană și simbol; Numesc sunt, frumos și bine ce nimic nu însemnează.” (M. Eminescu) „Arald, ce însemnează pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu) „S-au făcut ca ceara albă fața roșă ca un măr.” (M. Eminescu) Aceste verbe, intrate în structura predicatului analitic, realizează asemeni verbelor predicative, prin flectivul din structura lor morfematică, funcția copulativă, actualizatoare gramatical, iar prin rădăcină actualizează conținutul lexical al numelui predicativ - complementul lor semantic indispensabil predicației, din perspectiva propriului lor conținut lexical (primar sau derivat): deven - foarte întunecoasă sem. lexicală Pădurea + ise - sem. gramaticală În funcție de (a) clasa la care aparțin și de (b) conținutul lor lexical, verbele copulative
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Aceste verbe, intrate în structura predicatului analitic, realizează asemeni verbelor predicative, prin flectivul din structura lor morfematică, funcția copulativă, actualizatoare gramatical, iar prin rădăcină actualizează conținutul lexical al numelui predicativ - complementul lor semantic indispensabil predicației, din perspectiva propriului lor conținut lexical (primar sau derivat): deven - foarte întunecoasă sem. lexicală Pădurea + ise - sem. gramaticală În funcție de (a) clasa la care aparțin și de (b) conținutul lor lexical, verbele copulative actualizează conținutul lexical al numelui predicativ și, împreună cu acesta, planul semantic al subiectului gramatical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
asemeni verbelor predicative, prin flectivul din structura lor morfematică, funcția copulativă, actualizatoare gramatical, iar prin rădăcină actualizează conținutul lexical al numelui predicativ - complementul lor semantic indispensabil predicației, din perspectiva propriului lor conținut lexical (primar sau derivat): deven - foarte întunecoasă sem. lexicală Pădurea + ise - sem. gramaticală În funcție de (a) clasa la care aparțin și de (b) conținutul lor lexical, verbele copulative actualizează conținutul lexical al numelui predicativ și, împreună cu acesta, planul semantic al subiectului gramatical, din diverse perspective: • a opoziției realitate/aparență 20
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
actualizează conținutul lexical al numelui predicativ - complementul lor semantic indispensabil predicației, din perspectiva propriului lor conținut lexical (primar sau derivat): deven - foarte întunecoasă sem. lexicală Pădurea + ise - sem. gramaticală În funcție de (a) clasa la care aparțin și de (b) conținutul lor lexical, verbele copulative actualizează conținutul lexical al numelui predicativ și, împreună cu acesta, planul semantic al subiectului gramatical, din diverse perspective: • a opoziției realitate/aparență 20: El este om cinstit./ El pare om cinstit. • a opoziției static/dinamic (eventiv): Vremea este frumoasă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicativ - complementul lor semantic indispensabil predicației, din perspectiva propriului lor conținut lexical (primar sau derivat): deven - foarte întunecoasă sem. lexicală Pădurea + ise - sem. gramaticală În funcție de (a) clasa la care aparțin și de (b) conținutul lor lexical, verbele copulative actualizează conținutul lexical al numelui predicativ și, împreună cu acesta, planul semantic al subiectului gramatical, din diverse perspective: • a opoziției realitate/aparență 20: El este om cinstit./ El pare om cinstit. • a opoziției static/dinamic (eventiv): Vremea este frumoasă./ Vremea se face frumoasă. • a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dinamic (eventiv): Vremea este frumoasă./ Vremea se face frumoasă. • a opoziției identificare/semnificare: Pasărea este semnul libertății./ Pasărea înseamnă libertate. Dinamica general-particular, esențială în procesul de comunicare, implică în desfășurarea predicației prin predicat analitic două nivele: • conținutul semantic al termenului lexical devenit subiect este particularizat prin planul semantic global al predicatului analitic, cu originea în conținutul lexical al numelui: Pădurea este/pare/devine neliniștită/primitoare/ânverzită. • conținutul semantic al termenului lexical-nume predicativ este particularizat prin planul semantic al verbului copulativ: Pădurea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
libertății./ Pasărea înseamnă libertate. Dinamica general-particular, esențială în procesul de comunicare, implică în desfășurarea predicației prin predicat analitic două nivele: • conținutul semantic al termenului lexical devenit subiect este particularizat prin planul semantic global al predicatului analitic, cu originea în conținutul lexical al numelui: Pădurea este/pare/devine neliniștită/primitoare/ânverzită. • conținutul semantic al termenului lexical-nume predicativ este particularizat prin planul semantic al verbului copulativ: Pădurea este neliniștită pare devine * * * La cele două nivele: (1) al predicatului în ansamblu și (2) al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pata aceea de cerneală de pe mână.” (M. Preda) • supin: „Multe sunt de făcut și puține de vorbit dacă ai cu cine te înțelege.” (I. Creangă) b. Numele predicativ dezvoltat se realizează prin sintagme alcătuite din cel puțin doi termeni autonomi lexical, înscriși într-o relație de dependență; relația dintre termeni și mai ales conținutul lexical al termenului al doilea, subordonat, joacă rolul esențial în constituirea planului semantic al numelui predicativ și, prin predicatul analitic în ansamblu, la actualizarea,prin predicație, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
puține de vorbit dacă ai cu cine te înțelege.” (I. Creangă) b. Numele predicativ dezvoltat se realizează prin sintagme alcătuite din cel puțin doi termeni autonomi lexical, înscriși într-o relație de dependență; relația dintre termeni și mai ales conținutul lexical al termenului al doilea, subordonat, joacă rolul esențial în constituirea planului semantic al numelui predicativ și, prin predicatul analitic în ansamblu, la actualizarea,prin predicație, a planului semantic al subiectului gramatical: „Arald, tânărul rege, e-un rege singuratic.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
iar împlinirea planului său semantic se întemeiază atunci pe împlinirea mai întâi a planului semantic al nucleului predicațional al propoziției-nume predicativ: „Am rămas ce-am fost... romantic.” (M. Eminescu) f. Numele predicativ multiplu este alcătuit din mai mulți componenți (unități lexicale autonome sau unități propoziționale), intrați în relație de coordonare copulativă sau adversativă: „Mândră și vitează erai în bătaie, o țară română...” (Al. Russo) „Dar ceea ce nu știi poate e că el e nepotul și moștenitorul lui podesta din acest oraș
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
absolută), expresie a semanticii enunțului: Mihai trebuie să fi pierdut trenul, de n-a venit. vb. semiauxiliar + vb. predicativ Predicatul nominal compus are în structura constituentului prin care se realizează un verb semiauxiliar, un verb copulativ și un nume (unitate lexicală sau unitate propozițională) Verbele semiauxiliare exprimă: • modalitatea: „Măi tartorule, nu mânca haram și spune drept, tu ești Gerilă... Tu trebuie să fii, pentru că și focul îngheață lângă tine...” (I. Creangă) „Moftangiul (...) poate fi sărac sau bogat, prost ori deștept (...) el
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și lumea extralingvistică, se disting două categorii de predicate: a. predicatul absolut b. predicatul referențial a. Predicatul absoluttc "a. Predicatul absolut" În enunțul cu predicat absolut, se absolutizează planul semantic al relației de interdependență subiect predicat, concomitent cu absolutizarea semanticii lexicale a termenilor care realizează cele două funcții sintactice la nivel conceptual, în afara oricărei determinări cu originea în situația de comunicare. Din punct de vedere logico-semantic, enunțurile cu predicat absolut sunt expresia unor adevăruri axiomatice; semantica termenului-predicat și semantica termenului-subiect sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]