6,293 matches
-
care implică întrepătrunderea afectivă și reprezentarea altora în sine. Tipologia relațiilor interpersonale stabile nu e nici ea analizată. În ansamblu, Bandura consideră că personalitatea nu poate fi concepută în afara lumii umane complexe în care se manifestă, prin multiple relații interpersonal-sociale, manipulând tehnologii și integrându-se în semnificațiile și valorile culturale. Psihologia social-cognitivă a persoanei atrage atenția asupra contextelor în care se afirmă subiectul, asupra complexității acestora, precum și asupra modificărilor ce se produc în societățile actuale prin tehnologie și schimbarea stilului de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
alimenta uneori o ținută morală superioară și autoritarismul ca fundamente ale rolurilor de lideri sau de formatori de opinie la care pot accede uneori. Pe această cale, apar mereu în prim-plan aroganța și tendințele de a-i exploata și manipula pe ceilalți - ale căror expectații și drepturi sunt ignorate - precum și lipsa de loialitate. Sunt promovate constant imaginea și drepturile personale în orice situație existențială concretă și nu sunt tolerate frustrările și eșecurile. În plan cognitiv, ideile preconcepute induc interpretări false
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se poate simți anxios și disperat; este compliant, conciliator și dispus la concesii, se teme de a fi lăsat să-și poarte singur de grijăă. Histrionic Căutător de atenție (de exemplu, solicită în mod activ să fie lăudat și îi manipulează pe ceilalți pentru a primi asigurările, atenția și aprobarea de care are nevoie; este insistent, flirtează, este vanitos și seductiv, exhibiționist, în special când dorește să fie în centrul atențieiă. Narcisic Exploatator (de exemplu, se consideră îndreptățit, este lipsit de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
realității. Narcisismul și paranoidia se conjugă. Eul nu are o coeziune echilibrată, fapt care e resimțit de celălalt, de partener. Subiectul pe de o parte vede în acesta un dușman pe de altă parte se simte omnipotent și îndreptățit să manipuleze și să agreseze pe alții. Autori precum RICHARDS au descris un spectru paranoid-narcisic, pe care îl întâlnim la diverse tulburări de personalitate: narcisic, negativist, antisocial, paranoid, sadic, și care, în ansamblu, ar fi caracteristic psihopatiei. Violența și distructivitatea ar fi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu care nu se află în comunicare și legătură directă. Aceștia se plasează în poziția a treia, a lui „el” sau „ei”. Distanța psihologică poate evolua mai departe spre impersonal în sensul în care oamenii devin anonimi, simple obiecte de manipulat, cifre sau realități indiferente. În mod normal o persoană este responsabilă moral pentru actele sale prin care acționează direct asupra altor persoane, responsabil și posibil sau potențial vinovat. Dincolo de o situație etică interpersonală ideală și paradigmatică care poate avea nenumărate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
îndepărtați, înlăturați, distruși, evitați. Dacă intervine narcisismul, ceilalți sunt doar niște potențiali admiratori, insignifianți prin ei însăși, la fel în cazul histrionicului ce are nevoie de spectatori aflați la distanță. Antisocialul este evident dezinteresat de soarta celuilalt pe care-l manipulează, exploatează, agresează. Pentru dependent stăpânul necesar nu e niciodată un prieten apropiat ci cu imago abstract, important dar fără valențe de atașament prietenos și intimitate transparentă. Pentru evitant ceilalți sunt doar potențiali critici iar pentru borderline niște obiecte cu semnificație
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
realizeze un răspuns. Când ne „întărim” cu bani, de exemplu, controlul nostru ulterior este relativ independent de pierderea momentană. Se creează un tip de întărire generalizată (generalized reinforcer), deoarece multe întăriri primare sunt primite numai după ce mediul fizic a fost manipulat în mod eficient. Întrezărim aici cinicul „vis tehnologist” pe care Skinner l-a relatat pe șleau în Walden Two. După el, o formă de comportament „precurent” poate preceda diferite feluri de întăriri în diverse ocazii. Stimularea imediată de la asemenea comportament
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de orice fel particular de derivare, ori de câte ori controlăm cu succes lumea fizică. Aceasta ar explica tendința noastră de a practica meserii calificate, creația artistică și sporturi, precum bowling, biliard sau tenis. Dar ar explica și faptul că oamenii pot fi manipulați, controlați, conduși etc. de către „cel care posedă întăritorii potriviți” - susținea Skinner în 1953, fără a se preocupa de moralitatea și umanismul acestui „Big Brother” sui-generis. 3.8. Programe de întăriretc "3.8. Programe de întărire" Skinner nu s-a mulțumit
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aplica doar teoriilor ce atribuie comportamentul agenților ipotetici interni care au doar o relație simplă cu evenimentele anterioare și comportamentului pe care ei l-ar explica. Aprecia însă că trebuie evidențiat faptul că, în experimentele menționate anterior, evenimentele simbolice sunt manipulate independent, mai degrabă decât deduse din comportamentul de potrivire/adecvare, așa cum sugerează Gewirtz și Stingle. 4.4.3. Procesele de reproducere motorietc "4.4.3. Procesele de reproducere motorie" După Bandura, a treia componentă majoră a fenomenului de modelare se
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
-ul din cartonașe cu sarcini. În principiu, topica este descrisă în centru, iar subtopicul este aranjat în jurul acesteia. În momentul în care pun informațiile laolaltă, cei care învață rezervă totodată un timp pentru a reflecta la informațiile pe care le manipulează. 4.1.8. Analiza câmpurilor de forțătc "4.1.8. Analiza câmpurilor de forță" Uneori, asupra fenomenelor studiate acționează forțe contradictorii, forțe care se află în conflict; este vorba despre cazurile în care cursantul se confruntă cu situații problematice, iar
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a ironiei, a maliției, a grotescului și posedând o imaginație asociativă fenomenală, o inventivitate verbală inepuizabilă, el întrebuințează cuvinte din toate sferele limbii, de la neologisme rare la neaoșisme și arhaisme stridente, de la noțiuni abstracte la termeni de argou și vulgari, manipulează morfeme și combină părți de vorbire, ca Arghezi (dar într-un fel al său), în cele mai insolite moduri, pune lucrurile și cuvintele în relații imprevizibile, amuzante și deconcertante, sucește fraza în fel și chip, uneori o rupe, o schilodește
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
de la standardele morale, chiar dacă pe moment ne pot pune viața în pericol. 9. Nu vreau să sacrific libertatea personală și civică pentru iluzia securității. Fără îndoială că nevoia de securitate constituie un determinant puternic al comportamentului uman, dar putem fi manipulați oferindu-ni-se un contract faustian. Niciodată să nu renunțăm la libertate, la drepturile noastre fundamentale pentru promisiunea securității reale și imediate sau pentru iluzia securității personale. 10. Pot să mă opun sistemelor nedrepte. Rezistența în fața răului implică opoziția la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în act): textul devine operă, adică o creație asumată subiectiv, iar emițătorul, până în acel moment un element de rang secund (cum este și cazul Divanului...) devine autor, adică entitate personalizată, care are nu doar inițiativa, ci și autoritatea de a manipula argumentele în funcție de mesajul subiectiv pe care îl imprimă operei. Ceea ce se face cu prețul lezării tradiției. În alegoria sa, Cantemir intră în polemică nici măcar discretă cu o tradiție patriarhală, încă normativă: aceea a gândirii religioase. Gestul său nu este însă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adevărul cu o mai mare precizie. Prin raționalismul său, prin viziune și procedee, prin cuprindere și prin spiritul ludic, Dimitrie Cantemir depășește cu mult mentalitatea medievală, dominantă încă în cultura română. Oricum, multe dintre sursele sale sunt medievale, chiar dacă le manipulează într-o manieră modernă. Or, pentru medievali, literatura, ca toate celelalte arte, era o simplă anexă a unui mod religios de a percepe lumea. Dicutând despre o posibilă "autonomie" a literaturii în Evul Mediu, Adrian Marino trebuie să recunoască faptul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reprezentări, deloc puține, au rolul exercitării acelei "frici pedagogice" care abundă în iconografia occidentală. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir pare însă a rămâne indiferent la un asemenea imaginar escatologic. Autorul preferă să mizeze pe latura simbolică a măștilor pe care le manipulează, obținând efecte maxime din conflictul care se iscă adesea între paradigma simbolică dominantă în tradiția creștină și deformările sale subiective, dar mereu cu potențial expresiv și nu numai. În fine, merită amintit și faptul că iconografia răsăriteană ținea cont și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
celebra Eglogă a IV-a a lui Vergilius, în care autori precum Lactanțiu, Augustin, Macrobius și destui alții mai puțin, spre cinstea sa, Ieronim au citit o profeție privitoare la nașterea lui Iisus 13): le-a creștinizat sau le-a manipulat pentru a servi unor scopuri creștine. Ctesias, Aristotel, Plinius și alții devin autorități frecventabile pentru că gânditorul creștin are nevoie de argumentele lor, de mărturia lor pentru a-și justifica demersul. Pasajele convenabile sunt extrase din context și alipite într-un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
debutul se produce înainte de pubertate, și mult mai atenuat când debutul se produce după vârsta de 20 de ani. Există deci o heterogenitate a susceptibilității celulelor la agresiunea inflamator/imună, produsă de factori (inductori sau protectori) care ar putea fi manipulați în scop terapeutic (7). Apoptoza (moartea celulară "programată") este un proces mult mai complex, activ, implicând un consum energetic și care este dirijat de semnale/receptori specifici, bine conservați în evoluția filogenetică. Morfologic constă în condensarea cromatinei nucleare, reducerea volumului
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
e chiar atât de importantă, din moment ce medicul își permite acest "răgaz". 6. adaptarea tratamentului la stilul de viață al persoanei care va începe terapia cu insulină. 7. oferirea de demonstrații practice cu dispozitivele de administrare a insulinei, urmărirea persoanei în timp ce manipulează singur dispozitivul. 8. facilitarea de interacțiuni cu alte persoane care urmează tratamentul cu insulină și care au experiențe pozitive. S-a dovedit că mesajele care provin din surse mai "asemănătoare" persoanei vizate (sub aspectul problemelor cu care se confruntă, statusului
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
cea virtuală, se confundă. Și asta face loc legăturilor incipiente care permit informației să navigheze indefinit de-a lungul rețelelor 77. Este vorba despre un univers totodată tehnologic și fizic. Cyberspace-ul apare și ca un loc astfel conceput încât să manipuleze elementele narațiunii tradiționale, pentru a include noi efecte și metafore, căci incită la o redefinire a raporturilor dintre om și mașină, dintre material și psihic 78. 5. 1. Un univers Imaginile ce rezultă de aici sunt noi, le îmbină pe
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
legătură atât cu identitatea cât și cu noțiunea de realitate. Philip K. Dick a tratat tema identității individuale ca iluzie în Tatăl trucat și Furnica electrică. El a ilustrat-o în plan politic, prezentându-i pe politicieni ca simple marionete manipulate de "jucători". Găsim această idee în numeroase nuvele, precum și în romanul său intitulat The Simulacra / Simulacre (1964). Tema fusese deja exploatată de Robert Heinlein în Mânuitorii de zombi (1951), de Eric Frank Russell în Sinister Barrier / Bariera sinistră (1943) și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu oameni sau clone electronice și/sau biologice. Aspectul acesta a fost preferat în ultima vreme de cineaști, în filme ca Dark City (1997) sau trilogia Matrix (1999-2003). În aceste opere, din motive diferite, dar cu rezultat identic, realitatea este manipulată. În Dark City, de exemplu, amintirile fiecăruia sunt modificate în timpul somnului, mediile sunt schimbate, oamenii sunt plasați, fără s-o știe, într-un loc artificial și se dovedesc niște cobai pentru experiențe făcute fără voia lor, într-un "peisaj tehnologic
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
realității". Ca în universurile proprii viselor, sau sub influența anumitor droguri, personajele dickiene trăiesc în universuri totodată subiective, dar și în relație cu celelalte, a căror sumă creează, poate, o realitate. În afară de cazul în care aceasta din urmă nu e manipulată de vreo instanță oarecare, ascunsă, a cărei descoperire constituie misiunea deziluzionantă a eroului. Această tematică originală, care pune în valoare subiectivitatea și tinde spre un fel de solipsism, este folosită de Dick pentru a aborda o perspectivă pe care am
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
degradează, iar salariul își pierde o parte din aspectul motivațional. Revoltele din Valea Jiului (august 1977), cu participarea a peste 35.000 de mineri, și Brașov, în anii 1980, au avut loc pe acest fundal. Ceaușescu a știut să le înăbușe, manipulând și mințind greviștii prin promisiuni onorate doar parțial și generând un sentiment de rușine și neputință în rândul oamenilor participanți și a simpatizanților (Friedman, 2007). Viața populației era controlată cotidian nu doar la locul de muncă, unde funcționau informatorii și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îi aparține, a dizabilității pe care o are. Agresorul sau grupul care victimizează impune și celorlalți colegi să se conformeze în a trata victima în același fel, răspândește minciuni și zvonuri false despre victimă, râde de ea, își bate joc manipulându-i și pe ceilalți și atrăgându-i într-o atitudine de ostilitate față de victimă și la respingerea ei. întrebarea ce se pune este motivul pentru care ceilalți din grup acceptă să intre în tabăra agresorului, să susțină și să împărtășească
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la ceea ce el își dorește și știe că este bine. Un părinte care își trimite copilul după băutură, iar când copilul refuză îl ademenește cu banii pe care îi va primi pentru acest serviciu este un agresor al copilului, își manipulează copilul. Atunci când momești copilul pentru a spune sau face lucruri cu o latură imorală, incorectă, copilul devine o victimă. Este tipică situația părinților care după divorț își manipulează copilul ca pe o armă, unul împotriva celuilalt: „Când mai vine tatăl
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]