15,061 matches
-
București, a efectuat turnee de concerte prin țări cum ar fi: Anglia, Danemarca, Suedia, Olanda, Ungaria, Iugoslavia, China, Mongolia, Coreea. Cântece ca „La izvor la izvorele”, „Dorul badii mă ajunge”, „Mărie, Mărie”, „Bună sara dragii mei”, „Ana mea, draga mea”, „Maică dac-ai fi știut” și altele au peregrinat iubirea în atâtea colțuri de țară și de lume...! Doinitoarea Ana Pacatiuș a transferat cu propriul suflet binele sufletesc al melosului bănățean în întreaga lume fără hotare, universalizându-l în iubire! Este una
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
care au interpretat o piesă blasfemiatoare la adresa lui Dumnezeu. Formarea unei civilizații depinde de sensul pe care îl dă un popor vieții și atitudini față de ea. Creștinul-ortodox trebuie să se raporteze continuu la Dumnezeu, la poruncile și la harul Său, la Maica Domnului, la slujbele Bisericii, la sfinți, la sfintele icoane, la sfintele moaște și la sfânta cruce - care sunt elemente distinctive ale conștiinței sale și trebuie să aibă ca țel al vieții curățirea de păcate, mântuirea sufletului, fericirea veșnică, îndumnezeirea. Modelul
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
CRISTOS, să lupt cu toată puterea ființei și a minții mele, ca Adevărul să fie scos din apele murdare în care-l îngropaseră fariseii comuniști, să dau omenirii nestemate din folclorul nostru, să nu preget niciodată în a curăți Grădina Maicii Domnului de buruienile răului.” Cu greu mai puteam să-mi potolesc emoția ce mă cuprinsese, fiindcă nu trecuseră mai mult de două minute de când eram sub imperiul vrăjii magicianului sunetelor celeste, care cânta cu atîta sensibilitate și dăruire de om
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
De-acasă când ai plecat,/ Durere-n urmă-ai lăsat,/ Toți vecinii te doresc, / Fetele mi te iubesc,/ Și mă-ntreabă fiecare,/ Dacă ai trimis scrisoare/”. Venit din lumi necunoscute, abia se aude glasul fiului rătăcitor, cel răpus de dor: „Maică, dragă, scumpă, știu că-n sărbători,/ În odăia-ntunecată, evlavioasă, ai aprins/ Sfânta candelă, curată... pentru călători;/ Pentru mine te-ai rugat, la Cristos ai plâns./ Inima bună îți spune că eu, cel plecat în lume,/ Mă topesc de dorul tău
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
Ai să vin la tine, mai rabdă puțin!/ Dumnezeu cel drept ... mă va ajuta:/ Vom sta împreună, n-oi mai fi străin”. Un tremolo duios, tril de pasăre măiastră, reia naiul care plânge odată cu fiul cel departe de casa părintească: „Maică, măiculița mea! Pâinea, miere, de-ar avea,/ Apa vin de s-ar făcea ... Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună./ Amară pâine manâncă,/ Dorul de țară-l usucă ... Dor și numai dor
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
sfânt. Cele două instrumente muzicale ne vorbeau într-o armonie deplină, pe note grave, apoi în registru pianissimo și din nou se detașa acel strigăt repetat al durerii omului într-o lume efemeră: „În vinerea Paștelui,/ Când e chinul Domnului ... / Maica Precesta-a venit/ Pentru Fiul răstignit;/ A intrat în mânăstire.../ La icoane să se-nchine,/ Din durere să-i mai treacă,/ C-așa-i sufletul de mamă./ O! ... în fața altarului,/ Lângă crucea Fiului/ O tânără îl plângea,/ Picioarele-i săruta
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
usca ... Și prin jalea glasului/ Ea îi spunea Domnului:/ - „Doamne bun, iubit și sfânt,/ Nu mă ține pe pământ!/ Du-mă la iubitul meu,/ De viață nu-mi pare rău,/ Numai de măicuța mea/ Că suferă ca și-a Ta./ Maica Precesta- zicea: Numai mamă să nu fii ... Să duci dorul la copii.” Din nou, pe ecranul memoriei mi se derulau fantastice priveliști... care veneau din vremi necunoscute, cu freamăt de codru, susur dulce de izvoare, tremurat de vânt îndrăgostit, miros
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
2011 Toate Articolele Autorului Cătălin Golea, din Gura Humorului, realizează, în premieră în perimetrul bucovinean, icoane pe suport din piele. Piele prelucrată pentru produse de marochinărie, pe suprafața poroasă a căreia imprimă, prin gravare laser, chipul lui Iisus Hristos, al Maicii Domnului sau chipuri ale Arhanghelilor. De la gravura pe marmură și granit, la gravura pe lemn și piele Proprietar al unui atelier de monumente funerare, atelier pe care l-a deschis împreună cu un asociat în anul 2008, Cătălin Golea a trecut
ICOANE PE PIELE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349565_a_350894]
-
mașinii, care dirijează fascicolul laser, se plimbă pe suprafața bucății de piele arzând-o mai slab sau mai profund, după cum imaginea memorată are gradualizări de intensitate cromatică. Încet, încet, pe suprafața poroasă a materialului-suport, se conturează chipul lui Iisus, al Maicii Domnului sau al unor sfinți. În atelier se simte mirosul pielii arse și al vopselii acrilice cu care Cătălin Golea a colorat suprafața de imprimare pentru a obține efecte de fond și pentru a evidenția cromatic imaginea. La final, pielea
ICOANE PE PIELE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349565_a_350894]
-
CRISTOS, să lupt cu toată puterea ființei și a minții mele, ca Adevărul să fie scos din apele murdare în care-l îngropaseră fariseii comuniști, să dau omenirii nestemate din folclorul nostru, să nu preget niciodată în a curăți „Grădina Maicii Domnului” de buruienile răului.” Cu greu mai puteam să-mi potolesc emoția ce mă cuprinsese, fiindcă nu trecuseră mai mult de două minute de când eram sub imperiul vrăjii magicianului sunetelor celeste, care cânta cu atîta sensibilitate și dăruire de om
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
De-acasă când ai plecat,/ Durere-n urmă-ai lăsat,/ Toți vecinii te doresc, / Fetele mi te iubesc,/ Și mă-ntreabă fiecare,/ Dacă ai trimis scrisoare”. Venit din lumi necunoscute, abia se aude glasul fiului rătăcitor, cel răpus de dor: „Maică, dragă, scumpă, știu că-n sărbători,/ În odăia-ntunecată, evlavioasă, ai aprins/ Sfânta candelă, curată... pentru călători;/ Pentru mine te-ai rugat, la Cristos ai plâns./ Inima bună îți spune că eu, cel plecat în lume,/ Mă topesc de dorul tău
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
Ai să vin la tine, mai rabdă puțin!/ Dumnezeu cel drept... mă va ajuta:/ Vom sta împreună, n-oi mai fi străin”. Un tremolo duios, tril de pasăre măiastră, reia naiul care plânge odată cu fiul cel departe de casa părintească: „Maică, măiculița mea!.../ Pâinea, miere, de-ar avea,/ Apa vin de s-ar făcea.../ Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună./ Amară pâine manâncă,/ Dorul de țară-l usucă... Dor și numai dor
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
sfânt. Cele două instrumente muzicale ne vorbeau într-o armonie deplină, pe note grave, apoi în registru pianissimo și din nou se detașa acel strigăt repetat al durerii omului într-o lume efemeră: „În vinerea Paștelui,/ Când e chinul Domnului.../ Maica Precesta-a venit/ Pentru Fiul răstignit;/ A intrat în mânăstire.../ La icoane să se-nchine,/ Din durere să-i mai treacă,/ C-așa-i sufletul de mamă./ O!... în fața altarului,/ Lângă crucea Fiului/ O tânără îl plângea,/ Picioarele-i săruta
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
usca.../ Și prin jalea glasului/ Ea îi spunea Domnului:/ - „Doamne bun, iubit și sfânt,/ Nu mă ține pe pământ!/ Du-mă la iubitul meu,/ De viață nu-mi pare rău,/ Numai de măicuța mea/ Că suferă ca și-a Ta./ Maica Precesta- zicea:„ Numai mamă să nu fii.../ Să duci dorul la copii.” Din nou, pe ecranul memoriei mi se derulau fantastice priveliști... care veneau din vremi necunoscute, cu freamăt de codru, susur dulce de izvoare, tremurat de vânt îndrăgostit, miros
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
CRISTOS, să lupt cu toată puterea ființei și a minții mele, ca Adevărul să fie scos din apele murdare în care-l îngropaseră fariseii comuniști, să dau omenirii nestemate din folclorul nostru, să nu preget niciodată în a curăți „Grădina Maicii Domnului” de buruienile răului.” Cu greu mai puteam să-mi potolesc emoția ce mă cuprinsese, fiindcă nu trecuseră mai mult de două minute de când eram sub imperiul vrăjii magicianului sunetelor celeste, care cânta cu atîta sensibilitate și dăruire de om
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
De-acasă când ai plecat,/ Durere-n urmă-ai lăsat,/ Toți vecinii te doresc, / Fetele mi te iubesc,/ Și mă-ntreabă fiecare,/ Dacă ai trimis scrisoare”. Venit din lumi necunoscute, abia se aude glasul fiului rătăcitor, cel răpus de dor: „Maică, dragă, scumpă, știu că-n sărbători,/ În odăia-ntunecată, evlavioasă, ai aprins/ Sfânta candelă, curată... pentru călători;/ Pentru mine te-ai rugat, la Cristos ai plâns./ Inima bună îți spune că eu, cel plecat în lume,/ Mă topesc de dorul tău
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Ai să vin la tine, mai rabdă puțin!/ Dumnezeu cel drept... mă va ajuta:/ Vom sta împreună, n-oi mai fi străin”. Un tremolo duios, tril de pasăre măiastră, reia naiul care plânge odată cu fiul cel departe de casa părintească: „Maică, măiculița mea!.../ Pâinea, miere, de-ar avea,/ Apa vin de s-ar făcea.../ Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună./ Amară pâine manâncă,/ Dorul de țară-l usucă... Dor și numai dor
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
sfânt. Cele două instrumente muzicale ne vorbeau într-o armonie deplină, pe note grave, apoi în registru pianissimo și din nou se detașa acel strigăt repetat al durerii omului într-o lume efemeră: „În vinerea Paștelui,/ Când e chinul Domnului.../ Maica Precesta-a venit/ Pentru Fiul răstignit;/ A intrat în mânăstire.../ La icoane să se-nchine,/ Din durere să-i mai treacă,/ C-așa-i sufletul de mamă./ O!... în fața altarului,/ Lângă crucea Fiului/ O tânără îl plângea,/ Picioarele-i săruta
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
usca.../ Și prin jalea glasului/ Ea îi spunea Domnului:/ - „Doamne bun, iubit și sfânt,/ Nu mă ține pe pământ!/ Du-mă la iubitul meu,/ De viață nu-mi pare rău,/ Numai de măicuța mea/ Că suferă ca și-a Ta./ Maica Precesta- zicea: „ Numai mamă să nu fii.../ Să duci dorul la copii.” Din nou, pe ecranul memoriei mi se derulau fantastice priveliști... care veneau din vremi necunoscute, cu freamăt de codru, susur dulce de izvoare, tremurat de vânt îndrăgostit, miros
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
și nici miriști doar cântec de incendii hialine timpul acolo meditează-oceane zeii-ospețesc în muntele de raze nu-i peste și nici prin: candeli de rane veghează-n cruci cereștile barcaze acolo-s stele - capăt de durere tămăduite vise aiurează: doar Maica Lumii - cea de pururi trează uitare firii Fiului ei cere ...și nimeni nu vorbește și nu spune ci doar privește-n pisc de rugăciune! *** Referință Bibliografică: CONTRADICȚII DE PRIMĂVARĂ / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 89, Anul I
CONTRADICŢII DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349630_a_350959]
-
muzică populară Niculina Stoican Începutul lunii octombrie a coincis că în fiecare an pentru parohia noastra-Biserica Ortodoxă Sfântă Maria din Dacula, Georgia cu un motiv de sărbătoare și bucurie, pe data de 4 octombrie, 2009 am sărbătorit hramul bisericii, Acoperământul Maicii Domnului. Evlavia și credința enoriașilor, combinată cu vremea nesperat de frumoasă după săptămâni de ploaie, dorința de a petrece împreună așa cum doar românii o știu face, bucățele gustoase, râsul și voia bună, toate au contribuit din plin la succesul acestui
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
la drumul mare, dar pentru el era o laudă. „Amândouă-s profesoare, la oraș”. Singura lui tristețe era că nu a fost bunic...Nu-s toate cum vrea omul! Îmi amintesc că într-un an, de Florii, mi-a luat maică-mea niște pantofi de lac galbeni. Eu voiam roșii. Am plecat cu inima strânsă la biserică. Dar, surpriză! Toate fetele mă invidiau că am ceva așa de deosebit. Erau multe cu pantofi roșii, dar galbeni, niciuna. Am sărit de gâtul
FLORIILE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349667_a_350996]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1448 din 18 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cu mulți ani în urmă, pe când împlinisem 9 ani, bunicuțu m-a luat la slujba de duminică, unde am spus Crezul. Era
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349692_a_351021]
-
1448 din 18 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cu mulți ani în urmă, pe când împlinisem 9 ani, bunicuțu m-a luat la slujba de duminică, unde am spus Crezul. Era ziua de 21 noiembrie, zi în care creștinii sărbătoreau Intrarea Maicii Domnului în Biserică, dată ce coincidea cu ziua mea de naștere. Deși nu era prima oară când mergeam la biserică, azi, slujba a fost deosebit de frumoasă. Cei doi preoți, părintele Stelică din Puranii de Sus și părintele Talaleu din Puranii
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349692_a_351021]
-
un grad mai mic decât mine. Așa cum este și la școală, la pionieri...Comandantul de unitate este mai mare în grad decât comandantul de detașament. - Ah, am înțeles! - Părintele Stelică mi-a mai spus că celebrarea intrării în Biserică a Maicii Domnului s-a ținut, pentru prima dată, în secolul al VI-lea. Atunci s-a construit o biserică închinată fecioarei Maria, lângă ruinele templului în care și-a făcut ucenicia, timp de 12 ani. Acum, în zilele în care noi
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349692_a_351021]