13,923 matches
-
și dirijare a resurselor sau a proceselor, • conturare și respectare a unui sistem de principii de eficiență și calitate, performanță și succes, • obiective clar stabilite și urmărite explicit, • utilizare de metode specific manageriale, • respectare a ținutei științifice în realizarea funcțiilor manageriale, • insistență în formarea culturii specifice și a profesionalizării manageriale actualizate. Managementul clasic cere competențe de bază, pentru specificarea activităților manageriale cunoscute (planificare, organizare, decizie, coordonare, evaluare, reglare), pe când leadershipul arată cum se aplică acestea în situații reale, prin elementele de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
respectare a unui sistem de principii de eficiență și calitate, performanță și succes, • obiective clar stabilite și urmărite explicit, • utilizare de metode specific manageriale, • respectare a ținutei științifice în realizarea funcțiilor manageriale, • insistență în formarea culturii specifice și a profesionalizării manageriale actualizate. Managementul clasic cere competențe de bază, pentru specificarea activităților manageriale cunoscute (planificare, organizare, decizie, coordonare, evaluare, reglare), pe când leadershipul arată cum se aplică acestea în situații reale, prin elementele de personalitate ale educatorului-lider și prin modificarea relațiilor cu educații
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și succes, • obiective clar stabilite și urmărite explicit, • utilizare de metode specific manageriale, • respectare a ținutei științifice în realizarea funcțiilor manageriale, • insistență în formarea culturii specifice și a profesionalizării manageriale actualizate. Managementul clasic cere competențe de bază, pentru specificarea activităților manageriale cunoscute (planificare, organizare, decizie, coordonare, evaluare, reglare), pe când leadershipul arată cum se aplică acestea în situații reale, prin elementele de personalitate ale educatorului-lider și prin modificarea relațiilor cu educații, cu elementele sistemului, ale contextului educațional. Leadershipul în clasă este acea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
grupul în realizarea obiectivelor, pe baza interrelațiilor de grup). Leadershipul modern s-a dezvoltat din nevoia de a realiza tocmai calitativ conducerea operativă, prin valorificarea resursei umane, a relațiilor sociale de grup, nu fără a neglija însă ținuta științifică, profesionalismul managerial. Acesta pune accent pe rolurile liderilor în conceperea și realizarea de procese, situații, în activarea resurselor, în raționalitatea și umanizarea deciziilor, în motivare, în antrenarea sistemului informațional și de comunicare, în aducerea în prim plan a succesului și a performanței
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
informațional și de comunicare, în aducerea în prim plan a succesului și a performanței, prin coordonare și stimulare, prin valorificarea climatului, printr-o viziune umană și de perspectivă asupra funcțiilor conducerii, a managementului clasic. De aici și nevoia de cultură managerială, de profesionalizare managerială și de leadership, de abordare interdisciplinară a teoriei și practicii conducerii, de considerare a lor și ca știință și ca artă, măiestrie. Astfel s-a conturat și un model centrat pe leadership (Learning Centered Leadership LCL), strâns
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
comunicare, în aducerea în prim plan a succesului și a performanței, prin coordonare și stimulare, prin valorificarea climatului, printr-o viziune umană și de perspectivă asupra funcțiilor conducerii, a managementului clasic. De aici și nevoia de cultură managerială, de profesionalizare managerială și de leadership, de abordare interdisciplinară a teoriei și practicii conducerii, de considerare a lor și ca știință și ca artă, măiestrie. Astfel s-a conturat și un model centrat pe leadership (Learning Centered Leadership LCL), strâns corelat cu centrarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ale instruirii în clasă și ca prilej pentru dezvoltarea profesională a educatorilor prin: aplicarea democrației, creșterea responsabilității, promovarea eficienței organizaționale, apropierea de standarde, instaurarea unui climat favorabil, conturarea de așteptări pentru noile roluri ale educației, afirmarea rolului comunității, perfecționarea concepției manageriale clasice, eliminarea diferitelor frustrații, dezechilibre, armonizarea sarcinilor școlare cu cele din clasă, aducerea ca prioritate a calității rezultatelor, menținerea disciplinei, și a stabilității, susținerea aspirațiilor educaților și a educatorilor, promovarea îmbunătățirii condițiilor pentru activitatea de calitate, rațională, interactivă, critică, etică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
esențiale ale leadershipului sunt ca o "teorie pentru o bună practică", privește esența activității practice, sub aspectul viziunii, a folosirii resurselor, a utilizării evaluării, a conducerii școlii sau a clasei reale, să ofere interpretări corecte și critice asupra aplicării teoriei manageriale în practică, să valorifice și să dezvolte experiențe alternative, să valorifice elementele contextului. Și această teorie face să se treacă de la normativ la descriptiv, de la selectiv la întreaga activitate, să utilizeze observația continuă pentru aplicare la specificul contextului. Un tablou
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
activitatea grupului). După cum este corect să acceptăm leadershipul educatorului, iar nu profesorul-leadership! Educatorul este lider (ca poziție recunoscută în clasă, dincolo de cea formală), iar modul cum acționează el ca lider va caracteriza leadershipul, stilul la care recurge. Dar acum, leadershipul managerial (Boy-Dimock, 1995) se referă la stilul educatorului-manager efectiv, executiv, aplicat pentru a îndeplini așteptările, la un nivel calitativ cât mai ridicat, cu o mai bună eficiență, după criteriile succesului. Atunci trebuie căutați aici factorii de succes, pentru a lua decizii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
elevii conduși, • a vedea priorități, • a adapta structurile, • a reconsidera folosirea timpului și a altor resurse, • a părăsi stilul dominant autocratic, • a dovedi flexibilitate și tact, adaptare constructivă. În acest caz, ne apropiem mai mult de ceea ce unii autori denumesc "managerial leadership", pentru a sublinia mai accentuat rolul leadershipului în aplicarea managementului clasic, pe fondul activităților manageriale cunoscute, pentru a obține mai eficient performanțe în clasă, a lua decizii de calitate, a depăși dificultățile prin alternative procedurale, a realiza motivarea elevilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a părăsi stilul dominant autocratic, • a dovedi flexibilitate și tact, adaptare constructivă. În acest caz, ne apropiem mai mult de ceea ce unii autori denumesc "managerial leadership", pentru a sublinia mai accentuat rolul leadershipului în aplicarea managementului clasic, pe fondul activităților manageriale cunoscute, pentru a obține mai eficient performanțe în clasă, a lua decizii de calitate, a depăși dificultățile prin alternative procedurale, a realiza motivarea elevilor, a îndeplini și așteptările acestora, a-și asuma toți responsabilități, a realiza negocieri variate. Practic, educatorul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acest sens, managementul clasei arată competența educatorului de a diversifica și gestiona resursele ei, de a îndeplini noile roluri, pentru o apropiere de așteptările educaților, de a aduce în prim plan noi strategii de ghidare, ca un semn al culturii manageriale asupra importanței acestor probleme (Bean, 2004). Atunci leadershipul se referă la indicatorii privind modurile de acțiune: • cum acesta mobilizează clasa, • cum fiecare educat participă la variatele decizii și își asumă roluri, • cum gestionează resursele necesare pentru succesul experiențelor de învățare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proiectului conceput tradițional, a aplicării regulilor clasice de disciplinare, a valorificării controlului standardizat, a îndeplinirii atributelor statutului său formal, a afirmării încă a stilului clasic consolidat, a micșorării rezistenței la schimbare și aici. Mulți autori sesizează această modificare de optică managerială asupra educatorului efectiv (McKenzie-Brown, 2007), găsind că un bun management modern în clasă înseamnă de fapt crearea mediului, a contextului pedagogic facilitator, care: • să ajute educații să-și construiască înțelegerea, • să le influențeze atitudinea, • să-i sprijine și ghideze în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să echilibreze aceste categorii de așteptări, să armonizeze cerințele normative ale școlii cu cele pedagogice ale realizării concrete, efective a procesului educațional în clasă. Divergențele semnalate rămân, dar conștientizarea acum a nevoii de creștere a raționalității activității sale, prin rolurile manageriale clasice și moderne explicite, creează noi așteptări, din partea sa chiar. Mai ales că educații înșiși le generează: de a fi conduși mai eficient, organizat, coordonat, de a fi antrenați în situații, de a relaționa altfel, de a fi îndrumați, apreciați
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a fi antrenați în situații, de a relaționa altfel, de a fi îndrumați, apreciați, stimulați după noi criterii venite dinspre viața socială reală, de a fi îndrumați în construcția proprie a învățării, câștigării de experiențe. Or, aceasta înseamnă și descentralizare managerială. Faptul că a fi educator nu este o profesie oarecare, simplă este recunoscut explicit (Kizlik, 2008), pentru că rolurile sale sunt numeroase și complexe: mijlocitor al comunicării în clasă, realizator al disciplinei, coordonator, evaluator, consilier, membru al grupului, decident, model de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
obținere a performanței, • ia decizii acceptate de majoritatea acestora, • îi antrenează în luarea și aplicarea deciziilor, • îi influențează în stabilirea de așteptări superioare, • se orientează în detalii și le canalizează, • diversifică rolurile pentru ei după specificul situațiilor. Însușirea unei culturi manageriale generale și specifice, revederea rolurilor profesionale prin această prismă se cer a fi reanalizate, dar pentru ca noua cultură a educatorului-manager să fie și aplicată, trebuie creat contextul cultural general și cel al organizației în acest spirit: la nivelul strategiei generale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lider efectiv în clasă, educatorul trece de la autoritatea clasică la cooperarea și îndrumarea cooperării cu și între educați în procesul instruirii. Și cercetări tematice actuale evidențiază noi roluri pentru acesta (Krovetz și Arriaza, 2006) în: • completarea și perfecționarea culturii sale manageriale și de leadership, chiar și a educaților, • diversificarea metodelor de influențare a lor prin noile caracteristici ale relațiilor cu aceștia, • facilitarea și îndrumarea lor în construcția învățării prin explorare directă în clasă, • sprijinirea învățării prin cooperare în grupuri mici, • consilierea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
accentul pus pe stimularea și evaluarea performanței, • valorificarea evaluării continue și a feedbackului, • stimularea acțiunii-cercetare, • afirmarea rolului consilierii în educație, • accentul pus pe participarea educatului în management, • raportarea managementului la contextul real, • accentul pus pe rolul culturii și a culturii manageriale a celor implicați, • promovarea individualizării versus colectivism, • promovarea egalității de gen, • promovarea priorității strategiei pe termen lung față de rezolvarea curentă în prim plan. 8.3. Implicarea educaților în leadership În activitatea didactică, deja educatorul respectă principiul clasic al sprijinirii educaților
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru implicarea în acțiunile acestuia, de conducere pentru rezolvarea cu succes a obiectivelor asumate. În acest management, leadershipul reconsideră contextul instruirii clasice, esența schimbării provenind din trecerea accentului de pe transmiterea informațiilor la implicarea, responsabilizarea elevilor în construcția înțelegerii, a învățării. Managerial, educatorul schimbă, ca lider transformațional, conceperea proiectării și a desfășurării reale a activității, metodele pentru stimularea cunoașterii prin explorare proprie, pentru rezolvarea sarcinilor-problemă, admiterea varietății interpretărilor date, modul de relaționare. În acest sens, el poate recurge la unele măsuri manageriale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Managerial, educatorul schimbă, ca lider transformațional, conceperea proiectării și a desfășurării reale a activității, metodele pentru stimularea cunoașterii prin explorare proprie, pentru rezolvarea sarcinilor-problemă, admiterea varietății interpretărilor date, modul de relaționare. În acest sens, el poate recurge la unele măsuri manageriale specifice: formarea și afirmarea motivației intrinseci a cunoașterii, utilizarea metodelor de construcție mentală individuală și prin colaborare, utilizarea de tehnici de îndrumare diferențiată. În același timp, chiar din proiectare, susțin unii autori (Everson, 2006), pentru conceperea climatului participativ, educatorul va
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoașterii, utilizarea metodelor de construcție mentală individuală și prin colaborare, utilizarea de tehnici de îndrumare diferențiată. În același timp, chiar din proiectare, susțin unii autori (Everson, 2006), pentru conceperea climatului participativ, educatorul va avea nevoie de respectarea a două condiții manageriale: de cunoaștere a experiențelor anterioare de participare a elevilor, ce satisfacții au obținut, ce elemente de rutină au, ce greșeli tipice manifestă în procesul învățării, ce așteptări noi formulează educații, pentru a adapta leadershipul la ele. Având în vedere statutul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dar fiecare se implică în alt mod, la alt nivel, iar acest din urmă aspect este important în managementul activității. Participare și implicare nu înseamnă însă doar simpla consultare a educaților, așa cum este tendința practică. Este o problemă de stil managerial, dar devine un act formal (pentru că "trebuie"), se dorește o confirmare rapidă a proiectului sau a deciziei luate, "nu este timp" pentru aprofundare sau "oricum nu sunt de esență opiniile educaților" și se procedează "așa cum s-a conceput inițial". Este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
demotivează educații. Neparticiparea, neimplicarea devine regulă apoi, apărând și alte fenomene: indisciplina, oboseala, monotonia, absenteismul, conflictele, falsul interes pentru lecție, recurgerea la autoritatea formală a educatorului. De aceea, opinează R. Bean (2004), educatorul are nevoie aici de capacități, competențe specific manageriale pentru provocare, ascultare, receptare, stimulare, negociere, aprobare-valorizare, ameliorare, recunoaștere, dacă dorește participarea și implicarea reală, progresivă a educaților, în conducerea activității. Doar pentru menținerea atenției, de pildă (nu doar captarea ei inițială), a interesului, acesta poate recurge la tehnici manageriale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
manageriale pentru provocare, ascultare, receptare, stimulare, negociere, aprobare-valorizare, ameliorare, recunoaștere, dacă dorește participarea și implicarea reală, progresivă a educaților, în conducerea activității. Doar pentru menținerea atenției, de pildă (nu doar captarea ei inițială), a interesului, acesta poate recurge la tehnici manageriale în organizare, îndrumare, reglare: utilizează pauze tăcute, schimbă tonul vocii (prin coborâre), redirecționează educatul către alt mod de prezentare, efectuează evaluări pentru conduitele de succes, introduce probe de control, face întreruperi și efectuează alte acțiuni, recurge la delegarea de responsabilități
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a nu deregla, dăuna procesului didactic), • psihologice (prin cunoașterea și antrenarea, stimularea sau corectarea trăsăturilor implicate), • psihosociale (prin identificarea elementelor care motivează implicarea mentalitatea, atitudinea, interesul, creativitatea, responsabilitatea, comunicarea, cooperarea, motivația, trăirea satisfacțiilor/insatisfacțiilor). Managementul participativ este enumerat printre metodele manageriale, dar este considerat mai mult chiar "o stare de spirit" actuală, pentru că implică atât pe educatorul-manager, cât și pe educați, în adoptarea deciziilor curente și în rezolvarea lor. Între avantaje pot fi menționate astfel: creșterea nivelului general de informare al
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]