4,609 matches
-
și gâfâind și el era decis să facă o impresie cât mai bună. Deci strânse din dinți, își astupă nasul și spre ușurarea lui, urcușul a fost rapid și netraumatizant. Apoi, a trebuit să se confrunte cu un coridor întunecat, luminat doar de o serie de becuri slabe de 40 de wați care îl făcea să uite de soarele strălucitor al după-amiezii de sâmbătă pe care-l lăsase afară; dar chiar în clipa când era cât pe-aci să se rătăcească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mă retrag? Mark arătă spre Lucila și făcu cu ochiul. Graham dădu din cap și plecă de la masă. Au urcat la etaj într-un mic dormitor incomod, în care patul era nefăcut și recent folosit. Camera era curată, dar slab luminată și neelegantă. Pe covor erau pete de sânge, care păreau a fi acolo de mult timp. De îndată ce se închise ușa, Lucila începu să se dezbrace. Păru uimită când Graham îi ceru să înceteze. Îi spuse că nu voia să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
accident urât De îndată ce Michael a încercat să ridice mânerul imens ruginit, a descoperit că ușa s-a deschis prompt, de la sine. A pășit înăuntru și s-a uitat în jur. Se afla într-un hol întunecat, cu pardoseală de piatră, luminat doar de patru sau cinci lămpi fixate sus pe pereții din lambriuri de lemn, cu tapiserii jerpelite și picturi în ulei, care contribuiau la imaginea crepusculară. Erau uși pa ambele părți și drept în fața lui, o scară lată de stejar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
un aer superior: — Conrad a fost avansat acum câteva luni - la ordinele lui sir Peter. Înlocuirea lui nu prea e de... — Credeți că ar putea să mă ducă mâine la o plimbare, când vine pe aici? strigă Tabitha, cu ochii luminați se speranță. Îmi plac avioanele, știți asta. Ce marcă e? — Un Bucaneer, spuse Hilary. — Lake LA-4200, presupun. Cu motor Avco Lycoming de patru cilindri? — Tacă-ți gura, babă nebună! Hilary luă un strugure din fructieră și începu să-l plimbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
strat suplimentar de ruj strălucitor, mai Împrăștiase ceva pudră pe obraji, iar acum Îmi făcea semn să-mi termin treaba. Am Înhățat punga cu ziare și le-am scuturat grămadă pe o măsuță din biroul Mirandei, un fel de birouaș luminat separat, unde Emily Îmi spusese că Miranda stătea uneori cu orele și examina pozele făcute la ședințele cu fotomodelele. Dar tot acolo Îi plăcea să-i fie puse și ziarelele, și mi-am consultat din nou carnetul de notițe, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de ani, Îmbrăcați după ultima modă, care păreau a lucra la bănci sau reviste, plus un număr apreciabil de designeri, fotografi și fotomodele, așa, ca să facă melanjul mai picant. În spatele casei se zărea o terasă mică și elegantă din piatră, luminată toată cu lumânări albe, unde un violonist cânta Încetișor, și am aruncat o privire afară. Am recunoscut‑o imediat pe Anna Wintour, care arăta absolut trăsnet În rochița crem și cu sandalele Manolo cu mărgele. Vorbea animat cu un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Nu-i Piccadilly... Reggie curățase mașina Înainte de a pleca, scoțînd toate petalele și smocurile de iarbă care se scuturaseră de pe gardurile vii. Înghiontise fluturele cu degetele, pînă cînd acesta tremurase și Își luase zborul. Viv Își Întoarse privirile spre vitrinele luminate ale magazinelor, spre cutiile cu ciocolată și fructe false, la sticlele de parfum și lichior - aceeași culoare a apei folosind la fel de bine, probabil, pentru „Nights of Parma“ și „Irish Malt“. Mașina se mai mișcă un centimetru. Ajunseră lîngă un cinematograf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pe scara de incendiu. Își aminti cu stătea Întinsă pe divan În timp ce Julia lucra la o masă delabrată la lumina unei singure lumînări - mîna ei odihnindu-se pe pagină părea că leagănă flacăra, palma - o oglindă, iar fața ei frumoasă - luminată... Apoi, În cele din urmă, venea În pat, după ore de scris, și se Întindea obosită, dar fără somn, distrasă și distantă. Uneori Helen Îi punea mîna pe frunte și i se părea că simte cuvintele care se Înghesuiau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
E bătrîna doamnă Parry? A murit? — Plecați de-aici! — O, Doamne! Încă se văita femeia În timp ce-și croia drum printre ruinele apartamentului ei. În ambulanță erau patru paturi suspendate din metal, de genul celor din adăposturi. Era slab luminată, fără nici o sursă de căldură; Kay mai puse o pătură pe bătrînă și o legă cu o curea din pînză, apoi Îi puse o sticlă cu apă fierbinte sub genunchi și Încă una lîngă tălpi. Mickey Îl aduse pe bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sînt femei, bătrîni și copii. — E groaznic. Oameni forțați să ducă o viață de cîrtițe. Ca În Evul Mediu. Mai rău chiar. Ca-n preistorie. Într-adevăr, era ceva primar pe figurile copleșite ale celor care bîjbîiau spre gura slab luminată a metroului. Puteau fi, foarte bine, milogi sau neguțători, refugiați dintr-un alt război, tot medieval, sau dintr-un război al viitorului, așa cum și-l imaginase H. G. Wells sau vreun alt scriitor mai ciudat... Apoi Helen surprinse frînturi din conversația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
bătînd la fiecare ușă. „Raiduri! Raiduri, fetelor!“ După aceea, fiecare locatar Își croia drum spre subsol În ordine și cu mult calm. Dar subsolul arăta la fel ca oricare alt adăpost - era foarte friguros, lipsit de aer și foarte slab luminat; uneori, fetele mai vioaie din casă - cele cu care Viv nu avea aproape nimic În comun, fetele pentru care acest stil de viață era un alt gen de pension - Încercau să inițieze jocuri sau runde de cîntece vesele. În ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Law, Stareța Maicilor Superioare, să mă Înscrie În Asociația Părinților și Profesorilor. Nu, de fapt, nu e adevărat, știu exact ce a fost În mintea mea: că voi putea pretinde timp de o oră, Într-o sală de clasă prost luminată și supraîncălzită, că sunt o mamă ca oricare alta. Când președintele pomenește de Roy, portarul care lipsește, vreau să pot zâmbi ca o cunoscătoare. Vreau să mârâi când cineva pomenește de serbarea de vară - e deja acea perioadă a anului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
căpățâni de pepeni, îndesându-și bancnotele în chimir, până a le da doctorilor, care scoteau, iarăși, cu o siringă lungă, lichide roșii, din pântecele Iustinianei. Păun dădea și de pomană, totdeauna, mai cu seamă miercurea și vinerea și în zilele luminate. Dădea din bostănăria îngrădită de spini și păzită de frica dulăilor ciobănești, cât voiau să ia văduvele din Goldana și invalizii de război, care veneau, pe malul Gegiei, în mantale ponosite, sprijinindu-se în cârje. Da' tot se cunoaște că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ușă, oferind un interior de living-room, dominat de două ferestre orientate spre lărgimea Bărăganului, aranjate cu prețiozitatea vicioasă a unei nimfomane înveterate. Cerșetorul din vagonul-restaurant (în fine, Vladimir se dumiri de unde îl cunoștea salvatorul-taximetrist) trecu prin holul tăcut, pustiu și luminat discret, pe lângă tejgheaua de stejar de la recepție, unde nu se arăta nimeni, îl ajută să urce pe scara de marmură colorată, conducându-l, ca un obișnuit al casei, direct într-un apartament familial, cu draperii identice celor din birourile demnitarilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
coate și genunchi către gangul din apropiere. Oprit din fugă, Marius ridică în brațe femeia aproape leșinată. Aplecat de spate, începe să alerge pe strada dreaptă și lungă, parcă fără de sfârșit, către intrarea în adăpostul antiaerian. În sfârșit, ajunge. Interiorul luminat doar de un bec minuscul, roșiatic, este populat cu fețe crispate, încordate în așteptarea a ceea ce se pregătea să vină. În hruba veche și afumată, care în nici un caz nu-și merita numele de adăpost antiaerian, persistă un miros greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lui Felix. Novăceanu nu este găsit nicăieri. Plutonierul Caraiman are șira spinării ferfeniță. Undeva în lungul cărării soldații sapă în pământul tare o groapă lată, cât mai adâncă să nu ajungă lupii la ei. "...odihnește sufletul răposaților robilor Tăi, în loc luminat, în loc cu verdeață, în loc de odihnă, de unde au fugit durerea, întristarea și suspinarea ..." murmură cântat tânărul preot militar lângă năsălia improvizată din câteva scânduri, unde se află întinși cei trei. Cineva înlăturase de pe fețele morților negreala cheagurilor uscate de sânge, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de față cu grefierul, după care i se Înmîna actul pentru a-l semna. Asemenea „instrumentări”, nu numai pentru testamente (cum se chemau În limbaj juridic), Încheiau și descheiau parte din multiplele, infinitele raporturi sociale, cele mai multe săvîrșindu-se În afara pretoriului instanțelor, luminate numai de buna-credință a celor În cauză. Prin intermediul acestor acte se Înnodau și deznodau chiar fără știința lor, destinele, neprevăzute Încă, ale atîtora dintre ei, pe care, dacă erai chemat, le prezidai Într-un ritual sumar de procedură, ce trecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
s-o rupă. Domnul Pavel Își dovedise „superioritatea”, biruise, simțea, știa asta, motiv pentru care era mîndru, o mîndrie secretă, dar pentru care nu-ți trebuie o anume perspicacitate ca s-o observi. - Am dreptate, domnule judecător? Întrebă el după luminata pauză a victoriei, așteptînd confirmarea de care nu se Îndoia. Eu mă gîndeam că tot ce spusese, deși era un adevăr cunoscut de toți, rostirea lui „În public” constituia „Infracțiune politică”, deoarece era considerată nu ca un adevăr de neînlăturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
și penale, cu care te liniștești, unele din ele sînt la fel de ticăloase, ca și acelea la care te referi, care aparțin altor competențe, și pe care, vrei nu vrei, le aplici. Ce spune atunci conștiința ta pe care o vrei luminată? Mă simții oprit; nu-mi găseam răspunsul, deși se afla În mine, cețos, compensator, sau fals compensator și nu-l puteam formula. Nu puteam sau nu Îndrăzneam? Ce se Întîmplă? Ce profesiune este asta În care cred, am crezut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
decît prejudicia atît percepția corectă a valorii estetice, cît și a celorlalte valori angrenate în discursul consacrat unui creator prin natura lucrurilor aparținînd unui popor și îndeobște și unei confesiuni. Să subliniem că asemenea derapaje nu pot decît contraveni mentalității luminate, de tip exemplar occidental, lealității străine de partipriuri și recriminări injuste a lui Mihail Sebastian. Cartea "de recitire" a lui Constantin Trandafir, elaborată cu "destulă rigoare" dar și "eseistică", înfățișînd o "voință de libertate bine distribuită" în analiză, după cum singură
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
necredință, a călcat porunca ce i-a fost dată, ascultând mai bucuros sfatul celui viclean. Fericitul Augustin spune: „Acela care te-a creat, omule, fără de tine, nu te va mântui fără de tine“. Astăzi este începutul bunei voințe a lui Dumnezeu, „luminat se arată Fecioara și pe Hristos tuturor îl vestește“. Creștinii i se adresează Fecioarei Maria: „Bucu- ră-te, plinirea rânduielii Ziditorului! “, căci la vârsta de trei ani Maria este „aleasa Tatălui“; fiica lui Ioachim și Ana este dusă în Templul din
Agenda2005-47-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736]
-
în fața majorității electoratului (pentru o tipologie detaliată, vezi Linz, 1975). Tradiția europeană nu este cea a statului democratic, ci a celui nedemocratic. Statul european modern a fost creat pentru a exercita autoritatea în numele unui despot mai mult sau mai puțin luminat, precum Ludovic al XIV-lea al Franței sau Frederic cel Mare al Prusiei. El nu a fost creat pentru a fi în slujba poporului, ci a puterii: să mențină ordinea, să protejeze proprietatea, să adune impozitele și să pregătească armata
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
mâna care-i lovește, atunci desigur că acte de rezistență n-ar avea loc defel și-ar fi o dovadă puternică că Austria e pe deplin jidovită, ceea ce ne place a n-o crede în chiar interesul vecinilor și al luminatei clase domnitoare: On s'appuie, Sire, sur ce qui resiste. Nu elementele moi ca ceara, cari cedează fără murmură oricărei întipăriri, nu indivizi mânați de interese mici și lesne de îndoit după vânt, nu capete cari se pleacă cu înlesnire
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe care o egalitate rău înțeleasă i-au adus să hotărască soarta averilor, a păcii, a civilizației franceze. Carey, ni se pare, spune că toată civilizația omenească se află într-un vecinic pericol. împrejurul micului cerc de oameni într-adevăr luminați și binevoitori sânt milioane de oameni pe cari dorința de câștig, ambiția și invidia, daca nu instincte și mai de rând, îi face totdauna gata de a răsturna tot ce există. Căci masele n-au niciodată alte tendințe decât negative
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Acest guvern neutru se credea că va împăca pentru câtăva vreme insolenta majoritate a Camerei, care, știind bine că atât Senatul cât și capul statului e în contra ei, voiește să impuie totuși voința maselor inculte, din cari au ieșit, voinței luminate a claselor superioare. Senatul a decis a asculta, înainte de a alege un nou senator, programa cabinetului Rochebouet. Ministrul prezident, generalul Rochebouet, a făcut deci în Senat următoarea declarație: În urma dezbaterilor ultime din amândouă Camerile, mareșalul-prezident a încredințat ministeriul unor oameni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]