4,894 matches
-
având forme stâncoase ce reprezinta habitatul mai multor specii de păsări răpitoare. Se mai observa bine toată partea sudică a depresiunii Greci, masivele de pădure alcătuite preponderent din tei, stejar, gorun și cărpinița, unde își găsesc refugiul numeroase specii de mamifere (mistreț, căprior, șacal, cerb și vulpe).
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
Șoarecele scurmător (Myodes glareolus, sinonim Clethrionomys glareolus) denumit și șoarece scurmător de pădure, șoarece roșu, șoarece roșu de pădure este un mamifer rozător mic (din familia "Cricetidae", subfamilie "Arvicolinae") răspândit în regiunea palearctică a Europei și Asiei, care trăiește în zone împădurite, mai ales în cele cu subarboret, de pe versanții stâncoși ai munților. În România este răspândit în zona de munte din
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
mai puțini pui (2-5), ulterior având câte 6-7 pui la o naștere. Perioada până la maturizarea sexuală este, de asemenea, scurtă, de circa două luni. Figurează pe lista de hrană a tuturor răpitoarelor de zi și de noapte. Este vânat de mamifere mici carnivore (dihori, nevăstuici, hermine, bursuc, jderii, pisica sălbatică), apoi de vulpe, bursuc, mistreț, ursu, șerpi și păsări răpitoare: ciufii, huhurezii, bufnițele, striga Esze gazda a numeroși ectoparaziți (acarieni, purici) și endoparaziți (cestodele cu localizări în intestinul subțire și ficat
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
insulei se întâlnesc reprezentanți ai genului "Hibiscus", dar și mini-livezi de vișin, migdal și mango. Câmpiile insulei sunt acoperite de verdeață deasă, alcătuită mai ales din plante joase, iar la înălțimi mai mari domină arboriferii. Fauna Naurului este săracă. Toate mamiferele au fost aduse și în parte îngrijite de om: șobolani polinezieni, pisici, porci, câini, dar și găini. Dintre reptile pe insulă se întâlnește doar șopârla. Ornitofauna este mai variată; aici viețuiesc găinușe de baltă, albatroși, fregate, porumbei, sternide. În Nauru
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
Podiceps cristatus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), silvie mică ("Sylvia curruca"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), nagâț ("Vanellus vanellus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau mierlă ("Turdus merula") . În arealul sitului este semnalată prezența genetei-cu-pete-mici ("Genetta genetta"), un mamifer carnivor aflat pe lista roșie a IUCN. În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
un cifru teleprinter german. În perioada cât a lucrat la Bletchley Park, a fost coleg cu Alan Turing, Max Newman și Jack Good. Între 1945 și 1952 a studiat la Colegiul Balliol din cadrul Universității Oxford; a obținut doctoratul în genetica mamiferelor în 1953. În 1960, el a dezvoltat "Machine Educable Noughts And Crosses Engine" (MENACE), unul dintre primele programe capabile să învețe să joace perfect jocul X și O. Deoarece computerele nu erau disponibile în acel moment, Michie a implementat programul
Donald Michie () [Corola-website/Science/333339_a_334668]
-
Pe timpul somnului MRO se inhibă complet eliberarea anumitor neurotransmițători monoaminici (noradrenalina, serotonina și histamina). Din acest motiv neuronii motori nu sunt stimulați de activitatea cerebrală și mușchii corpului nu se mișcă. Faza de somn MRO se observă și la alte mamifere. S-a observat că cantitatea de somn MRO pe noapte pentru fiecare specie este strâns legată de stadiul de dezvoltare al nou născuților. Ornitorincul ai cărui pui nou născuți sunt complet dependenți și nu sînt dezvoltați au 8 ore de
Mișcare rapidă a ochilor () [Corola-website/Science/320310_a_321639]
-
ul (lat."nasus") în anatomie înseamnă un organ al vertebratelor care este compus din orificiul nărilor și "cavitatea nazala". La om că și la celelalte mamifere, nașul este situat în "centrul fetei" sau în "vârful botului", după cavitatea nazala urmând faringele unde se întâlnește "calea respiratorie" cu "calea digestiva". Din punct de vedere anatomic nasul aparține de partea externă a căilor respiratorii. Orificiul nărilor (nares) se
Nas () [Corola-website/Science/304772_a_306101]
-
vaginale prudente la o virgină. Și reconstrucția himenului pe cale chirurgicală (reconstrucție himenală) este posibilă. La această operație, marginea himenului este reconstituită, asfel încât la un act sexual el va fi lezat și va sângera, putând livra "dovada" virginității. La unele mamifere himenul nu este decât o mică cută inelară la deschiderea vaginului. Himenul este prezent la cimpanzei, elefanți, lamantini, balene și cai .
Himen () [Corola-website/Science/315020_a_316349]
-
mare populație de crocodili de Nil , aproximativ 14.000 în 1968. Locația sa într-o zonă extrem de aridă face lacul Turkana, punctul de trecere pentru multe păsări migratoare. În zona lacului găsim lei, gheparzi și girafe, împreună cu alte specii de mamifere. Nu există elefanți sau rinoceri , deși se pare că au existat în trecut, după cum menționa în cronica sa contele Teleki, care au vânat aici astfel de animale. Zona lacului Turkana cuprinde trei zone desemnate ca parcuri naționale în Kenya. Aceste
Lacul Turkana () [Corola-website/Science/325485_a_326814]
-
la genele situate pe cromozomul X la organismele femele, existând cu adevarat caractere dominante gonozomale sau recesive gonozomale (legate de sex). Dimpotrivă, la organismele la care reglarea expresiei genelor situate pe cromozomul X implică inactivarea unui cromozom X (precum la mamifere și deci și la specia umană) numai o singură alela va fi activă la femele, cealaltă fiind heterocromatinizată. Inactivarea cromozomului X fiind realizată la întâmplare în fiecare celulă, femelele vor fi un mozaic celular format din două populații celulare ce
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
Chordata este o încrengătură de animale ce posedă coardă dorsală. Încrengătura include acraniatele, ciclostomatele, peștii, amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele. Deși sunt foarte diverse, cordatele posedă caracteristici comune. Toate cordatele au schelet axial, intern. La tunicate el este prezent sub formă de coardă doar în stadiul de larvă. La acraniate ea este prezentă toată viața. La cordatele mai dezvoltate, coarda
Cordate () [Corola-website/Science/305099_a_306428]
-
, cunoscut și sub numele de fosa sau fossa, după denumirea în limba malgașă, este un Euplerid carnivor endemic în Madagascar și totodată cel mai mare mamifer carnivor ce trăiește pe această insulă. Lungimea masculului este de 1,5 m și greutatea 10,6 kg. Blana este de culoare roșcată, maronie sau neagră. Are un corp zvelt și mobil care îi permite să străbată zonele stâncoase și
Cryptoprocta ferox () [Corola-website/Science/319017_a_320346]
-
nivelul ierburilor vegetează peste 900 de plante(vasculare, perene, relicte glaciare, dintre care unele foarte rare) cu specii de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), caprifoi ("Lonicera periclymenum"), linaea ("Linnaea borealis"), garofiță ("Dianthus caesius") sau căpșunică ("Potentilla sterilis"). Fauna este reprezentată de: • mamifere: cu specii de cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), lilieci și rozîtoare; • păsări cu specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare: șorecar comun ("Buteo buteo"), dumbrăveancă
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
teritorii întinse de păduri ecuatoriale, cu o faună și o floră foarte variate, peste 11 000 de specii de plante, între 500 - 600 specii de păsări, 400 de specii de amfibii, 455 specii de fluturi tropicali și 180 specii de mamifere ca și nenumărate reptile și insecte. Regiunea submarină din jurul insulei este bogată în corali. Biodiversitatea insulei cu peste o mie de popoare indigene s-ar putea compara numai cu regiunea Amazonului. Fluviile mai importante de pe insulă sunt: Fly (1.120
Noua Guinee () [Corola-website/Science/310185_a_311514]
-
toate acestea, cele două teritorii prezintă o faună similară, cu marsupiale, inclusiv wallabies, possums, monotreme care depun oua, anteater cu spini sau echidna . În afara liliecilor și a două duzini de tipuri indigene de rozătoare, [9] nu exista soiuri indigene de mamifere placentare. Porci împreună cu mai multe specii de șobolani și strămoșul câinelui cântăreț de Noua Guinee au fost introduse de coloniști. Prezența omului pe insulă datează de cel puțin 40 de mii ani întinzându-se până la cele mai vechi migrații umane
Noua Guinee () [Corola-website/Science/310185_a_311514]
-
pe roci calcaroase" și "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin") ce adăpostesc și conserva a gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"); Păsări: acvila de stâncă ("Aquila chrysaetos"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
seamănă superficial cu cel a unui crocodil, nu există înregistrări autentice a unor atacuri grave asupra oamenilor. Lepisosteiformele sunt în principal piscivore, hrănindu-se cu alți pești, iar mai multe specii își suplimentează hrana cu broaște, crabi și alte nevertebrate, mamifere mici sau chiar cu gunoaiele deversate în apă. Peștii aligator mari se hrănesc ocazional cu păsări de apă (rațe, anhinga americană etc). Sunt uneori canibale. Fălcile alungite ale acestor pești, prevăzute cu dinți ascuțiți facilitează prinderea prăzii, care înoată în
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
Erigeron atticus" și "Erigeron atticus"), ghințură ("Gentiana clusii"), untul vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), foaie-grasă ("Pinguicula alpina"), pătlăgină ("Plantago atrata") sau darie ("Pedicularis exaltata"). Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Pinguicula alpina"), pătlăgină ("Plantago atrata") sau darie ("Pedicularis exaltata"). Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Clasa Eotheria cuprinde mamifere fosile, aparținînd mezozoicului. Caracteristica esențială a acestor mamifere este prezența a numeroase caractere reptiliene. Aceste caractere sunt o dovadă a originii reptiliene a mamiferelor. Dintre caracterele reptiliene prezente la aceste mamifere mezozoice se pot enumera: - pe falca inferioară alături de osul
EOtheria () [Corola-website/Science/302270_a_303599]
-
Clasa Eotheria cuprinde mamifere fosile, aparținînd mezozoicului. Caracteristica esențială a acestor mamifere este prezența a numeroase caractere reptiliene. Aceste caractere sunt o dovadă a originii reptiliene a mamiferelor. Dintre caracterele reptiliene prezente la aceste mamifere mezozoice se pot enumera: - pe falca inferioară alături de osul dentar se păstrează și osul articular. La mamiferele
EOtheria () [Corola-website/Science/302270_a_303599]
-
Clasa Eotheria cuprinde mamifere fosile, aparținînd mezozoicului. Caracteristica esențială a acestor mamifere este prezența a numeroase caractere reptiliene. Aceste caractere sunt o dovadă a originii reptiliene a mamiferelor. Dintre caracterele reptiliene prezente la aceste mamifere mezozoice se pot enumera: - pe falca inferioară alături de osul dentar se păstrează și osul articular. La mamiferele actuale accesta este inclus în urechea mijlocie; - incisivii laterali sunt fixați pe maxilar; - molarii au un
EOtheria () [Corola-website/Science/302270_a_303599]
-
Clasa Eotheria cuprinde mamifere fosile, aparținînd mezozoicului. Caracteristica esențială a acestor mamifere este prezența a numeroase caractere reptiliene. Aceste caractere sunt o dovadă a originii reptiliene a mamiferelor. Dintre caracterele reptiliene prezente la aceste mamifere mezozoice se pot enumera: - pe falca inferioară alături de osul dentar se păstrează și osul articular. La mamiferele actuale accesta este inclus în urechea mijlocie; - incisivii laterali sunt fixați pe maxilar; - molarii au un relief puțin complicat, relief care amintește de
EOtheria () [Corola-website/Science/302270_a_303599]