5,029 matches
-
căruțașul palavragiu chiar arăta să fi ajuns în acest stadiu. Înotând două ceasuri bune prin burniță și frig, căruța ne-a deșertat la marginea satului, pe o toloacă în care, pe două capre din scânduri, se încropeau pereții unei scene. Localnici și invitați se înghesuiau într-o casă de alături ca să „servească” câte un ou fiert și, la discreție, același vin acru. Am căpătat și noi, curățat de coajă, un ou și paharul plin cu care am ieșit afară la aer
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și le folosesc pentru tămăduirea unor „vătămă turi” mai ales a celor provocate de lăcomia, de abuzul de mâncări grase și greu digerabile. În sat, și în fața caselor, și în fundul grădinii, din spatele casei, ca și în „capul ogorului”, din afara satului, localnicii au plantat salcâmi. Deși salcâmul are țepi răutăcioși, deși lemnul lui e mai totdeauna strâmb și cioturos, el este plantat pentru că „se prinde” foarte ușor, rezistă la secetă, crește repede, iar lemnul său chiar și „verde” arde bine și focul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
stâng este amplasată comuna Scorțaru. Pe malul drept, la paroximativ 3-4 km. diatanță de comuna Domnița, se află comuna Râmnicelu, situată pe un „pisc” ce se înalță cu aproape cinci metri deasupra luncii, motiv pentru care localitatea este numită de localnici „Piscu”. Comuna Domnița avea în componența sa satele Boarca și Corbeni, situate cam la doi kilometri nord est de Domnița. Un drum care vine de la Brăila trece prin Domnița, pe la răsărit de Boarca și merge spre orașul Râmnicul-Sărat. Satul Boarca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mai mari decât laba piciorului meu cînd i-am probat de mi i-a cumpărat, dar tata tot mi i-a cumpărat, motivând că piciorul copilului mai crește și o să-i poarte mai multe ierni cu ciorap gros de lână. Localnicii aveau puțin pământ arabil-loturile inițiale date la împroprietărirea din 1864 fiind împărțite de urmași-, motiv pentru care toți țăranii lucrau „pe din două” în moșia boierului, cre șteau animale și păsări, mai ales oi și capre, mai puține vaci. Pentru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite cu tablă galvanizată, deși prin satele vecine majoritatea caselor erau acoperite cu stuf sau chiar cu paie de secară. Mămăliga, alimentul de bază al localnicilor, se mai făcea și din mei. Cultura meiului a dispărut, dar îmi amimtesc de meiul cultivat de bunicul meu, tata mamei. Ca hrană, pe lângă lapte, brânză și ouă se mai foloseau și multe fructe și legume. Carnea se mânca, de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Ignat”. Fără carne proaspătă de porc Crăciunul nu mai era Crăciun. Vara se consuma și pește proaspăt prins cu plasa în apele râului. în satul Boarca nu era apă bună de băut. Apa din fântâni era amară, sărată și sălcie. Localnicii, în deosebi femeile și tineretul, aduceau apă cu cobilița de la o fântână din afara satului, singura cu apă bună de băut. Iarna pe viscol și vara pe ploi torențiale era foarte greu de adus apă de la acea fântână. în ajunul sărbătorilor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
râului unde se uda și se degrada, iar de multe ori căruțele încărcate cu recolta care trebuia adusă acasă, se răsturnau chiar în apa râului. Pentru îndepărtarea acestei greutăți s-a construit, la Domnița, un pod „pe vase”, la care localnicii plăteau un fel de abonament anual, iar străinii plăteau pentru fiecare trecere, fie individual, „cu piciorul”, fie cu căruța. SATUL NOU Podul însă n-a însemnat o rezolvare totală și definitivă, pentru că toamna când apa îngheța, vasele trebuiau scoase și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
FRAȚII ȘI SURORILE TATEI MĂTUȘA ZAMFIRA în familia lui Ion și Șerbana Moise s-au născut șase copii: trei băieți și trei fete. Primul născut a fost tata. Sora cea mai mare, Zamfira, a fost căsătorită cu Gheorghe Gingărașu, un localnic; au avut cinci copii. Era bună gospodină, harnică, îndemânoasă la treabă, la lucrul de mână, la țesut, la împletit lâna, ambițioasă. Mi s-a părut totdeauna cam zgârcită și prea aspră cu copii ei. Avea stare materială bună. N-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Căram apă cu cobilița la casa parohială. în ruinele vilelor moșierului Manolescu Strunga, distruse de invazia sovietică, își aveau domiciliul obligator soții bătrâni și bolnavi Elvira și Petru Valter din orașul Roman. I am descoperit printre ruine, atenționat de un localnic, când mergeam cu aghiazma în Ajunul Bobotezei, a doua zi după prezentarea mea în parohie. Duceau lipsă de hrană și căldură. I-am ajutat. Ne-am împrietenit cu ei. Ne-au vizitat la casa parohială. Toată lumea a aflat de această
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cluj a fost coordonată de prof. Iuliu Moldovan. Ancheta a durat 53 de zile și s-a desfășurat în perioada 16 iulie - 14 octombrie 1940. În cele 41 de sate cercetate s-au înregistrat superstițiile, datinile și practicile folosite de localnici, respectiv 200 de descântece. De ce magia? răspunsul lui Gheorghe Pavelescu este foarte clar și convingător. Pentru a cunoaște mai bine mentalitatea românească. „Sufletul țăranului este plin de experiențe ancestrale, multimilenare, fiind stăpânit, uneori chiar torturat, de elemente arhaice care vin
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
onoare ale ultimului război: țărâna de la Jiu, unde au fost lupte cumplite. (scrisoare) „Am plecat din Craiova cu trenul pe Valea Jiului până la Filiași, de acolo, după toate informațiile ce le posedam și cu cele ce mi-au fost date de localnici, am mers în sus pe Jiu vreo 7 km, până la locul unde au fost luptele de la Peșteana și Țânțărei. De acolo, din colțul județului meu, de unde se împreună Doljul, Gorjul și Mehedințiul, am luat țărână, atât din malul Jiului, cât
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe fluviul siberian este un itinerar de inițiere, străbătut de personajul central, basarabeanul Ion Răutu, surghiunit la ieșirea din adolescență, o călătorie la capătul căreia se produce revelația, iluminarea supremă. Tânărul își vede semenii (paznicii Feighin și Sinenco, alți deținuți, localnicii siberieni), dedați îndeobște celor mai josnice fapte, ajungând în clipa maximei primejdii la o deplină umanitate. Faptul, repede uitat de cei în cauză, nu e mai puțin dătător de speranță și, ca atare, poate fi convertit în sens al vieții
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
partea de avere ce i se cuvenea și a plecat într-o țară îndepărtată, unde a risipit în scurt timp tot ceea ce avea, ducând o viață de plăceri. Ajunsese atât de sărac încât a fost nevoit să îngrijească porcii unui localnic și să râvnească la mâncarea acestora. Și-a venit însă în fire, s-a hotărât să se întoarcă la tatăl său și să-și ceară iertare pentru ceea ce făcuse. Tatăl l-a primit cu drag, s-a bucurat de întoarcerea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
unde am suferit și-o intervenție chirurgicală. M-au operat niște medici de excepție, care erau și ei arestați, doctorul Antoniu de la spitalul Witting din București. Și tot de acolo Îmi amintesc două Întâmplări nostime... Într-un an de Paște, localnicii au pus câte-un ou roșu și-o felie de cozonac... Au riscat atât de mult, Încât s-au dus noaptea unde munceam noi și au lăsat mâncarea. Altădată, când a fost prima colonie Stoenești, lucram Într-o localitate dintre
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
c-a fost un elev din liceu care să nu fi rămas cu un sentiment al Întâmplării străin de adevăr sau de ceea ce simțea În sufletul lui. Aci s-a câștigat foarte-foarte mult și s-a văzut latura curată a localnicilor, Încât n-o mai putut să facă nimic: degeaba o-ncercat să mai adune o’meni pe la săli, pe la cinematograf, că nu au reușit deloc-deloc să facă nimic, pentru că totdeauna se părăsea sala cu bătăi de picioare și alte treburi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pentru societate. E, toate treburile astea le-am aflat În anchetă, În proces și după proces. Concret, În ’44, când la data de 24 ianuarie se cânta „Hora Unirii” În piață. În horă, prinsă sub fanfara militară, erau așa: militari, localnici, elevi și studenți mai puțini, pe care i-a prins momentul acasă... Și dansam „Hora Unirii”. Mi-a pus-o În față la Securitate când am fost arestat: „Uite, noi de la ora aceea te-am urmărit și ne-ai apărut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de gînd să vină? Am dat de un telefon și dacă pot telefona, o voi face. Mi-este din ce în ce mai dor de voi. Cînd veniți să mă vizitați? Iată și cîteva indicații pe care vi le pot da: întrebați-i pe localnici unde este tabăra de pionieri, urcați pînă la castelul „Cutezătorii” și apoi luați-o pe niște trepte din curtea castelului pînă dați de cele trei vile. Eu stau în vila „Bradul” și vă aștept nerăbdătoare. A voastră fiică, Roxana Dărmănești
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lux” de la Lucica și Radu, alta de la profesorul Cantemir, o scrisoare de la Stețcu, un telefon de la „nenea Jean” și, adineaori, încă unul de la Domnul Ciopraga, plecat spre Tescani împreună cu familia Husar, au mai îndulcit impresia dezagreabilă de la primele ore. Dintre localnici, Nicu s-a dovedit cel mai prompt. Cert, nu-mi place să fiu firitisit, dar nici ignorarea nu-mi priește. Zilele onomastice și cele aniversare verifică anumite constante, soliditatea amicițiilor. În fiecare an vezi pe cine mai poți conta, în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
1972, p. 65; Traducere de H. Mihăescu). *O greșeală de tipar care provoacă hohote de rîs și sancțiuni: putina metafizică în loc de puțină metafizică. *Ajuns pe insula Capri, doctorul Gheorghe Popovici I, chirurg eminent, a avut următorul dialog cu unul dintre localnici: - Nu sînteți rus? - Nu. - N-am văzut niciodată un rus. Cum arată un rus? - Așa ca mine”. *La obișnuita întrebare „Ce mai faceți?”, un fost lector al școlii de Partid, Chiriloae, pensionat recent, mi-a răspuns (vorbe care trădează o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
caracter intim, prietenesc și unii din ei trăiesc și-mi scriu și azi. De asemenea 470 Inițiativa reapariției „șezătorii” a pornit din Fălticeni. 471 Doamna putea să aștepte mult și bine, totul depinzând de buna sau proasta dispoziție a unor localnici de a pune mâna pe condei. 472 Apatia pe care n-o Înțelegea profesorul, se datora și capriciilor lui Ticu Toporaș, publicist din Fălticeni, specializat În a tulbura oamenii, În a-i pune pe drumuri și apoi de-a abandona
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mai demult și vedem că s-a reluat. Lăsați țăranii să producă cât vor fără să-i obligați la cote pentru fondul de stat și o să vedeți că o să fie destule produse. Vă dau un exemplu: în stațiunea balneară Borsec, localnicii, destul de numeroși, aveau fiecare câte o vacă sau două și toată stațiunea era aprovizionată cu lapte de ei. Li s-au pus însă cote așa de mari, încât au fost forțați să-și vândă vacile și stațiunea a rămas fără
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
La toate acestea se adaugă faptul că la niciun hotel nu sunt rezervate locuri de parcaj pentru mașinile turiștilor străini care au achitat zeci de dolari pentru o cameră în hotelul respectiv. Eventualele locuri de parcaj sunt ocupate de mașinile localnicilor, spre exemplu, ale constănțenilor care fac plajă la Mamaia sau de turiștii români care s-au cazat la diverși particulari. Când străinul vrea să urce în hotelul lui să se schimbe sau să-și ia ceva, nu găsește loc de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cunoscut un șofer care a avut la activ șapte încercări de trecere a frontierei. Cea de a opta, și ultima, l-a adus în lumea liberă. Cert este că toate reușitele n-ar fi fost posibile fără ajutorul tacit al localnicilor, care, într-un fel sau altul, mijlocesc aceste evadări, pentru că altfel n-ar trece nici pasărea în zbor pe acolo. Atunci când m-am referit la riscuri, m-am gândit la o întâmplare semnificativă pentru starea de încordare din zona de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu-i în toate mințile. Dacă ar fi după el, ar ciopârți tot ce-i iese-n cale. Absolut tot. — S-a născut în oraș? — Nu. Cred că a fost adus special. Îi place grozav să ardă animale moarte. Nici un localnic n-ar fi capabil de așa ceva. Cum vine iarna, cum se apucă de incinerări. Și are ce arde, nu glumă! Azi-dimineață au murit trei. Umbra începuse și ea să scormonească pământul. Era tare ca piatra. Am auzit o păsărică ciripind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și constituie un factor determinant în geometria variabilă în timp și spațiu a acestora. Nu trebuie subevaluat însă nici rolul acestor „geografii sociale”, cu frontierele lor specifice între unități de apartenență, ce constituie soluții strategice de „lungă durată”, la care localnicii țin și pe care tind să le reproducă cutumiar în măsura posibilului. După cum remarca și Max Weber, există însă și relația inversă, care face ca „economia să suporte ea însăși influența unor legi structurale proprii comunității în cadrul căreia se dezvoltă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]