5,376 matches
-
învățământul,înființează seminarul de la Socola, trimite tineri dotați la studii în străinătate printre care și pe Gh. Asachi, duce o susținută activitate de tipărire a cărților, participă la întocmirea Regulamentului Organic în 1828. În 1842 demisionează și se stabilește la Mânăstirea Slatina, ducând o viață aureolată de legendă. Nu este un literat dar a contribuit la crearea unei atmosfere prielnice dezvoltării culturii și literaturii în Moldova. Dionisie Bejan Veniamin Costache președintele Adunării Naționale Române din Bucovina Ion Heliade - Rădulescu (1802 - 1872
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vieții și lucrărilor harnicului cercetător. Până atunci, sub titlul „Cei care au creat România” dl. N. Iorga așează între alți fruntași cărturari și pe preotul Dimitrie Dan, diaconul. „Același, din aceeași generație care sa consacrat mai mult trecutului moldovenesc de mânăstiri și biserici, preotul Dimitrie Dan a trecut neobservat la cele veșnice... Istoria, desigur, se face cu unii din aceștia.” (Cronica din revista „Tudor Pamfil” nr.1 6/1928, reprodus din Neamul Românesc din 6 ianuarie 1928). * Voința poporului Voința Poporului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
O. Tarangul, I. Grămadă, V. Greciuc, R. Dăianu, V. Loichiță, I. Agârbiceanu, Const. Morariu, I. CocirlăLeandru, A. Cotruș, T.Murășan, G. Vedeanu. Câteva teme: Istoricul și activitatea Academiei ortodoxe din Cernăuți”, „Privire generală asupra literaturii beletristice românești”, „Un odor din Mânăstirea Sucevița” ș.a. * Almanachul Literar pe anul 1903 era realizat de „Întrunirea academică română Bucovina”, la Societatea tipografică Bucovina, Editură proprie, care în prefața, nesemnată, spune că lucrarea „va avea menirea să fie răspândită și citită în fiecare cabinet de lectură
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Junimea literară, a fost liderul de opinie și unul din organizatorii ziarului Bucovina de după iulie 1941, primredactor la Bucovina literară, redactor șef la Deșteptarea, revistă bilunară de îndrumare a căminelor culturale, profesor la școlile românești, director de cămin cultural la Mânăstirea Horecii. După ani de succese devine un înfrânt în literatură și ziaristică, ca și în viața personală. Cu trei facultăți ca pregătire, cu o activitate bogată, insuficient cunoscută de cei veniți mai târziu în literatură, ziaristul agresiv și scriitorul militant
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți, Tipografia la E. Viniardz, 1854, 15 cm. Calendarul apare între anii 1841-1873 cu titlul : Calendariu pentru Bucovina la Cernăuți și Leov, imprimat de I. Ekhardt. Era întocmit de Porfirie Dimitrovici, dascăl la școala moldovenească din Chișinău și ieromonah la Mânăstirea Putna între anii 18411847, de Samoil Morariu - Andrievici (1848-1873). Între anii 18741885 titlul: Calendariu. Între anii 1888-1913 titlul: Calendariul Poporului Bucovinean. Între anii 1841 - 1859 a avut drept colaboratori, mai ales cu versuri, pe Morariu - Andrievici Silvestru. „Cocoșul curcănit” este
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cel Bun (1402), moartea domnitorului moldovean Alexandru cel Bun și depunerea rămășițelor lui în biserica catedrală din Rădăuți (1433), aflarea tiparului ( 1441), suirea pe tron a fericitului și neuitatului Domn al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1457), zidirea mânăstirii Putna prin Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1466), bătălia cea mare la Codrul Cosminului (acum Ceahor, Molodia), între 80.000 de poloni sub regele Albert și 40.000 de români sub Ștefan cel Mare (1497), moartea neuitatului Domnitor al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Focșani la Dorohoi, Țara-i plină de ciocoi.” Îndrăzneala îi fu mare de a emite o asemenea idee întro epocă de aristocrație, precum era sub domnia lui Mihail Sturdza! Autorul dramatic a plătit cu un exil de două luni la Mânăstirea Soveja. Fosta însă el condamnat de vreun tribunal? „Nicidecum! Pe atunci... Domnul era legea!” (p.149) „Revista română” din București a tipărit în coloanele sale „Jurnalul unui prisonier „ scris de A. Russo la Mânăstirea Soveja, unde fusese exilat sub domnia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un exil de două luni la Mânăstirea Soveja. Fosta însă el condamnat de vreun tribunal? „Nicidecum! Pe atunci... Domnul era legea!” (p.149) „Revista română” din București a tipărit în coloanele sale „Jurnalul unui prisonier „ scris de A. Russo la Mânăstirea Soveja, unde fusese exilat sub domnia lui Mihail Sturdza”, scrie Vasile Alecsandri amicului său „A” în Foaea Societății... nr.5/mai, 1868, pg. 125-126. Revista s-a editat până în decembrie 1869. Dacă facem abstracție de ortografia revistei, influențată de sistemul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Morariu, Aurel Morariu, I.E. Torouțiu, G. Rotică, dr. Gheorghiu, Emilian Slușanschi și câți alții”... Scrutând viitorul redacția Junimei Literare nota în nr. 112/1939: ...”Cu acest număr Junimea Literară, care nu e nici cenaclu, nici revistă pentru câțiva inițiați, ci mânăstire voievodală, cu slujitori de elită, dar cu ușile deschise larg pentru toți care îi respectă cultura și iubesc frumusețile cugetului și graiului românesc.”... * Junimea Literară, revistă de literatură, artă, știință, sub conducerea unui comitet de redacție. Director I. Nistor. Secretar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
proză populară: Simion Florea Marian (Poiana Negrii - legendă, în nr. 1/1886; Ștefan Vodă, nuvelă din popor în nr.2/1886). În nr.14/1886, la rubrica Știri mărunte se anunța înrăutățirea stării de sănătate a lui Eminescu, internat la Mânăstirea Neamț. Din Convorbiri literare (1867-1944) sunt republicate: poeziile scrise de Eminescu „De ce nu-mi vii” (nr.21/1887) „La steaua” (nr.22/1887), „Ce e amorul „ (nr.12/1887), „Atât de fragedă” (nr.1/1888), „Somnoroase păsărele” (nr.13/1887
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
naționalitate” pentru că „jugul balaurului de Metternich i-a apăsat cu totul”; tot în martie 1848 preoții și călugării din Bucovina - după ce prin ordonanța împăratului Iosif al II-lea din 29 aprilie 1786 le desființase lăcașurile de cult, reducândule la 3 mânăstiri - Putna, Sucevița și Dragomirna, dar și ele expropriate de pământuri, odoare și alte bogății - nemulțumiți de componența și corupția Consistoriului ortodox din Cernăuți, fac o întrunire în cadrul căreea cer: autonomia bisericii ortodoxe, democratizarea sistemului de conducere, înlăturarea funcționarilor străini din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Cernăuți s-a format la Școala lui Aron Pumnul, apoi la Viena. Și a revenit des la locul de odihnă veșnică a profesorului său: în 1870 la Putna, cu ocazia aniversării împlinirii a 400 de ani de la sfințirea altarului mânăstirii, în 1875 când se aniversa centenarul răpirii Bucovinei, împrăștiind mai multe exemplare din broșura „Răpirea Bucovinei” scrisă de Mihail Kogălniceanu, în 1885 într-o vizită prietenească... Cernăuțiul este locul unde s-a lansat literar poetul ardelean Lucian Blaga - talentul acestuia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
probabil ca și Nae Ionescu, confunda ortodoxia cu românismul - mai bine zis voia, Îi convenea să creadă acest lucru, Împingând În suferință, În underground, o istorică instituție românească, iar pe capii ei la Canal, În pușcării directe sau deghizate În mânăstiri. (Episcopul de Cluj, Iuliu Hossu, semnatar al declarației de unire a Ardealului cu Vechiul Regat, la Alba-Iulia, la 1918, a murit În pușcărie, la Aiud, unde a fost Învestit de către Vatican cu demnitatea primă În clerul românesc, de Cardinal!Ă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
formau o treime din populație (pe la 1900 erau chiar jumătate), proporție Întâlnită și În alte orașe. Bucovina, cea mai nordică provincie a țării (Împreună cu Maramureșul), adăpostește Într-un poetic decor de dealuri și păduri vechea capitală a Moldovei — Suceava —, precum și mânăstiri din secolele XV-XVII, astăzi, pe lângă funcția lor religioasă, puncte de atracție turistică (vestite Îndeosebi pentru bisericile acoperite cu fresce În exterior). Anexarea la Austria a complicat alcătuirea etnică a acestui vechi pământ moldovenesc. La 1930, românii formau 44,5% din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mulțime de elemente specifice: costumul, dansul, arta religioasă și populară, Îndeosebi meșteșugul cioplitului În lemn... Sunt faimoase porțile sculptate maramureșene sau, și mai impresionante, bisericile construite În Întregime din lemn, cu turle Înalte și zvelte. Alături de Delta Dunării și de mânăstirile din Bucovina, peisajul maramureșean este una dintre imaginile cele mai originale și mai autentice pe care le oferă România. O singură țară, zece regiuni. Zece regiuni, o singură țară. România este o sinteză, rezultată dintr-o mare diversitate. Pentru a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
construiască, fiindcă În România nu tot ceea ce se proiectează se și realizează). Până și prim-ministrul Radu Vasile nu a găsit alt loc unde să negocieze cu minerii care porniseră un nou marș asupra Bucureștiului (la Începutul anului 1999) decât Mânăstirea Cozia, cu medierea Bisericii! Și, În sfârșit, alegerile din 2004 s-au desfășurat Într-o notă religioasă cât se poate de vizibilă. Aproape toți candidații la președinție, mai importanți sau mai mărunți, au ținut să pună În evidență relația lor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
origine; ei au venit din părțile Indiei, fiind menționați În ținuturile românești În secolul al XIV-lea. Nu numai „rasa“, dar și condiția socială i-a deosebit de români. Au fost timp de secole robi, pe moșiile domnești, boierești și ale mânăstirilor. „Dezrobirea“ țiganilor s-a petrecut, În țara Românească și Moldova, spre mijlocul secolului al XIX-lea (cu puțin Înaintea eliberării sclavilor negri din America). Odată liberi, mulți țigani au rămas În sate, dar În cartiere locuite doar de ei, neamestecându-se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dealuri, mai bine zis coline, cu altitudinea, față de firul apei, de 15-20 de metri. Pe aceste modeste Înălțimi, deasupra Dâmboviței, s-au construit câteva dintre cele mai simbolice edificii religioase ale Bucureștiului: În sensul curgerii râului, de la apus spre răsărit) Mânăstirea Cotroceni, Mânăstirea Mihai Vodă (ctitorie a lui Mihai Viteazul de la sfârșitul secolului al XVI-lea), Mitropolia (mijlocul secolului al XVII-lea), Mânăstirea Radu-Vodă. În mod curios, reședința domnească n-a fost așezată Într-o poziție dominantă, ci jos, În apropierea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
bine zis coline, cu altitudinea, față de firul apei, de 15-20 de metri. Pe aceste modeste Înălțimi, deasupra Dâmboviței, s-au construit câteva dintre cele mai simbolice edificii religioase ale Bucureștiului: În sensul curgerii râului, de la apus spre răsărit) Mânăstirea Cotroceni, Mânăstirea Mihai Vodă (ctitorie a lui Mihai Viteazul de la sfârșitul secolului al XVI-lea), Mitropolia (mijlocul secolului al XVII-lea), Mânăstirea Radu-Vodă. În mod curios, reședința domnească n-a fost așezată Într-o poziție dominantă, ci jos, În apropierea Dâmboviței, pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
construit câteva dintre cele mai simbolice edificii religioase ale Bucureștiului: În sensul curgerii râului, de la apus spre răsărit) Mânăstirea Cotroceni, Mânăstirea Mihai Vodă (ctitorie a lui Mihai Viteazul de la sfârșitul secolului al XVI-lea), Mitropolia (mijlocul secolului al XVII-lea), Mânăstirea Radu-Vodă. În mod curios, reședința domnească n-a fost așezată Într-o poziție dominantă, ci jos, În apropierea Dâmboviței, pe malul stâng; s-ar putea ca inițial să fi fost Înconjurată cu apă. Mai vechiului palat al lui țepeș i-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Brâncoveanu. Apoi, pe parcursul secolului al XVIII-lea, palatul s-a deteriorat și a căzut În ruină, ajungând adăpost pentru vagabonzii orașului. Alexandru Ipsilanti și-a Înălțat În 1775-1776 un nou palat, de data aceasta deasupra Dâmboviței, ceva mai sus de Mânăstirea Mihai Vodă. Dar noua reședință a rezistat și mai puțin. A fost abandonată după ce a ars În câteva rânduri, rămânându-i numele de „Curtea arsă“. Se mai păstraseră doar fundațiile, care au dispărut și ele. În schimb, pot fi vizitate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și Încremenit Într-o perfecțiune de piatră. A Început prin a nimici partea cea mai veche a Capitalei.<endnote id="4"/> Nimic nu mai trebuia să rămână (faza de maximă intensitate a demolărilor o reprezintă anii 1984-1986). A căzut (incredibil!) Mânăstirea Mihai Vodă, simbol al orașului, ctitoria lui Mihai Viteazul, domnitorul preferat al lui Ceaușescu. Dar nici Mihai Viteazul nu-i mai putea face umbră, și cu atât mai puțin i s-ar fi permis unei mânăstiri să strice perspectiva mărețului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1984-1986). A căzut (incredibil!) Mânăstirea Mihai Vodă, simbol al orașului, ctitoria lui Mihai Viteazul, domnitorul preferat al lui Ceaușescu. Dar nici Mihai Viteazul nu-i mai putea face umbră, și cu atât mai puțin i s-ar fi permis unei mânăstiri să strice perspectiva mărețului său palat. Biserica mânăstirii, ce e drept, a fost cruțată și deplasată cu două sute de metri, pentru a fi ascunsă Între blocuri. A fost distrus cel mai pitoresc cartier al orașului, așezat pe coline, case vechi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al orașului, ctitoria lui Mihai Viteazul, domnitorul preferat al lui Ceaușescu. Dar nici Mihai Viteazul nu-i mai putea face umbră, și cu atât mai puțin i s-ar fi permis unei mânăstiri să strice perspectiva mărețului său palat. Biserica mânăstirii, ce e drept, a fost cruțată și deplasată cu două sute de metri, pentru a fi ascunsă Între blocuri. A fost distrus cel mai pitoresc cartier al orașului, așezat pe coline, case vechi cu grădină, biserici, mânăstiri... Zeci de mii de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mărețului său palat. Biserica mânăstirii, ce e drept, a fost cruțată și deplasată cu două sute de metri, pentru a fi ascunsă Între blocuri. A fost distrus cel mai pitoresc cartier al orașului, așezat pe coline, case vechi cu grădină, biserici, mânăstiri... Zeci de mii de oameni au fost evacuați. Dar nu numai casele au dispărut, ci și dealul. Ceaușescu l-a ras până la temelie. Pe un teren gol și plat, și-a putut Înălța astfel palatul viselor sale. A fost un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]